NOIEMBRIE FINANCIARGeneralul Ciucă a speriat pandemia; crizele îşi văd de treabă; numit ministru al Transporturilor, Grindeanu a prins o viteză de 2,6 km/zi de autostradă

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 7 decembrie 2021

Generalul Ciucă a speriat pandemia; crizele îşi văd de treabă; numit ministru al Transporturilor, Grindeanu a prins o viteză de 2,6 km/zi de autostradă

Criza politică generată de ruptura dintre PNL şi USR s-a sfârşit în ultima lună de toamnă, odată cu înţelegerea parafată de echipele de negociere ale PSD, PNL şi UDMR, care au ajuns la un consens pe programul de guvernare după lungi dezbateri tensionate, şi care au reuşit în Parlament să obţină votul de învestitură pentru un nou guvern cu puteri depline, condus în calitate de prim-ministru de generalul în rezervă, Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării Naţionale. Negocierile dintre cele trei partide au dus la actualul rezultat de pe scena politică, prin prisma necesităţii combaterii răspândirii pandemiei, care în luna octombrie ajunsese la cote alarmante, dar care la finalul lunii noiembrie a înregistrat o pierdere acută de ritm în ţara noastră. Astfel, dacă la 19 octombrie au fost înregistrate, în 24 de ore, 18.863 de noi cazuri de infectare cu Sars-Cov 2 şi 574 de decese cauzate de Covid-19, la 1 noiembrie, în 24 de ore, au fost înregistrate 6993 cazuri noi de persoane infectate cu Sars-Cov-2 şi 322 decese cauzate de Covid-19, pentru ca la 30 noiembrie statistica oficială să ne arate în 24 de ore doar 1141 de cazuri noi de persoane infectate cu coronavirus şi 89 de decese cauzate.

Efectele pandemiei s-au făcut simţite şi asupra cheltuielilor efectuate de administraţiile publice locale şi de autorităţile centrale, care au rămas fără banii necesari la final de an, astfel încât noul guvern a fost nevoit să opereze, în a doua şedinţă, o rectificare bugetară care a asigurat sumele pentru plata salariilor bugetarilor, pensiilor, subvenţionării facturilor la energia electrică şi energia termică şi funcţionării întregului aparat de stat.

Creşterea cheltuielilor publice nu avea cum să rămână fără efect în economia naţională, fapt consemnat în rata inflaţiei, estimată la 7,5% de Banca Naţională a României, banca centrală majorând rata dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,75% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,5% de la 2%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei.

Ar mai fi de consemnat debutul lunii cu summitul pe mediu COP 26 al ONU, ce a avut la Glasgow, dar ale cărui rezultate au fost mult sub aşteptări. Mult zgomot prealabil şi în timpul desfăşurării evenimentului, pentru decizii neradicale privind combaterea poluării mediului înconjurător şi combaterea schimbărilor climatice.

COP 26 ne-a adus reactoare modulare mici

În perioada 1-2 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis, însoţit de Virgil Popescu, ministrul interimar al Energiei şi Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi de Tanczos Barna, Ministrul Mediului, a participat la Conferinţa la nivel înalt a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26), eveniment care a avut loc în Marea Britanie, la Glasgow.

În declaraţia naţională privind schimbările climatice rostită în cadrul COP 26, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că avem una dintre cele mai scăzute rate de emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, atât timp cât, din anul 1989 şi până în 2019, emisiile respective au scăzut în România cu 64%, iar în perioada 1990-2019, intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB a scăzut în ţara noastră cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale.

Singurul rezultat notabil înregistrat în contul ţării noastre în urma summitului de la Glasgow este parafarea înţelegerii între NuScale Power din SUA şi SNN Nuclearelectrica, prin care vom include în sistemul naţional de producere a energiei Reactoare Modulare Mici (SMR) până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul respectiv a fost aprobat în urma întâlnirii dintre preşedintele Klaus Iohannis şi John Kerry, reprezentantul special al Preşedintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă şi Membru al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, întrevedere ce a avut loc în 2 noiembrie. Discuţia dintre cei doi oficiali a mai inclus cooperarea în ceea ce priveşte dezvoltarea, fabricarea şi utilizarea tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, consolidarea cooperării în domeniul energiei regenerabile, stocării energiei şi electrificării transporturilor.

În ceea ce priveşte introducerea în ţara noastră a tehnologiei SMR, având în vedere avantajele generate de lanţurile valorice care se vor crea în jurul acesteia, preşedintele Iohannis a spus că ţara noastră vrea să devină un hub regional de producere avansată a Reactoarelor Modulare Mici şi de pregătire a resurselor umane pentru susţinerea funcţionării acestei noi tehnologii în alte ţări din zona Europei de Est.

Agreementul de mai sus a fost parafat în condiţiile în care, de la 1 noiembrie, în ţara noastră a intrat în vigoare pachetul legislativ privind subvenţionarea de la bugetul de stat a facturilor la energia electrică şi energia termică şi privind plafonarea preţurilor din energie până la finalul lunii martie 2022.

Trei săptămâni de guvern interimar

Luna trecută a fost marcată de negocierile intense dintre PSD, PNL şi UDMR privind constituirea unei alianţe necesară pentru învestirea unui guvern cu puteri depline al cărui program prioritar să includă măsuri pentru depăşirea crizei pandemice, sanitare şi economice şi pentru sprijinirea populaţiei în condiţiile unei inflaţii galopante. Din cauza negocierilor îndelungate, aproape în toată luna noiembrie ţara a fost condusă de guvernul interimar Cîţu, interimat care a durat din 5 octombrie până în 25 noiembrie, când a fost învestit guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă.

În consecinţă, deciziile adoptate de guvernul interimar au avut impact minim cu privire la combaterea efectelor crizei economice şi sanitare, atât timp cât Ministerul Sănătăţii a ajuns, la finalul lunii noiembrie, fără resursele financiare necesare, Ministerul Muncii nu mai avea sumele necesare pentru plata tuturor pensiilor, primarii din teritoriu au acuzat lipsa banilor pentru efectuarea plăţilor pentru programele derulate din fonduri europene şi din PNDL 1 şi PNDL 2.

Practic, singurele decizii luate de guvernul interimar Cîţu au vizat măsurile de combatere a răspândirii pandemiei, de prelungire a stării de alertă şi de alocare a unor sume din Fondul de rezervă pentru gestionarea crizei financiare cu care se confruntau Ministerul Sănătăţii şi administraţiile publice locale. Astfel, în 8 noiembrie, odată cu reluarea procesului educaţional cu prezenţă fizică în unităţile de învăţământ, guvernul Cîţu a prelungit starea de alertă, cu 30 de zile, începând din 9 noiembrie 2021, şi a menţinut măsurile restrictive stabilite în luna octombrie pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, printre care se numără utilizarea certificatului verde pentru activităţile neesenţiale.

În 10 noiembrie, guvernul interimar Cîţu a decis alocarea sumei de 332,5 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, în scopul achiziţionării a 70.000 flacoane de Remdesivir, finanţării cheltuielilor funcţionării centrelor de vaccinare, suplimentării achiziţionării de tichete de masă acordate persoanelor cu schemă completă de vaccinare, finanţării programelor naţionale de sănătate şi decontării testelor RT-PCR realizate în unităţile sanitare conform metodologiei aflate astăzi în vigoare.

În şedinţa de guvern de a doua zi, 11 noiembrie, Cabinetul Cîţu a mai decis alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară, pentru asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei în mai multe municipii şi oraşe din ţară, care se confruntau cu o acută lipsă a sumelor necesare. La ultima şedinţă a guvernului interimar, în 17 noiembrie, acesta a mai suplimentat încă o dată, din Fondul de rezervă bugetară, bugetul Ministerului Sănătăţii, care s-a confruntat cu grave probleme de finanţare în toată perioada crizei politice care a durat aproape trei luni.

Alianţa PSD-PNL-UDMR preia guvernarea

În urma negocierilor desfăşurate între PSD-PNL-UDMR, în 19 noiembrie cele trei mari partide din Parlament au ajuns la un acord deplin pe programul de guvernare şi la componenţa viitorului guvern. Pentru prima dată în istoria României s-a introdus principiul rotativei guvernamentale, în sensul că, după un an şi jumătate premierul liberal va fi nevoit să demisioneze cu întregul Cabinet, care se va reconstitui cu aceeaşi componenţă, dar sub conducerea unui premier social-democrat.

Liberalii şi social-democraţii au căzut de acord cu privire la necesitatea majorării salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2022, a majorării cu 11% a pensiilor şi a creşterii alocaţiilor pentru copii. Singurul punct aflat în suspensie şi care urmează a fi dezbătut în perioada următoare este impozitul progresiv, pe care social-democraţii îl doresc pentru impozitarea marilor averi, în timp ce liberalii susţin că este suficientă actuala cotă unică de impozitare de 16%.

În urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, unde PSD, PNL şi UDMR au prezentat o delegaţie comună, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat, în 22 noiembrie, la propunerea celor trei partide parlamentare, pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă pentru funcţia de prim-ministru însărcinat cu alcătuirea noului guvern şi obţinerea votului de învestitură. Cele două obligaţii ale premierului desemnat au fost o simplă formalitate, atât timp cât PSD, PNL şi UDMR au ajuns la un acord deplin privind viitoarea guvernare, fapt care s-a reflectat şi în modul pe repede-înainte în care miniştrii Cabinetului Ciucă au fost audiaţi, în 24 noiembrie, de comisiile parlamentare de specialitate şi au primit avizul favorabil al acestora.

Ca o dovadă prealabilă a funcţionării în condiţii optime a actualei coaliţii de guvernare, în 23 noiembrie, PSD, PNL şi UDMR şi-au dat mâna pentru schimbarea conducerilor celor două Camere ale Parlamentului. Marcel Ciolacu a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie care era vacantă după ce la mijlocul lunii octombrie Ludovic Orban a demisionat. Ciolacu a primit 216 voturi, iar contracandidata sa, Cristina Prună, 77 de voturi, 5 voturi fiind anulate. În schimb, la Senat, a fost nevoie de o lovitură de palat, pentru a-l instaura pe Florin Cîţu preşedinte al Camerei Superioare. Anca Dragu a fost revocată din funcţia de preşedinte al Senatului, cu 82 de voturi pentru revocare, 24 de voturi împotrivă şi 9 abţineri. Imediat, în aceeaşi şedinţă, Florin Cîţu a fost ales preşedinte al Senatului, cu 82 de voturi pentru. Anca Dragu, fostul preşedinte, a primit doar 25 de voturi, iar 17 voturi au fost anulate.

Ulterior, USR a contesta la Curtea Constituţională revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului, contestaţia având prim termen de soluţionare în cursul lunii decembrie.

În 25 noiembrie, Guvernul PNL-PSD-UDMR condus de premierul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu 318 voturi pentru şi 126 voturi împotrivă, în condiţiile în care pentru învestire erau necesare 234 de voturi pentru. Din cauza învestirii noului guvern în care liberalii s-au aliat cu social-democraţii, Ludovic Orban şi 17 parlamentari şi-au dat demisia din PNL.

Rectificarea bugetară, prima misiune îndeplinită pentru guvernul Ciucă

Înainte ca Parlamentul să învestească guvernul Ciucă, în 24 noiembrie, Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară la zece luni. Conform acesteia, în primele zece luni ale anului 2021 s-a înregistrat un deficit de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 74,04 miliarde lei (7,01% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2020. Evoluţia respectivă a fost determinată, potrivit ministerului de resort, de creşterea veniturilor bugetare cu un punct procentual din PIB (an/an) şi reducerea cheltuielilor bugetare cu două puncte procentuale din PIB (an/an). Veniturile bugetului general consolidat au însumat 308,61 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2021, cu 17,1% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 356,58 miliarde lei, au crescut, în termeni nominali, cu 5,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

În 26 noiembrie, guvernul Ciucă aproba ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară, menţinând ţinta de deficit asumată pentru acest an, de 7,13% din PIB.

Conform rectificării bugetare aprobată de Executiv, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 5,1 miliarde lei, iar cheltuielile bugetului consolidat se majorează, pe sold, cu 6,2 miliarde lei, ponderea deficitului bugetar pe 2021 fiind menţinută la 7,13% din PIB, deşi deficitul (cash) creşte la 84,9 miliarde lei, iar creşterea economică este prevăzută la 7%,

Tot în 26 noiembrie, Adrian Câciu, ministrul de finanţe, a semnat acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţn încheiat între Comisia Europeană şi România, în valoare de aproximativ 15 miliarde euro, bani care vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Imediat după intrarea în vigoare a Acordului, Comisia Europeann va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (aproximativ 1,94 miliarde euro), ce ar urma să intre în bugetul de stat până la 31 decembrie 2021.

România beneficiază, prin PNRR, de aproximativ 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro granturi şi restul cu titlul de împrumuturi.

BNR majorează rata dobânzii de politică monetară, în contextul creşterii inflaţiei

La începutul lunii trecute, pentru a contracara avansul continuu al inflaţiei, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,75% pe an, menţinerea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,5%, de la 2%. De asemenea, BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea unui control strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Conform băncii centrale, traiectoria ratei anuale a inflaţiei a fost din nou revizuită, considerabil, în sens ascendent, "mai cu seamă pe termen scurt". BNR arată că "rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor": "Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie. (...) Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie". Conform BNR, rata anuală a inflaţiei este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze până la 5,9%, la sfârşitul anului viitor.

Guvernatorul BNR scapă, pe moment, de CNSAS

În 23 noiembrie, Curtea Constituţională a României îl scapă pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, de dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti, în care CNSAS cerea stabilirea calităţii de colaborator cu fosta Securitate a actualului guvernator al BNR. În acţiunea înaintată Curţii de Apel Bucureşti, CNSAS susţine că Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979-1989, cu numele conspirativ Manole, perioadă în care a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială. El este acuzat de CNSAS că a furnizat Securităţii informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist şi comentarii negative la adresa nivelului de trai din ţară. La momentul depunerii dosarului, prin vocea unui consilier al său, Isărescu a negat că ar fi fost colaborator al Securităţii.

În cadrul controlului legilor posterior promulgării, CCR a admis cu majoritate de voturi excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mugur Isărescu şi a constatat că Legea nr. 161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că Legea nr. 161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS.

Grindeanu are o viteză de 2,6 km/zi de autostradă

Nici nu i se uscase bine cerneala de pe jurământul semnat la Palatul Cotroceni, la ceremonia de învestire a guvernului PSD-PNL-UDMR, că vicepremierul Sorin Grindeanu, noul ministru al Transporturilor, a început să spună lucruri trăsnite.

La patru zile după învestire, în 29 noiembrie, Grindeanu anunţa că

Austostrada Sebeş-Turda (A10) va fi deschisă complet începând din 30 noiembrie, când urma să fie inaugurat şi lotul 2, în lungime de 24,25 kilometri, "fără festivisme" şi "fără tăieri de panglici", pentru că, după cum a explicat domnul Grindeanu, "nu este loc de festivisme".

La numai o săptămână după, în 6 decembrie, acelaşi Sorin Grindeanu anunţă că a fost inaugurat şi ciotul de autostradă, de 4,5 kilometri, între localităţile Târgu Mureş şi Ungheni, tot "fără festivism".

Dacă facem un calcul simplu, din cei 28,75 kilometri de autostradă inauguraţi în cele 11 zile de mandat ale noului ministru al transporturilor, reiese că Sorin Grindeanu poate fi catalogat drept noul "superman" al politicii româneşti, după ce Florin Cîţu a căzut periculos din poziţia respectivă.

Niciun ministru nu a reuşit în ultimii 30 de ani să aibă o performanţă de 2,6 kilometri de autostradă pe zi, aşa cum are Sorin Grindeanu, în cele 11 zile de mandat în fruntea Transporturilor, fără festivism şi fără alunecări de teren.

În ritmul actual, la finalul mandatului lui Grindeanu în fruntea Ministerului Transporturilor, ar trebui ca, după următoarele 1095 de zile de mandat (trei ani în funcţia de ministru), la finalul anului 2024, România să aibă 2847 de kilometri de autostradă inauguraţi. Fără festivisme.

Dacă luăm însă în considerare că finalizarea tronsonului de autostradă Sebeş - Turda era prevăzută până la finalul anului 2017 în programul de guvernare cu care prim-ministrul Sorin Grindeanu s-a prezentat în Parlament după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, reiese că festivismul de care vorbea actualul ministru al transporturilor nu îşi are rostul, deoarece viteza de melc cu care s-au construit cei 24,25 kilometri este incomparabilă cu modul în care sunt construite autostrăzile în alte ţări civilizate. La fel se poate spune şi despre cei 4,5 kilometri inauguraţi ieri pe tronsonul Târgu Mureş - Ungheni, pe un tronson de autostradă care ar fi trebuit inaugurat în 2018, conform aceluiaşi program de guvernare PSD - Grindeanu.

Fără festivisme, pentru că nu e cazul, după trei ani, 2017-2019, în care niciunul dintre tronsoanele de mai sus, pe care PSD le anunţa că vor fi finalizate, nu a fost terminat.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. niste hoti si mincinosi, de 30 de ani incoace, toti.

    Maxim 10 luni! Sa vedem cum se inteleg pe buget!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Digitalizarea României”
csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

05 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9264
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8175
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0450
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8439
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.7076

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro