INCLUZIUNEA DIGITALĂInvestiţii care ne ajută să fim mai conectaţi la viitor

M.G.
Ziarul BURSA #Companii #Telecomunicaţii / 29 noiembrie 2021

Investiţii care ne ajută să fim mai conectaţi la viitor

Proiectele Orange susţin accesul la resurse digitale

Transformarea digitală şi alfabetizarea digitală au devenit concepte cunoscute în rândul populaţiei în special în contextul pandemiei de Covid-19. În timp ce comunităţile mai dezvoltate au reuşit să implementeze mai rapid soluţii digitale în pandemie, iar altele - inclusiv România - extrem de dificil, mai toate s-au lovit de decalajele ce există în interiorul aceloraşi comunităţi. Astfel, apare nevoia incluziunii digitale - un concept ce aduce cu sine numeroase provocări.

Acest concept amplu care priveşte egalitatea digitală şi alfabetizarea digitală are, de altfel, la bază un "slogan" foarte des folosit, în special în Statele Unite: "să nu lăsăm pe nimeni în urmă". Dar pentru ca ideea din spatele acestui concept să treacă mai departe de stadiul de simplu slogan, mai ales în România, este nevoie de intervenţia şi de sprijinul mediului privat. Una dintre companiile care ajută comunităţile să răspundă nevoilor persoanelor ce nu au competenţe digitale minime, prin multiplele sale programe, este Orange România.

România, pe locul al 27-lea în clasamentul Indicelui economiei şi societăţii digitale

Este esenţial ca fiecare dintre noi să conştientizeze importanţa tehnologiei şi cum se va schimba raportul forţei de muncă în următorii ani, pentru a ne adapta şi pregăti din timp. Situaţia României este, de altfel, bine reliefată de ultimul clasament DESI, adică al Indicelui economiei şi societăţii digitale, clasament în care ţara noastră se situează pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE. Cu excepţia capitolului conectivitate (locul 10, cu un punctaj peste media UE), România stă extrem de slab comparativ cu ţările europene (vezi grafic DESI).

Investiţii care ne ajută să fim mai conectaţi la viitor

La capitolul capital uman, România înregistrează un punctaj de 33,1 puncte şi un deloc onorabil loc 26 în condiţiile în care punctajul la nivelul UE este de 47,1 puncte. La nivel de competenţe digitale, România se situează cu mult sub media UE (vezi grafic capital uman DESI), în condiţiile în care mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază (comparativ cu 56% la nivelul UE în ansamblu), iar numai 10% din persoane au competenţe digitale peste nivelul de bază.

Investiţii care ne ajută să fim mai conectaţi la viitor

În principiu, într-o lume în care un număr tot mai mare de locuri de muncă, în toate industriile şi domeniile, necesită personal calificat digital şi în care accesul la internet devine o condiţie obligatorie, incluziunea digitală ar putea deschide noi orizonturi pentru populaţia ţării noastre. Trebuie spus, de asemenea, că nu toţi tinerii sunt nativi digitali, că tehnologiile se schimbă şi că aceste abilităţi digitale pot fi, şi probabil va fi nevoie să fie, învăţate pe tot parcursul vieţii.

Pentru Orange, incluziunea digitală joacă un rol semnificativ în cadrul Engage 2025, strategia grupului pentru 2020 - 2025. Angajamentul grupului Orange pe termen lung se referă la acţionarea asupra cauzelor fundamentale ale excluziunii digitale: decalajul de acoperire (lipsa accesului la internet), decalajul de utilizare (nivel scăzut de alfabetizare digitală), puterea de cumpărare redusă (incapacitatea de a-şi permite conexiunea) şi decalajul în afaceri (rata redusă de utilizare a digitalului la locul de muncă/joburile digitale).

Despre campania de incluziune digitală realizată de Orange

În general, în ziua de astăzi nu există afacere de succes care să nu aibă un site, o campanie de marketing online sau o prezenţă pe reţelele sociale. Dincolo de beneficiile online-ului pentru dezvoltarea economică, prin accesul la mediul online accesăm, de fapt, informaţii şi oportunităţi noi. Campania ( "Facem tehnologia digitală accesibilă tuturor") derulată de Orange încearcă, de altfel, să atragă atenţia asupra importanţei subiectului incluziunii digitale în România.

"Accesul la oportunităţile oferite de lumea digitală ar trebui să fie egal pentru toţi, indiferent de mediu, vârstă sau dizabilităţi fizice. Prin urmare, campania este construită în jurul iniţiativelor Orange şi ale Fundaţiei Orange care contribuie la dezvoltarea sistemului educaţional şi a comunităţilor vulnerabile din România. La acestea se adaugă investiţiile constante în extinderea reţelei mobile prin facilitarea accesului la reţeaua Orange 4G în mediul rural şi la tehnologia 5G în cel urban. Pentru clienţi, aceste investiţii se traduc în beneficii directe prin creşterea gradului de digitalizare, un mai bun acces la informaţii, susţinerea mediului educaţional, crearea de noi oportunităţi pe piaţa muncii, precum şi favorizarea dezvoltării mediului de afaceri şi a celui antreprenorial din România", arată reprezentanţii Orange.

Potrivit Luidmilei Climoc, directorul general al Orange România, peste 710.000 de beneficiari au avut acces la programele companiei, iar campania "Facem tehnologia digitală accesibilă tuturor" duce mai departe eforturile de digitalizare şi de educare. În plus, "... îmbunătăţirea constantă a reţelei oferă clienţilor noştri cea mai rapidă reţea fixă şi mobilă, precum şi cea mai mare acoperire mobilă, fapt ce contribuie la obiectivele noastre de creştere a gradului de acces la tehnologia digitală", spune Liudmila Climoc, CEO-ul Orange România.

Rolul incluziunii digitale

Digitalizarea este, deci, o componentă extrem de importantă pentru dobândirea unor abilităţi noi, pentru sistemul educaţional sau intrarea pe piaţa muncii. Cele mai recente studii ale Comisiei Europene arată, însă, că românii se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte utilizarea zilnică a internetului comparativ cu celelalte regiuni din Uniunea Europeană.

Aceste studii arată că zonele Nord-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia din România au unele dintre cele mai mici procente de utilizatori zilnici (în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 16-74 de ani) de servicii de internet din Uniunea Europeană, sub 60%. Regiunea Nord-Est stă cel mai prost din România, conform datelor Comisiei Europene, fiind "întrecută" la nivel european doar de regiunea Severozapaden din Bulgaria şi teritoriul francez La Reunion, care este în fapt o insulă franceză aflată în Oceanul Indian, la est de Madagascar.

De notat că media UE în ceea ce priveşte populaţia cu acces zilnic la servicii de internet este de 80%.

În plus, un alt raport de ţară al Comisiei Europene din 2020 arată că unul din cinci români nici nu a utilizat vreodată internetul.

În ceea ce priveşte competenţele digitale, după cum arată clasamentul DESI al Comisiei Europene, doar 10,1% din populaţia adultă a României are abilităţi digitale peste medie, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Totodată, 39% dintre tinerii din România (cu vârsta între 16 şi 19 ani) îşi autoevaluează competenţele digitale ca fiind scăzute, comparativ cu media europeană de 15%.

Aceste cifre indică faptul că integrarea tinerilor pe piaţa muncii poate fi cel puţin o provocare, dacă nu o problemă - una structurală, care nu se rezolvă decât în decenii şi prin investiţii mai mult decât considerabile în educaţie.

"Nivelul scăzut al cunoştinţelor digitale înregistrate în rândul românilor poate fi o provocare în ceea ce priveşte dezvoltarea generală a societăţii. Ritmul accelerat de inovaţie tehnologică în sectoare precum educaţie, sănătate, servicii sociale, servicii publice sau chiar a diferitelor industrii presupune existenţa unui nivel cel puţin mediu de competenţe digitale la nivelul populaţiei. În acest context, programele de incluziune digitală sunt un element cheie pentru a creşterea nivelului de alfabetizare digitală a populaţiei şi reducerea inegalităţii sociale", spune Claudia Petrescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Iniţiativele dezvoltate de Orange pentru o tehnologie digitală accesibillă

Orange are o multitudine de iniţiative pentru extinderea accesului la tehnologie digitală, acestea pornind de la bază - adică de la infrastructură, de la extinderea reţelelor 4G şi 5G - la oferte speciale pentru clienţi şi până la iniţiative ţintite de pregătire digitală pentru copii, femei, persoane cu dizabilităţi, tineri antreprenori sau persoane ce provin din medii defavorizate.

În ceea ce priveşte investiţiile în extinderea reţelei 4G şi 5G, trebuie spus din start că datele valabile pentru 31 august 2021 arată că aproximativ 98,2% din populaţia ţării se poate bucura de beneficiile reţelei mobile 4G Orange. Accesul efectiv la tehnologie digitală nu este însă acelaşi lucru cu acoperirea reţelei şi multe zone din ţară nu beneficiază încă de beneficiile avansului tehnologic. Orange şi-a extins, totuşi, reţeaua 4G pentru 85.000 de persoane din 215 localităţi din zonele rurale în prima jumătate a anului 2021, iar investiţiile în tehnologia 5G au făcut ca aceasta să fie deja accesibilă clienţilor Orange din 17 oraşe, printre care Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanţa, Craiova, dar şi celor din staţiuni montane şi estivale (un exemplu fiind staţiunea Predeal).

Reţeaua 5G a Orange România a fost lansată mai întâi în Bucureşti, în 2019, iar în prezent Orange este singurul operator de telefonie mobilă care a acoperit în întregime capitala ţării şi localităţile din judeţul Ilfov (vezi hartă acoperire reţea Orange 5G aici). 5G reprezintă cea mai nouă tehnologie de conectare la internet, ce permite viteze estimate de transfer de până la 1200 Mbps.

Totodată, pentru a susţine această investiţie şi dezvoltarea pe mai departe a reţelei 5G, compania a adus în faţa clienţilor persoane fizice şi juridice device-uri şi abonamente cu viteze 5G: în 2020 a fost introdus internetul nelimitat 5G la abonamentele mai accesibile, exemplu fiind cel de 15 euro/lună, iar în martie 2021 Orange România a lansat primul abonament 5G cu router inclus ce permite conexiuni Wi-Fi la viteze 5G pentru companii.

Proiectele care susţin accesul la resurse digitale

În ceea ce priveşte susţinerea antreprenorilor, Orange România derulează mai multe programe, printre care Orange Fab Romania, un program de accelerare de 1 an, conceput pentru a susţine antreprenorii în dezvoltarea de produse inovatoare şi distribuirea acestora pe plan local şi internaţional, dar şi Orange 5G Lab, care este o colaborare cu Institutul de Cercetare CAMPUS al Universităţii Polotehnica din Bucureşti ce îşi propune să susţină cercetătorii, startup-urile şi companiile să îşi testeze în avans soluţiile bazate pe 5G şi să inoveze în jurul acestei tehnologii. Acesta este primul astfel de laborator 5G din România.

"Orange 5G Lab face parte dintr-o iniţiativă internaţională a grupului Orange care îşi propune să sprijine actorii economici şi cercetătorii în descoperirea valorii, utilităţii şi oportunităţilor aduse de 5G şi în dezvoltarea soluţiilor care vor face diferenţa într-o economie digitală", arată reprezentanţii companiei.

Solidarity Fab Lab pentru tinerii vulnerabili şi programul Lumea prin Culoare şi Sunet

În noiembrie 2020, Fundaţia Orange România a lansat primul centru Solidarity Fab Lab din România, în parteneriat cu Asociaţia Fab Lab Iaşi. Timp de un an de zile, 90 de tineri vulnerabili din judeţul Iaşi, cu vârste între 16 şi 25 de ani, au acces la cursuri de pregătire tehnică, unde descoperă şi învaţă cum să utilizeze tehnici şi instrumente de fabricare digitală precum design-ul personalizat, CAD, software 2D, imprimare 3D, laser şi vinyl cutter, maşina de frezat CNC, totul sub îndrumarea unor specialişti locali. Între timp, Fundaţia Orange a inugurat încă două centre, în Oradea şi Târgu Ocna.

Nu în ultimul rând, Lumea prin Culoare şi Sunet al Fundaţiei Orange reprezintă cel mai amplu fond de finanţare dedicat persoanelor cu deficienţe de vedere şi/sau auz din România şi singurul fond special creat pentru această comunitate. Lansat în 2012, programul sprijină de nouă ani accesul acestui grup vulnerabil la informaţie, educaţie, cultură, servicii, integrare pe piaţa muncii şi stimulează incluziunea socială la nivel naţional, promovând tehnologia ca vector esenţial.

(C)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

09 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9050
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7905
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0290
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8089
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.5907

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro