Modelul crizei din Grecia; Cât de aproape de el ne-au adus alegerile?

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Internaţional / 14 mai

Sursa foto: Wikipedia

Sursa foto: Wikipedia

English Version

Situaţia din ţara noastră, înaintea alegerilor din 18 mai, creează tensiune în societate. Se fac promisiuni, se vântură scenarii menite să creeze panică, iar impresia este că ne aflăm pe marginea unei prăpăstii. În acest cor apocaliptic se interpretează tot mai des o arie pe post de exemplu menit să sperie: criza din Grecia. Din surse deschise (rapoarte ale FMI, BCE şi Comisiei Europene, analize din The Economist, Financial Times, Reuters, BBC, Al Jazeera) am extras date pentru a oferi un scurt tablou a ceea ce s-a petrecut în Grecia.

În august 2018, Grecia a ieşit oficial din cel de-al treilea program de asistenţă financiară, marcând sfârşitul unei perioade de opt ani de recesiune profundă - cea mai lungă înregistrată vreodată într-o ţară în timp de pace. Însă, în realitate, ţara a rămas sub strictă monitorizare europeană mult timp. Comisia Europeană a analizat de două ori pe an deficitul bugetar şi sustenabilitatea datoriei publice elene până în 2022. În aceşti ani grei, grecii au plătit un preţ enorm. Salariile bugetarilor au fost reduse cu peste 40%, pensiile au fost tăiate de 23 de ori, iar peste 400.000 de oameni au părăsit ţara. Cele 450 de reforme cerute de creditori au remodelat complet economia şi administraţia publică.

Comparaţie Grecia - România

Pentru a evita orice formă de subiectivism uman, am cerut ChatGbt să facă o comparaţie între situaţiile din Grecia şi România.

1.Criza economică şi socială

Grecia (2010-2013): A trecut printr-o criză economică profundă, cu intervenţia FMI, BCE şi CE (troica). A suferit măsuri de austeritate severe: tăieri de salarii şi pensii, concedieri masive în sectorul public, creşteri de taxe. Rezultatul: şomaj ridicat (peste 25%, chiar 50% în rândul tinerilor), sărăcire accelerată şi colaps social în multe comunităţi.

România (2024-2025): Se confruntă cu probleme economice moderate, cum ar fi inflaţie ridicată, deficit bugetar cronic şi presiuni pe sistemul fiscal. Există nemulţumiri legate de costul vieţii, lipsa investiţiilor publice, migrarea medicilor şi profesorilor, dar fără o criză de proporţiile celei greceşti. Austeritatea este vehiculată, dar nu a ajuns la formele radicale din Grecia.

2. Proteste şi mişcări sociale

Grecia: A cunoscut valuri masive de proteste: greve generale, ocupări de pieţe, adunări populare, forme de autogestiune. Mişcări precum "Indignados" sau Mişcarea Pieţelor au coagulat societatea civilă în mod radical şi auto-organizat.

România: A înregistrat proteste punctuale (ex: pentru educaţie, salarii, drepturile lucrătorilor, protecţia mediului, anularea alegerilor), dar nu la scară masivă. Mobilizarea socială este fragmentată, adesea fără continuitate sau organizare colectivă susţinută.

3. Criza politică şi reprezentarea

Grecia: Criza a dus la prăbuşirea partidelor tradiţionale (PASOK) şi la ascensiunea rapidă a forţelor de stânga radicală (SYRIZA). A existat o criză de legitimitate a statului, guverne instabile şi o polarizare extremă a electoratului.

România: Partidele tradiţionale (PSD, PNL) domină în continuare, deşi cu o credibilitate erodată. A apărut o polarizare crescută, dar exprimată mai ales prin ascensiunea AUR, un partid naţionalist-populist, şi mai puţin prin apariţia unei forţe de stânga coerente. Criza politică e mai mult de încredere şi reprezentativitate, nu de funcţionare a instituţiilor.

4. Apariţia extremelor politice

Grecia: A apărut şi s-a afirmat Zori Aurii, un partid neonazist, violent şi cu estetici militare, alimentat de disperarea socială şi discursuri rasiste. Sprijinul popular pentru extreme a fost catalizat de prăbuşirea centrului şi de răspunsul autoritar al statului.

România: AUR a crescut pe fondul naţionalismului cultural, religios şi suveranist, dar nu a recurs la violenţă fizică organizată. Există o retorică a legii şi ordinii, ostilitate faţă de UE şi imigranţi, dar fără organizare paramilitară.

5. Răspunsul statului şi autoritarismul

Grecia: Statul a recurs la măsuri autoritare, a închis televiziuni publice (ERT), a reprimat proteste, a impus decizii din afara voinţei populare. A avut loc o limitare evidentă a suveranităţii, în acord cu dictatul troicii.

România: Există semnale de centralizare a puterii, dar nu s-a ajuns la autoritarism sistemic. Presiuni din partea UE şi FMI există, dar România nu a pierdut controlul asupra deciziilor politice în mod deschis.

Concluzie: România actuală nu se află într-o criză sistemică precum Grecia post-2010, dar prezintă semne timpurii ale unei erodări a încrederii în instituţii, partide şi mecanisme democratice. Dacă nemulţumirile economice şi sociale continuă fără soluţii reale, este posibilă o amplificare a radicalismului politic, însă deocamdată nu există nici energia socială, nici ruptura instituţională pe care le-a avut Grecia în anii 2010-2012.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Chiar nu pun deloc preț pe ce "zice" așa zisa "inteligență artificiala"!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Tu nu8 pui pret pe inteligenta, in general.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Ca si grecii, o sa iesim din impas cu turismul de pe litoral si cu intelepciunea sovietica.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

13 Mai. 2025
Euro (EUR)Euro5.0991
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5894
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4568
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0646
Gram de aur (XAU)Gram de aur480.3618

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
targulnationalimobiliar.ro
aicps.ro
tibco.ro
energyexpo.ro
ccib.ro
antiquemarket.ro
BURSA
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb