Ni se pregăteşte un nou Bretton Woods?

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 2 februarie 2023

Ni se pregăteşte un nou Bretton Woods?

Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au explodat în 2022, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii 55 de ani. Cantităţile de aur achiziţionate anul trecut au fost de 1.136 de tone, cel mai mult din 1967, marcând o creştere de peste 150% faţă de 2021, potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC).

Pe trimestre, raportul WGC privind tendinţele cererii de aur din trimestrul al patrulea a arătat că băncile centrale au cumpărat încă 417 de tone de aur, în urma achiziţiei masive de 445 de tone din cel de-al treilea trimestru.

"Incertitudinea geopolitică şi inflaţia ridicată au fost evidenţiate drept motive cheie pentru deţinerea aurului. Băncile centrale acordă atenţie aurului, din cauza modului în care acesta funcţionează în perioadele de criză şi a rolului său de depozit de valoare pe termen lung. Nu este deloc surprinzător atunci că, într-un an marcat de incertitudinea geopolitică şi inflaţia mare, băncile centrale au optat să continue să adauge aur într-un ritm accelerat", sublinia raportul WGC, preluat de kitco.com.

Interesant de subliniat, ultima dată când băncile centrale au cumpărat atât de mult aur dolarul american era încă susţinut de aur. Apoi a urmat abandonarea acordului de la Bretton Woods (garanta o paritate fixă între dolar şi alte devize occidentale) de către SUA în 1971 şi renunţarea la acoperirea dolarului în aur. Invenţia americanilor a fost atunci petrodolarul, un dolar acoperit în petrol de vreme ce tranzacţiile cu ţiţei se făceau pe bursă în toată lumea în dolari, iar ţările arabe, principalele exportatoare, se grăbeau apoi să cumpere cu dolarii titluri de stat americane.

Supremaţia dolarului este însă tot mai contestată după declanşarea conflictului din Ucraina. Rusia a început să îşi tranzactioneze gazul în ruble, tranzacţiile bilaterale cu China se fac ocolind dolarul, Brazilia şi Argentina au anunţat recent că se pregătesc de introducerea unei monede regionale care să reducă dependenţa faţă de dolar (numită sur), iar ministrul de externe rus, Serghey Lavrov, a anunutat la rândul său că o monedă comună BRICS ar putea fi creionată începând cu întâlnirea organizaţiei din vară.

Ceea ce denotă că achiziţiile de aur pot fi şi o măsură împotriva incertitudinii şi a inflaţiei, dar şi una care anticipează renunţarea la supremaţia dolarului.

Cum s-au împărţit achiziţiile

Banca Centrală a Turciei a cumpărat cel mai mult aur dintre toate băncile centrale în 2022, în căutarea protecţiei împotriva inflaţiei semnificative (64% în decembrie) din ţară. Rezervele oficiale de aur ale Turciei au crescut cu 148 de tone, la 542 de tone, marcând cel mai înalt nivel înregistrat acolo.

China a fost, de asemenea, unul dintre marii jucători pe piaţa aurului, anul trecut, Banca Populară Chineză reluând cumpărarea de aur pentru prima dată din 2019 şi adăugând 62 de tone în noiembrie şi decembrie (rezervele totale de aur au urcat pentru prima dată la peste 2.000 de tone).

Ţările din Orientul Mijlociu au intensificat, de asemenea, achiziţiile, Egiptul cumpărând 47 de tone, Qatar 35 de tone, Irakul 34 de tone, Emiratele Arabe Unite 25 de tone şi Oman două tone. În Asia Centrală, Uzbekistanul a adăugat 34 de tone la rezervele sale de aur în 2022, urmat de Republica Kârgâză cu şase tone şi Tadjikistan cu patru tone.

India a cumpărat 33 de tone în 2022, ceea ce a fost însă cu 57% mai mic decât anul precedent, iar rezervele sale de aur se ridică acum la 787 tone (8% din rezervele totale).

Dintre băncile centrale de pe pieţele dezvoltate, Irlanda a fost singura care a cumpărat aur în 2022, adăugând trei tone la rezervele sale în T1.

Rusia a anunţat la rândul său că îşi va relua achiziţiile de aur de la producătorii interni anul trecut, dar nu a anunţat actualizări ale deţinerilor încă.

În ciuda interesului puternic pentru aur, au existat şi unele vânzări.

Kazahstanul a fost cel mai mare vânzător, reducându-şi rezervele de aur cu 51 de tone. Germania a vândut patru tone din cauza programului său de batere a monedelor în curs. Sri Lanka şi-a redus exploataţiile cu trei tone, urmată de Polonia, Filipine şi Mongolia, fiecare vânzând două tone. Alţi vânzători de cel puţin o tonă au fost Bosnia şi Herţegovina, Cambodgia şi Bhutan.

WGC consideră însă că ar fi greu de egalat cererea de anul trecut în 2023, având în vedere dimensiunea istorică a achiziţiilor.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb