MUGUR ISĂRESCU:"Creşterea ponderii datoriei publice în PIB poate fi periculoasă şi contraproductivă"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Politică / 07 octombrie 2015

"Creşterea ponderii datoriei publice în PIB poate fi periculoasă şi contraproductivă"

Creşterea ponderii datoriei publice în PIB poate deveni periculoasă şi contraproductivă şi poate conduce la situaţii extrem de dificile, a avertizat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare întocmit de BNR, în prezent, datoria publică a României este sustenabilă. Potrivit metodologiei naţionale, datoria publică brută se situa, la finele lunii martie, la 40,5% din PIB, iar datoria netă - la 33,8%, arată lucrarea, care tratează pe larg acest subiect.

Sustenabilitatea datoriei publice din perspectiva macrostabilităţii este o componentă esenţială a creşterii economice de durată, astfel că trebuie dezbătut asupra traiectoriei datoriei publice în următorii ani, ca să nu ajungem în situaţia Greciei, potrivit guvernatorului BNR, care a menţionat: "Nu trebuie să repet experienţa Greciei. Clipul acesta pe care l-am auzit la o televiziune - «eram bogaţi şi ne-am trezit într-o dimineaţă săraci» - reflectă o realitate: creştere economică nesustenabilă, o insistenţă pe dezvoltare fără să te uiţi la banii pe care îi împrumuţi (la gradul de îndatorare) şi fără să gândeşti cu mare atenţie că, la un moment dat, trebuie să dai banii aceştia înapoi. Ei sunt bani împrumutaţi, nu sunt donaţi, nu sunt cadou. În momentul când trebuie să dai banii înapoi este dramatic, nu numai pentru o ţară, dar şi pentru orice persoană, familie".

Potrivit Guvernatorului BNR, Banca Centrală a decis să lanseze în dezbatere publică problema traiectoriei datoriei publice în următorii ani, apreciind că dezbaterea publică va cuprinde, mai devreme sau mai târziu, şi clasa politică, fiind vorba de viitorul României, de o integrare sustenabilă, serioasă, de durată în Uniunea Europeană şi de apropierea sănătoasă de nivelurile de trai din UE.

Sustenabilitatea datoriei publice este esenţială şi îndeplineşte obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Mugur Isărescu a declarat că respectarea şi în anii următori a MTO va asigura, printre altele, menţinerea unui deficit anual din PIB.

Guvernatorul BNR a specificat că există două confuzii, în acest moment, legate de MTO: prima - că MTO este o cifră "aruncată, acolo, de cineva, ba, mai mult, pusă cu o asemenea răutate că nu ne lasă să ne dezvoltăm, că e un fel de conspiraţie", iar a doua - că România nu se poate îndatora, ţinând să lămurească aceste aspecte: "Chiar cu un MTO de 1%, România se poate îndatora şi datoria publică creşte fizic, iei mai mulţi bani şi-i introduci în economie".

Isărescu: "În lipsa unei stabilităţi financiare, economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi coerent"

În lipsa unei stabilităţi financiare, economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi coerent, a precizat Mugur Isărescu, precizând că păstrarea stabilităţii financiare nu este un moft şi că relaxarea fiscală devine o păcăleală, reducând impozite pe o parte şi taxând prin inflaţie, depreciere şi arierate la buget: "Foarte important acum, în noile condiţii, după criza financiară prin care am trecut, este coordonarea politicilor macroeconomice şi a instituţiilor care au rol macroprudenţial pe diferite segmente sociale şi economice".

În opinia guvernatorului, stabilitatea preţurilor nu garantează stabilitatea financiară, criza dovedind că instabilitatea financiară poate să distrugă stabilitatea preţurilor, prin deflaţie sau prin împingerea în extrem a inflaţiei.

Raportul BNR conţine un capitol nou legat de stabilitatea financiară şi de politicile macroprudenţiale, a spus Isărescu, precizând că lucrarea lămureşte aspectele puse în discuţie la momentul în care s-a anunţat că va fi înfiinţat un Comitet de Supraveghere Macroprudenţială.

Acesta va avea un rol consultativ, aducând România în rândul majorităţii ţărilor europene, din acest punct de vedere.

Potrivit proiectului de lege care vizează înfiinţarea acestui organism, Comitetul va avea rol de supraveghere a sistemului financiar naţional şi va fi format din reprezentanţi ai Bancii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului, urmând să funcţioneze ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, cu rolul să asigure coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional.

Organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială va fi Consiliul general, format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef ai Băncii Naţionale a României, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de primul-ministru.

Înfiinţarea unei astfel de entităţi a condus la o serie de controverse în mediul privat.

Ieri, iniţiativa a fost aprobată în Comisia juridică din Senat, cu amendamentul potrivit căruia a fost eliminată sintagma "comitetul (...) nu primeşte şi nu acceptă nicio indicaţie sau ordin ori sugestii de la nicio instituţie publică", după cum a anunţat avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de socializare.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. he he ... multe semnale trase de guvernator degeaba ca nu intereseaza pe nimeni, dar peste cativa ani iar ne vom trezi cu credite neplatite pe motiv ca au crescut dobanzile de la minime istorice si s-au dublat ratele, guvernul va fi supraindatorat, fara investitii facute dar cu salarii majorate cu zeci de procente, etc...

    1. În caz că nu știi, majorarea salariului la bugetari duce și la majorarea în domeniul privat cu același procent. Concurența angajatorilor duce la alinierea salariului.

       

      Salarii mai mari în economie înseamnă și taxe colectate mai mari, consum puțin mai mare, vindecarea unor credite neperformante. 

      Investițiile sunt și ele utile dar nu în orice condiții. Când aud pe toată lumea spunând "investiții cu orice preț"... Numai cine nu a făcut o investiție în viața lui vorbește așa. Există o birocrație inerentă investițiilor, aprobarea cofinanțării, aducerea investitorilor privați, etc.... nu se întâmplă bătând din palme, în două luni... Poate dura ani. Și ce facem până atunci? Stăm și ne uităm la lună? Dacă se pot mări salariile în mod sănătos și sustenabil, să se facă. 

    Oare nu este una din persoanele care a semnat pentru cel putin unul. Acum nu mai sunt bune? Cum s-au luat? Atunci au fost bune si acum nu mai sunt ?"

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

26 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9208
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1716
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5451
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7543
Gram de aur (XAU)Gram de aur242.5619

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro