DIKE

O soluţie pentru depăşirea impasului tehnologiei 5G din România

Dr. Nicolae Oacă
Ziarul BURSA #Companii #Telecomunicaţii /

Dr. Nicolae Oacă

Dr. Nicolae Oacă

1. 5G - o tehnologie vulnerabilă

Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau în obiectiv omul şi nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G, care oferă viteze mai mari şi latenţă mai scăzută, are în obiectiv, în plus, conectarea obiectelor create de om cu aplicaţii în toate industriile, în întreaga societate, de unde şi rolul de motor al transformării digitale al economiilor naţionale: o şansă pentru transformarea digitală a României!

Din cauza arhitecturii mai puţin centralizate, a puterii de calcul, a nevoii de multe antene şi a dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces pentru atacatori. La aceasta se adaugă şi multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile reţelele 5G, toate acestea făcând ca securitatea cibernetică să fie întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului.

O concluzie importantă pentru rezolvarea problemei securităţii viitoarelor reţele 5G - securitatea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului.

De fapt, vulnerabiltatea este caracteristică, nu numai reţelelor 5G, ci tuturor reţelelor care transportă informaţii electronice, în măsuri diferite, şi, ca atare, grija autorităţilor ar trebui să se îndrepte, mai întâi, spre vulnerabilităţile posibile într-un mediu plin de atacuri cibernetice şi nu doar spre furnizorii acelor reţele.

Ca atare, România, prin strategia naţională, măsuri de protecţie, etc. trebuie să vizeze vulnerabilităţile tehnologiei 5G şi nu anumiţi furnizori de echipament de reţea.

2. Dezvoltarea tehnologiei 5G în lume - Europa rămasă în urmă

Primele servicii comerciale bazate pe noua tehnologie 5G au fost lansate anul trecut în SUA, Asia (Coreea, Japonia, China, Qatar, etc.) şi Europa: Austria, Italia, Elveţia, etc., primele aplicaţii fiind banale: legături de mare viteză, substitut la fibra optică oferite, preponderent, în mari aşezări urbane.

Conform, https://5gobservatory.eu/market-developments/5g-services, în iunie 2020 se ofereau comercial noile servicii 5G doar în 14 state europene, preponderent în marile oraşe.

O soluţie pentru depăşirea impasului tehnologiei 5G din România

În ciuda optimismului afişat uneori de politicienii de la Bruxeless, Europa pierde teren faţă de marile puteri mondiale SUA, Asia (Japonia, China, Corea, etc.) în ce priveşte folosirea tehnologiei 5G, decalajul accentuându-se anul acesta, două fiind motivele - pandemia coronavirus şi interzicerea fabricanţilor chinezi de la furnizarea de echipament de reţea 5G. Primul a afectat toată lumea, în Europa manifestându-se şi prin amânarea unor licitaţii 5G. Al doilea motiv pare să fi avut un efect mai mare în Europa - interzicerea fabricanţilor chinezii fiind subiectul discutat în mai toate ţările europene în decursul acestui an, iar acolo unde se discută nu se lucrează, subiectul provocând încetinirea implementării noii tehnologii 5G.

Mărirea decalajului 5G a determinat Comisia Europeană să ceară ţărilor membre, în 18 septembrie 2020, accelerarea implementării noii tehnologii.

Comisia invită statele membre să dezvolte împreună, până la 30 martie 2021, o abordare comună, sub forma unui set de instrumente de bune practici, pentru lansarea la timp a reţelelor fixe şi mobile de mare capacitate, inclusiv a reţelelor 5G.

Măsurile au ca scop

- reducerea costurilor şi creşterea vitezei de instalare a reţelelor de capacitate foarte mare, în special prin eliminarea obstacolelor administrative inutile. Autorizare infrastructuri, pentru care România nu a făcut nimic în ultimul an!;

- oferirea de acces în timp util la spectrul radio 5G şi încurajarea investiţiile operatorilor în extinderea reţelelor; Licitaţii 5G, condiţii stimulative, şi nu restricţii!

- o mai mare coordonare transfrontalieră la atribuirea spectrului radio, pentru a sprijini serviciile inovatoare 5G, în special în domeniile industriei şi transporturilor. O mai veche doleanţă a CE privind sincronizarea atribuirii spectrului de frecvenţe în întreaga Uniune Europeană!

3. Problemele tehnologiei 5G în România

România a tot amânat organizarea licitaţiei pentru licenţele 5G. Prima planificare a licitaţiei a fost pentru anul 2018. A urmat amânarea în anul 2019 şi apoi amânarea pentru acest an, când situaţia este la fel de neclară ca anul trecut, astfel că licitaţia se va mai amâna încă odată - în anul 2021.

Principalul obstacol în calea organizării licitaţiei 5G este, de data aceasta, proiectul de "lege 5G", care se vrea transpunerea în plan local a memorandumului România-SUA şi care a bulversat piaţa telecomunicaţiilor din România, atât prin maniera în care a fost lansat în consultare ("şmechereşte/româneşte" - vara, în perioada de concedii cu termen de consultare mult redus - două saptamâni în loc de 30 zile cât este legal, cu intenţia de a păcăli, de a trece mai uşor), cât mai ales prin scop - eliminarea unor fabricanţi fără a rezolva problema clamată a securităţii cibernetice:

- este o intervenţie brutală pe piaţa liberă a comunicaţiilor mobile, afectând competiţia, mărind costurile (circa euro1 miliard) şi provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică şi economică

- deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos şi afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea şi competitivitatea telecomunicaţiilor

- nu este însoţit de un studiu de impact

- nu specifică cum se vor recupera prejudiciile (cine despăgubeşte operatorii), întârzierile

- este în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene pentru piaţă comună şi liberă, cu armonizarea legislaţiei comunitare

- nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii

- nu rezolvă problema securităţii cibernetice.

Proiectul de "lege 5G" trebuie retras deoarece afectează profund şi pe termen lung:

- competiţia pe piaţa furnizării de echipamente şi de servicii de telecomunicaţii din România

- implementarea tehnologiei 5G în România

- transformarea digitală

- dezvoltarea economică a ţării.

4. Oare mai au nevoie operatorii noştri să cumpere noile licenţe 5G?

Operatorii de reţele mobile sunt cei care ar trebui să cumpere noile licenţele 5G şi să le transforme în afaceri lucrative într-un context devenit acum impredictibil. De ce ar cumpăra?

5G se poate oferi în orice bandă de frecvenţe! De mulţi ani benzile de frecvenţe sunt neutre tehnologic, astfel că se poate folosi orice tehnologie în orice bandă de frecvenţe. Renunţarea la tehnologiile 3G sau 2G eliberează spectru, care poate fi folosit de noua tehnologie 5G. În mai 2016, grupul Vodafone anunţa inchiderea în anul 2020 a reţelelor sale 3G din Europa, (terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013), astfel că va închide şi reţeaua 3G din România şi va elibera banda de 2,1GHz ce poate fi utlizată pentru 5G!

Vodafone, RCS&RDS şi Orange deja au lansat servicii 5G în benzile deţinute

În 26 iunie şi 28 iunie 2019, Vodafone şi RCS&RDS (cea mai mică deţinere de spectru!) lansau comercial servicii 5G folosind spectrul pe care îl aveau, trimiţând un semnal clar către autorităţi: ne descurcăm cu ce avem! Era perioda sumbră a OUG114/2018, prin care se forţa obţinerea a un miliard de euro din licenţele 5G. Şi acum este vorba tot despre un miliard! De pierderi, însă. Orange lansa comercial servicii 5G în 5 nov 2019. Toţi cei trei operatori au folosit şi echipament Huawei!

Încă nu există "killer application": reţelele 5G din SUA, Asia în 2019: acces bandă largă

În 2019 se lansau comercial primele reţele 5G în SUA, Asia, iar serviciul oferit de noile reţele era banalul acces de bandă largă! Substitut pentru fibra optică!

România este bine conectată la fibră optică în zona urbană: RCS&RDS a conectat cu fibra optică circa 6 milioane locuinţe dintre cele 9 milioane, UPC România avea circa 3,5 milioane locuinţe conectate cu fibra optică, iar Telekom circa 3 milioane, etc.

În oraşe, zonele vizate de noua tehnologie 5G, operatorii oferă viteze mari (1Gb/s), prin reţele cu fibră optica, astfel că principala ţintă a noii tehnologii, acoperirea oraşelor pentru oferirea de acces de mare viteză, nu pare interesantă pentru piaţa noastră.

Un motiv plauzibil ar putea fi achiziţia de spectru nou de către operatorii cu puţin spectru - RCS&RDS, care tot încearcă să închirieze spectrul pe care Radiocom nu-l foloseşte.

Autorităţile ar trebui să .... convingă operatorii să cumpere licenţe 5G!

Astfel, misiunea autorităţilor devine dificilă - să convingă operatorii să cumpere noile licenţe oferite prin licitaţia 5G, în condiţiile în care, colac peste pupăză, acestea încearcă interzicerea unor fabricanţi prezenţi pe piaţă de mulţi ani, fapt care ar conduce la cheltuieli de capital mai mari, circa euro1miliard, întârzieri în implementare, adoptare mai dificilă a serviciilor provocată de tarife mărite. Adică, o afacere cu probleme, impredictibilă.

Cum vor fi convinşi operatorii? Cum ar putea convinge autorităţile operatorul RCS&RDS să renunţe la contractul reînoit în 10 iunie 2020 cu Huawei?

Poate, doar dacă licenţele 5G sunt oferite gratis!

De ce ar cumpăra operatorii noştri de comunicaţii mobile licenţele 5G, într-un context socio-economic neprielnic: criză sanitară, criză economică, neavând nevoie urgentă de spectru şi mai ales într-un context impredictibil adus de proiectul de lege 5G. S-ar putea ca operatorii să prefere să aştepte vremuri mai bune.

5. O soluţie pentru depăşirea impasului

Uniunea Europeană este în urma marilor puteri mondiale, iar România, membră a Uniunii Europene, este în urma marii majorităţi a ţărilor europene. Ce ar trebui să facă România? Să aplice memorandumul şi să-şi blocheze dezvoltarea, să rămână şi mai în urmă, sau să aibă o abordare europeană? Deocamdată se aşteaptă ...

România, ţară membră a Uniunii Europene, adică a unei pieţe comune, trebuie să aibă o abordare europeană şi să rezolve problema securitaţii reţelelor şi astfel a memorandumului pentru a nu pune operatorii cu anvergură europeană în situaţii delicate: să nu poate folosi echipament chinezesc doar în România!

Ce ar trebui?

Cadru instituţional pentru monitorizarea securităţii reţelelor 5G

- o agenţie naţională responsabilă pentru securitate cibernetică, (monitorizare securitate reţele 5G): CERT.ro, de exemplu şi

- măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice, cele preconizate de CE, de exemplu (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures). În document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant, ci doar la securitatea cibernetică.

Agenţia naţională ar trebui să fie cea care să decidă asupra problemelor de securitate cibernetică, luând măsuri în funcţie de gravitatea incidentelor.

Restricţii la folosirea echipamentelor de la furnizori cu risc

Dacă, totuşi, se consideră că unii furnizori (chinezi, de exemplu) prezintă risc s-ar putea lua măsuri similare celor din Anglia

28 ian 2020

-excludere acestora din reţelele legate de siguranţă şi securitate critică din infrastructura naţională; din nucleul infrastructurii de reţea 5G; din zonele geografice sensibile, precum siturile nucleare şi militare;

-cotă de piaţă de maxim 35% în reţeaua de acces.

În plus, ar putea fi luat în consideraţie şi angajamentul furnizorilor privind securitatea informaţiilor.

Operatorii au responsabilitatea securităţii reţelelor şi serviciilor. De ce nu şi a alegerii furnizorilor?

Atâta vreme cât cei care investesc în reţele 5G sunt operatorii (şi nu statul român), care au şi responsabilitatea, obligaţia asigurării securităţii serviciilor oferite (Directiva 2002/58/CE - Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice, art. 4) şi a reţelelor (OUG111/2011 modificaţă în 2019, art. 46) de ce ar trebui ca, într-o economie liberă, aceştia să nu poată alege ce furnizori doresc? De ce să fie obligaţi să nu folosească unii furnizori de echipamente şi astfel să plătească mai mult şi să-şi pericliteze afacerea? De ce să fie obligaţi operatorii europeni precum Vodafone, Orange, Telekom sau RCS&RDS, să folosească diferiţi furnizori în diferite ţări din piaţa comună a Uniunii Europene, doar din cauza României!

Securitatea noilor reţele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din piaţa comună a Uniunii Europene.

Articol preluat de pe http://nicolaeoaca.blogspot.ro

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Interzicerea accesului Huawei la piață e abuz clar, viol în fund la democrație, fascism capitalism pe față cu ajutorul guvernelor corupte. Nimeni nu va pune botul la așa ceva.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Erfi
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie