"Ne dorim o mai mare mobilitate a sectorului privat din Iran şi România pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale bilaterale"

A consemnat Adelina Toader
Ziarul BURSA #Internaţional /

"Ne dorim o mai mare mobilitate a sectorului privat din Iran şi România pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale bilaterale"

(Interviu cu doamna Neda Raefipour, Consilier economic al Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti)

Volumul schimburilor comerciale bilaterale dintre Iran şi România, în primele şapte luni ale anului, a scăzut la doar 40 milioane de euro

Relaţiile economice dintre Iran şi Româ­nia s-au fost în permanenţă într-un cadru pozitiv, deşi primele luni ale anului 2020 au înregistart scăderi ale volumului schimburilor comerciale bilaterale ajungând la o valoare de doar 40 de milioane de euro. Cu toate acestea, oportunităţile de cooperare dintre ţările noastre sunt multiple, iar o mai mare mobilitate a sectorului privat atât din Iran, cât şi din România poate duce la îmbunătăţirea relaţiilor comerciale bilaterale, consideră doamna Neda Raefipour, Consilier economic al Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti. Domnia sa ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre principalele arii de cooperare dintre ţările noastre, dar şi despre oportunităţile pe care le putem fructific.

Reporter: Cum evaluaţi relaţiile bilaterale economice dintre Iran şi România, în momentul de faţă?

Neda Raefipour: Datorită relaţiei constante de prietenie dintre cele două ţări, existenţei unor puncte comune în domeniul cultural, şi relaţiile economice bilaterale s-au situat întotdeauna într-un cadru caracterizat de calm şi încredere reciprocă. Există încă amin­tirea achiziţionării de tractoare ro­mâneşti în memoria poporului iranian, şi în special a oamenilor din Provincia Tabriz.

În perioada implementării Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de 426 milioane de euro, dar din păcate, după retragerea Statelor Unite ale Americii din JCPOA, relaţiile economice bilaterale au scăzut până la valoarea de 297 milioane de euro, iar în anul 2019 au ajuns la 200 milioane de euro. Volumul schimburilor comerciale bilaterale în primele şapte luni ale anului 2020 a fost de doar 40 milioane de euro. Sperăm ca, prin intermediul unei mai mari mobilităţi a sectorului privat din cele două ţări, să asistăm la îmbunătăţirea nivelului relaţiilor comerciale bilaterale. Organizarea celei de-a XVI-a Comisii Mixte Interguvernamentale de cooperare economică româno-iraniene poate avea un rol important în îmbunătăţirea acestor relaţii.

Reporter: În acest moment, în ce domenii vedeţi potenţial de cooperare între cele două ţări?

Neda Raefipour: Datorită deschiderii pieţei româneşti faţă de produsele petrochimice iraniene, acest domeniu poate fi menţionat ca având un potenţial foarte important de cooperare. În momentul de faţă, Iranul produce cel puţin 150 de produse de petrochimie, iar capacitatea de producţie a industriei petrochimice este de 66 de milioane de tone pe an.

Din fericire, pe lângă aceasta, Iranul a reuşit să-şi demonstreze în mare măsură capacitatea ridicată de export a unor produse non-petroliere. Una dintre capabilităţile cele mai proeminente este în domeniul biotehnologiei. În decursul ultimelor şase luni, companiile knowledge-based precum CinnaGen şi Pishtaz Teb Zaman, cu ajutorul produselor lor biotehnologice, au reuşit să iniţieze negocieri cu unii parteneri români în vederea exportului de produse medicale şi de diagnosticare a coronavirusului. Dată fiind experienţa mea din ultimii trei ani în postura de Consilier economic al Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti, cred cu tărie că Iranul poate avea o colaborare încununată de succes cu România, în domeniul exportului de produse knowledge-based. Consider necesar să prezint aici câteva companii knowledge-based, renumite în Iran, care activează pe plan internaţional: primul şi cel mai mare institut knowledge-based din domeniul biotehnologiei din Iran este compania "CinnaGen", cu o experienţă de peste 24 de ani pe piaţa internaţională, care deţine 5 situri de producţie sub numele de "Compania de cercetare şi Producţie CinnaGen", şi posedă certificat GMP emis de Uniunea Europeană. Această companie a reuşit ca, în anul 2019, să prevină ieşirea din Iran a unui miliard şi jumătate de dolari, datorită lipsei nevoii de a cumpăra mostre din străinătate.

Compania iraniană "ASR Gooyesh Pardaz" care activează în domeniul inteligenţei artificiale, a procesării şi detectării semnalelor, se bucură de un mare succes. Compania "ARA Research" este producătoare de microscoape cu forţă atomică (AFM), şi furnizează acest tip de produse institutelor de cercetare şi laboratoarelor universitare, astfel încât cercetătorii să folosească produse interne în cadrul proceselor întreprinse.

Compania "VistaGen", folosind compuşi eco-friendly, a reuşit să Eliminaţi într-o oarecare măsură probleme des întâlnite în domeniul biotehnologiei.

Compania "Rahrovan-e Sepehr-e Andisheh" activează cu succes în domeniul fabricării şi comercializării de contoare inteligente de curent electric şi apă.

Compania "Parsa Polymer Sharif" activează în două domenii: fabricarea şi dezvoltarea compuşilor polimerici, şi furnizarea de servicii de inginerie şi laborator. Produsele sale sunt folosite în industria auto, pentru toate tipurile de aliaje şi în compozite polimerice.

Compania de inginerie medicală "Saba" deţine o linie de proiectare şi de construire a sistemelor de evaluare senzorială olfactivă şi gustativă.

Compania "Kitotek", care activează în domeniul nano, este cunoscută pe plan internaţional. În momentul de faţă, în Iran sunt peste 5000 de companii knowledge-based care activează în diverse domenii, şi multe dintre acestea au devenit cunoscute şi la nivel internaţional, prin intermediul produselor exportate.

Un alt domeniu de cooperare cu potenţial foarte ridicat în cadrul relaţiilor bilaterale este reprezentat de cultivarea transfrontalieră. În prezent, părţile iraniene şi române poartă discuţii cu privire la implementarea proiectului de cultivare transfrontalieră în România, dialog care a intrat în etapa finală.

Alte produse iraniene de export includ alimente precum fructe, verdeţuri, stafide, şofran, curmale şi produse acvatice, precum şi echipamente şi consumabile medicale, electrice şi mecanice, cauciucuri, anvelope şi tuburi din cauciuc pentru toate tipurile de vehicule de transport, produse textile şi îmbrăcăminte, covoare şi produse de marochinărie. În prezent, cele mai importante articole exportate din Iran în România sunt produsele din plastic, produsele minerale, fructe, textile, produse din piatră şi ciment, produse din sticlă şi cristal, metale, mobilă şi produse chimice; cele mai importante produse româneşti exportate în Iran sunt porumbul, echipamente mecanice, carne, autovehicule, tractoare şi piese, produse chimice, instrumente optice, lemn, echipamente electrice şi plastic.

Reporter: Există în prezent proiecte economice comune în desfăşurare între sectoarele private ale celor două ţări?

Neda Raefipour: De exemplu, cele mai importante proiecte în care se poate investi acum, sunt: proiectul de investiţii private iraniene pentru înfiinţarea unui hub petrochimic în zona Constanţa; construirea unei fabrici de asfalt rece, în România, cu capital mixt; cultivarea transfrontalieră în România; înfiinţarea unui hub de IT şi comunicaţii în Bucureşti, şi nu în ultimul rând înregistrarea în România a unei companii mixte pentru distribuirea de produse medicale, articole şi consumabile precum echipamente medicale fabricate în Iran cu licenţă UE, şi conform standardelor ţărilot din Vestul Europei. Noi sperăm ca, odată cu identificarea oportunităţilor comerciale bilaterale adecvate, vom stabili o relaţie comercială win-win între sectoarele private ale celor două ţări.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. ...

    Doamna Neda, va respectam pentru opinii inteligente si demne de respect intr-o tara care nu respecta femeile!

    1. Pentru că nu le lasă să facă videochat?

    Din cate stiu eu, iranul este sub efectul sanctiunilor americane din cauza programului nuclear Iranian si al suportului organizatiilor teroriste Hezbollah, Hamas si Jihadul Islamic Palestinian . Deci orice firma romaneasca care face comert cu iranul intra sub efectul sanctiunilor.

    1. da, asa e. Firmele lucreaza prin banci. Si bancile nu permit efectuarea transferurilor (plati/incasari) cu bancile iraniene.

      Cheia e in ridicarea sanctiunilor economice impuse de SUA. Sistemul SWIFT (care intermediaza platile interbancare internationale) e proprietate ...americana :). Sistemul SEAP (alternativa la SWIFT) dezvoltat de europeni se supune acelorasi reguli AML si CFT.  

    Respect pentru aceasta doamna dar...romanul de rand este sub influența propagandei americane cu privire la Iran, Rusia, China, Coreea de Nord, etc și e greu de scos din acest mod de gândire.

    1. Cristiane, rusii ar da o mare lovitura de imagine in Romania daca fara nici o conditie ar returna Tezaurul furat (integral - intr-o singura transa si fara conditii) si ar depune toate eforturile ca intr-un interval scurt (1-6 luni) TOATE TERITORIILE pierdute de Romania sa revina Romaniei.

      Faptul ca nu o fac, ba mai mult decat atat... faptul ca lucreaza impotriva intereselor Romaniei (plantare de Igor Dodon la Chisinau, platare de Irina Vlah in sudul Basarabiei, relatii extrem de stranse si suport logistic, informational si financiar pentru Budapesta in sustinerea ruperii de teritorii romanesti actuale, sustinerea asimilarii accelerate a romanilor din Serbia - regiunea Banatului sarbesc, etc...etc...etc....) e o dovada ca Rusia nu e prietena Romaniei.  

      "Romanul de rand" cum ii zici tu e romanul care e minim scolit si daca nu e scolit are bunici si strabunici care au murit prin Siberia , care au fost chinuiti si omorati de rusi sau de cozile lor de topor plantate pe aici ...sunt romani care au amintirea sinistrului parteneriat (de fapt un viol istoric multi-decada) dintre URSS si Romania.  

      Trebuie ca in loc de inima sa ai o gramada de gunoi ca sa admiri si sa canti in struna Rusiei!  

      Si in loc de creier o mare stema cu secera si ciocanul!  

      Romanii pro-Rusia nu sunt romani.  

      Sunt mici avortoni scapati de cutitul chirurgului ginecolog!  

      Ei nu trebuiau sa existe intr-o lume normala!

      Ca sa fii pro-Rusia dupa cate ne-au facut jigodiile astea noua trebuie sa fii extrem de schizofrenic!  

      Este mai greu de inteles modul de gândire al doamnei Adelina care a "uitat" s-o întrebe ceva pe intervievata despre sprijinul dat de Iran teroriștilor.

      De unde respectul pentru aceasta doamnă? 

    Pana la dezvoltarea relatiilor economice aveti grija, doamna, si protejati-va tara si pregatiti armata.

    Mai aveti 5-6 luni de pace si relativ echilibru 

    Nu va grabiti sa raspundeti nici unei provocari , nu atacati si fiti militar doar reactivi, nu proactivi 

    Veti fi provocati, veti fi intens provocati pentru a interveni militar 

    Non-actiunea voastra e cheia de salvare pentru voi 

    Urmariti martie-aprilie 2021. 

    Daca ati atins luna Mai 2021 si nu ati fost atrasi (direct sau indirect) intr-un conflict militar, ati depasit fereastra de timp in care poate sa apara un imens dezastru militar pentru tot Orientul mijlociu. 

    Am toata speranta ca acest mesaj ajunge la cine trebuie si e tratat cu seriozitatea 

    Prin informatiile de mai sus stiti exact cat trebuie sa stiti pentru a nu va veni idei ofensive militare sau idei de operatiuni de contrainformatii la adresa celor ce in viitor vor actiona impotriva voastra.  

    Nu conteaza actorii implicati in situatie, nu actorii conteaza.  

    Conteaza ca situatia la care ma refer sa nu se declanseze.  

    Daca ati fi stiut mai multe acum, ati fi luat decizii in avans fata de situatie , fapt care in lantul situational spatio-temporal nu ar fi contribuit decat la intensificarea sanselor de aparitie a situatiilor observate de mine ca existente in arcul de timp martie-aprilie 2021.  

    Fiti pasivi, din punct de vedere militar de neprovocat, in urmatoarele 6 luni (noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie aprilie) si veti trece cu bine de situatiile emergente.

    Abia mai apoi vin discutiile cu relatiile comerciale.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie