Modelul crizei din Grecia; Cât de aproape de el ne-au adus alegerile?

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Internaţional / 14 mai

Sursa foto: Wikipedia

Sursa foto: Wikipedia

English Version

Situaţia din ţara noastră, înaintea alegerilor din 18 mai, creează tensiune în societate. Se fac promisiuni, se vântură scenarii menite să creeze panică, iar impresia este că ne aflăm pe marginea unei prăpăstii. În acest cor apocaliptic se interpretează tot mai des o arie pe post de exemplu menit să sperie: criza din Grecia. Din surse deschise (rapoarte ale FMI, BCE şi Comisiei Europene, analize din The Economist, Financial Times, Reuters, BBC, Al Jazeera) am extras date pentru a oferi un scurt tablou a ceea ce s-a petrecut în Grecia.

În august 2018, Grecia a ieşit oficial din cel de-al treilea program de asistenţă financiară, marcând sfârşitul unei perioade de opt ani de recesiune profundă - cea mai lungă înregistrată vreodată într-o ţară în timp de pace. Însă, în realitate, ţara a rămas sub strictă monitorizare europeană mult timp. Comisia Europeană a analizat de două ori pe an deficitul bugetar şi sustenabilitatea datoriei publice elene până în 2022. În aceşti ani grei, grecii au plătit un preţ enorm. Salariile bugetarilor au fost reduse cu peste 40%, pensiile au fost tăiate de 23 de ori, iar peste 400.000 de oameni au părăsit ţara. Cele 450 de reforme cerute de creditori au remodelat complet economia şi administraţia publică.

Comparaţie Grecia - România

Pentru a evita orice formă de subiectivism uman, am cerut ChatGPT să facă o comparaţie între situaţiile din Grecia şi România.

1.Criza economică şi socială

Grecia (2010-2013): A trecut printr-o criză economică profundă, cu intervenţia FMI, BCE şi CE (troica). A suferit măsuri de austeritate severe: tăieri de salarii şi pensii, concedieri masive în sectorul public, creşteri de taxe. Rezultatul: şomaj ridicat (peste 25%, chiar 50% în rândul tinerilor), sărăcire accelerată şi colaps social în multe comunităţi.

România (2024-2025): Se confruntă cu probleme economice moderate, cum ar fi inflaţie ridicată, deficit bugetar cronic şi presiuni pe sistemul fiscal. Există nemulţumiri legate de costul vieţii, lipsa investiţiilor publice, migrarea medicilor şi profesorilor, dar fără o criză de proporţiile celei greceşti. Austeritatea este vehiculată, dar nu a ajuns la formele radicale din Grecia.

2. Proteste şi mişcări sociale

Grecia: A cunoscut valuri masive de proteste: greve generale, ocupări de pieţe, adunări populare, forme de autogestiune. Mişcări precum "Indignados" sau Mişcarea Pieţelor au coagulat societatea civilă în mod radical şi auto-organizat.

România: A înregistrat proteste punctuale (ex: pentru educaţie, salarii, drepturile lucrătorilor, protecţia mediului, anularea alegerilor), dar nu la scară masivă. Mobilizarea socială este fragmentată, adesea fără continuitate sau organizare colectivă susţinută.

3. Criza politică şi reprezentarea

Grecia: Criza a dus la prăbuşirea partidelor tradiţionale (PASOK) şi la ascensiunea rapidă a forţelor de stânga radicală (SYRIZA). A existat o criză de legitimitate a statului, guverne instabile şi o polarizare extremă a electoratului.

România: Partidele tradiţionale (PSD, PNL) domină în continuare, deşi cu o credibilitate erodată. A apărut o polarizare crescută, dar exprimată mai ales prin ascensiunea AUR, un partid naţionalist-populist, şi mai puţin prin apariţia unei forţe de stânga coerente. Criza politică e mai mult de încredere şi reprezentativitate, nu de funcţionare a instituţiilor.

4. Apariţia extremelor politice

Grecia: A apărut şi s-a afirmat Zori Aurii, un partid neonazist, violent şi cu estetici militare, alimentat de disperarea socială şi discursuri rasiste. Sprijinul popular pentru extreme a fost catalizat de prăbuşirea centrului şi de răspunsul autoritar al statului.

România: AUR a crescut pe fondul naţionalismului cultural, religios şi suveranist, dar nu a recurs la violenţă fizică organizată. Există o retorică a legii şi ordinii, ostilitate faţă de UE şi imigranţi, dar fără organizare paramilitară.

5. Răspunsul statului şi autoritarismul

Grecia: Statul a recurs la măsuri autoritare, a închis televiziuni publice (ERT), a reprimat proteste, a impus decizii din afara voinţei populare. A avut loc o limitare evidentă a suveranităţii, în acord cu dictatul troicii.

România: Există semnale de centralizare a puterii, dar nu s-a ajuns la autoritarism sistemic. Presiuni din partea UE şi FMI există, dar România nu a pierdut controlul asupra deciziilor politice în mod deschis.

Concluzie: România actuală nu se află într-o criză sistemică precum Grecia post-2010, dar prezintă semne timpurii ale unei erodări a încrederii în instituţii, partide şi mecanisme democratice. Dacă nemulţumirile economice şi sociale continuă fără soluţii reale, este posibilă o amplificare a radicalismului politic, însă deocamdată nu există nici energia socială, nici ruptura instituţională pe care le-a avut Grecia în anii 2010-2012.

Opinia Cititorului ( 30 )

  1. Chiar nu pun deloc preț pe ce "zice" așa zisa "inteligență artificiala"!

    1. Tu nu8 pui pret pe inteligenta, in general.

      "Trebuie sa fii o inteligenta, ca sa recunosti o inteligenta."

      Oricine a folosit chat gpt de la inceput stie ce progrese uluitoare a facut in special in ultimul an.

      A ajuns la nivel de doctor PhD ca Nicusor, doar ca , in toate domeniile simultan.  

      Dați (câte) un exemplu, vă rog, din câteva domenii: ex o reacție chimică, un proces biologic, o transformată clasică a unei funcții elementare etc.

      ...

      Modelul de guvernare de la Băsescu încoace ne-au adus într-o criză a deficitelor și datoriilor, nu alegerile actuale.

      Alegerile greșite de 20 de ani.

    Ca si grecii, o sa iesim din impas cu turismul de pe litoral si cu intelepciunea sovietica.

    1. Ne mai lipsesc litoralul Greciei si resursele Rusiei.

      Marea Neagră e bâhlită cu petrol sovietic dat la pești de flota fantomă, ruginită a lui Putler.

      Și cu mulțimea de 'dotore făcuți pe bandă rulantă (și plicul) de "facultățile" economiei de piață.

    Alegerile, instabilitatea astea sunt rezultatul alegerilor facute din trecut. Acum 5 luni guvernul ne promitea ca sunt bani de pensii, taxele nu vor creste si acum tot acelasi guvern ne spune cu totul altceva. Nimeni nu poate opri "decljnul", acum trebuie sa strangem cureaua din nou si asta va genera si mai multa nemultumire, scaderea puterii de cumparare, o sa creasca si mai mult inechitatea.

    1. Sa vezi dezastru cu Simion si fara fonduri europene

      Nu-i același guvern; este cioara revopsita!.

    In Grecia s-au taiat cu 20% pensiile si salariile bugetare

    1. La noi au refuzat să indexeze pensiile, adică să le dea drepturile prevazute în lege pensionarilor și acum le-ar vrea votul. Canci.

      Sa vezi cand vin clantele de la aur. ca apartamentele nu mai vin

    ...

    Nu alegerile ne-au adus aici, ci comportamentul Occidentului vis-a-vis de razboiul din Ucraina si Rusia, plus guvernarile USR-PNL-PSD-UDMR. Rezultatul alegerilor este o consecinta, un efect al cauzelor mai sus mentionate.

    Astazi avem un aparat de stat mai stufos decat aveam in comunism, unde eram 23 de milioane populatie, automatizare minima, fara digitalizare, si o economie central planificata. 

    Close... but no cigar.

    Sedeti calmi, se lucreaza la dezamorsarea situatiei.  

    Si nu doar ca "Se" lucreaza, dar lucrez si eu personal. Deci va fi ok.  

    Ban.Cher.Vali 

    1. Printeaza niște bani, bancherule euforic din motive lesne de înțeles:)

    Cămătarii au pus mâna pe o Grecie fără resurse naturale. Nu prea au avut ce să stoarcă.

    Noi am vândut de mult cam toate resursele, chiar și sufletul, de dragul unui "trai neneaco pe banii babachii". 

    Așa că nu prea mai avem ce să mai cedăm altceva mai mult decât "praful de pe tobă". 

    Și da, ne apropiem de incapacitate de plată. Statul român "suveran și independent" va trebui să recurgă la măsuri drastice de limitare a cheltuielilor. Cu pensiile în special e jale.  

    Situația asta se datorează unor politicieni iresponsabili care au condus țara și au vândut iluzii românilor. 

    Economia românească e bazată pe consumerism. Eh, și asta se va cam duce de râpă.  

    1. Mai tineti minte pe Caciu? Ce-i facea pe antreprenori babuini? Ca nu-s in stare sa dea salarii cum dau ei la bugetari? Plus bonusuri, tichete de vacanta, al treispelea salariu samd. Si da, nu poti.

      Dar uite, cine-i babuinu' azi? Statul e falit.  

      La tine la Obregia e OK și analfabet economic.

      O să te externăm cât de curând, Putlerico boccie care ești. Lipsă de fonduri. O să fii pericol public în libertate. O să alerge poliția locală cu seringa după tine :)

    Nu alegerile ci conducerea fara interes ptr tara efectuata de Basescu, Iohanis, PSD, PNL, USR, UDMR din ultimii 10 ani. Vanduti!

    La care , tacerea complice a lui Isarescu , ( Un Manole interesat) , a pus capac. 

    Criza economica a fost creata de guvernele PNL , PSD , USR si UDMR … din ultimii 35 de ani.. Dumnezeu sa ne ajute sa schimbam progresismul LGBT ist cu suveranismul si patriotismul, familia traditionala… Simion presesinte…

    1. O doamne. In Transnistria s-a pornit curentul și trollii au început să scrie...

    Din cauza loviturii de stat din 2024,nu din cauza alegerilor!

    I-a durut in pix pe greci de criza economica.

    Doamne ajuta sa fim si noi ca in Grecia.

Comanda carte
Conferinţa BURSA “Piaţa financiar-bancară 2025”
danescu.ro
eximbank.ro
arsc.ro
fngcimm.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Iun. 2025
Euro (EUR)Euro5.0572
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4260
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4175
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9937
Gram de aur (XAU)Gram de aur476.2358

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
ccib.ro
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapeseries.com
thediplomat.ro
BURSA
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb