Nazare: Parlamentul nu votează doar bugetul, ci direcţia economică a României

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, afirmă că votul asupra bugetului pentru 2026 reprezintă nu doar o decizie financiară, ci şi un moment crucial pentru direcţia economică a României, conform Agerpres.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, oficialul a subliniat că Parlamentul va decide, prin votul asupra bugetului, dacă România va urma o cale bazată pe responsabilitate şi stabilitate sau una marcată de populism şi riscuri suplimentare.

Nazare a arătat că decizia vine într-un context internaţional complicat, marcat de tensiuni geopolitice şi volatilitate pe pieţele energetice şi financiare. Potrivit ministrului, evoluţiile globale, inclusiv instabilitatea din Orientul Mijlociu, pot genera presiuni suplimentare asupra economiilor, prin inflaţie mai ridicată şi o creştere economică mai lentă.

Ministrul Finanţelor a atras atenţia şi asupra situaţiei fiscale a României, care se confruntă cu unele dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În opinia sa, fiecare decizie bugetară influenţează direct costurile de finanţare ale statului, credibilitatea pe pieţele financiare şi stabilitatea economiei.

El a amintit, de asemenea, că România se află în etapa finală a procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, iar eventualele derapaje bugetare ar putea afecta încrederea partenerilor internaţionali.

Nazare a caracterizat proiectul de buget pentru 2026 drept unul realist, rezultat în urma unor negocieri şi ajustări succesive. Potrivit acestuia, documentul urmăreşte să acopere nevoile esenţiale ale statului, să menţină investiţiile şi, în acelaşi timp, să ţină deficitul sub control.

Proiectul de buget pe anul 2026 intră luni în dezbaterea comisiilor parlamentare de specialitate, iar votul final în Parlament este aşteptat joi.

Guvernul estimează pentru anul viitor o creştere economică de aproximativ 1% şi un produs intern brut de 2.045 miliarde de lei. Deficitul bugetar cash este prognozat la 6,2% din PIB, în condiţiile unor venituri de 736,5 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde de lei.

Veniturile fiscale ar urma să ajungă la aproximativ 17,5% din PIB în 2026, în creştere faţă de 16,9% în 2025, iar contribuţiile de asigurări sociale sunt estimate la 11,1% din PIB. În acelaşi timp, cheltuielile cu dobânzile vor creşte la 60,8 miliarde de lei, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, cheltuielile de personal se vor reduce ca pondere în PIB, de la 8,8% la 8,2%, ca urmare a măsurilor adoptate în sectorul administraţiei publice.

Pentru dezvoltarea comunităţilor locale sunt prevăzute fonduri de peste 86,4 miliarde de lei în 2026, în creştere cu 7,4 miliarde de lei faţă de anul precedent. Proiectul de buget include şi crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţării serviciilor publice şi proiectelor de infrastructură.

În acelaşi timp, proiectul prevede menţinerea sporurilor şi indemnizaţiilor din sectorul public la nivelul lunii decembrie 2025, iar punctul de referinţă utilizat pentru calculul pensiilor rămâne la 81 de lei, potrivit Agerpres.