OCTOMBRIE FINANCIARGuvernul Cîţu - demis şi copleşit de valul al 4-lea al pandemiei, preţuri plafonate în energie, rating de ţară stabil

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 8 noiembrie 2021

Guvernul Cîţu - demis şi copleşit de valul al 4-lea al pandemiei, preţuri plafonate în energie, rating de ţară stabil

Valul al patrulea al pandemiei şi-a pus amprenta asupra activităţilor desfăşurate de autorităţi pe întreg parcursul lunii octombrie. Ceea ce era anunţat de specialişti încă din timpul sezonului estival, când Guvernul a renunţat aproape total la restricţii şi la măsurile de protecţie impuse, s-a adeverit în mijlocul toamnei, când numărul infectărilor cu tulpina Delta a virusului Sars-Cov 2 a crescut exponenţial, la fel cum a crescut şi numărul deceselor şi cel al persoanelor internate la secţiile de Terapie Intensivă ale spitalelor din ţara noastră. Practic, din ignoranţa autorităţilor centrale, a slabei pregătiri a unităţilor medicale şi a reducerii substanţiale a campaniei naţionale de vaccinare, valul al patrulea al pandemiei s-a transformat într-un tsunami în ţara noastră, vârful fiind atins în 19 octombrie, când au fost înregistrate, în 24 de ore, 18.863 de noi cazuri de infectare cu Sars-Cov 2 şi 574 de decese cauzate de Covid-19. Toată această situaţie a dus la înăsprirea restricţiilor introduse de autorităţi şi la introducerea obligativităţii folosirii certificatului verde pentru activităţile neesenţiale.

Peste criza sanitară profundă, ţara s-a confruntat şi cu o criză politică, imediat după demiterea, în 5 octombrie, de către Parlament a guvernului Cîţu, în urma adoptării moţiunii iniţiată în luna septembrie de PSD. Bâjbâielile clasei politice au marcat întreaga lună, un guvern minoritar - Cabinetul USR condus de Dacian Cioloş - fiind respins de Parlament, în timp ce un alt guvern minoritar PNL-UDMR nu a mai ajuns la votul din plen, deoarece premierul desemnat Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul, în urma eşuării negocierilor pentru alcătuirea unei majorităţi parlamentare.

Pe plan economic, ar fi de menţionat că cele trei agenţii internaţionale - Fitch, Standard&Poors şi Moody's - ne-au păstrat sau chiar ne-au îmbunătăţit ratingul de ţară şi că Ecofin ne-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, implicit, deblocarea avansului de 3,8 miliarde euro ce poate fi accesat imediat.

Incendiul ce prevestea vâlvătaia valului al patrulea

Luna trecută a debutat tragic, cu incendiul declanşat la primele ore ale dimineţii de 1 octombrie la secţia ATI din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa, unde erau internaţi mai mulţi pacienţi cu Covid-19. Şapte din cei 10 pacienţi internaţi la Secţia ATI au decedat în incendiu, iar trei au murit ulterior, la spitalele în care au fost transferaţi. Sursa incendiului care a dus la decesul pacienţilor Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa ar fi instalaţia care conecta sistemul electric cu cel de oxigen medicinal din secţia de primiri urgenţe. Mai mult, spitalul nu avea autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. La momentul incendiului, în spital erau internate 113 persoane. Dintre acestea, 29 au fost transferate la Spitalul militar din localitate şi 18 la spitalul modular care a fost activat, înainte de stingerea incendiului. Incendiul s-a lăsat, până acum, cu demiterea din funcţie a managerului spitalului, doctorul Stella Halichidis şi cu un dosar penal cercetat deocamdată in rem, pentru ucidere din culpă şi neglijenţă în serviciu.

În aceeaşi zi, conform Grupului de Comunicare Strategică, se înregistrau, la nivel naţional, 10.887 de cazuri noi infectare cu Sars-Cov 2, 169 de decese cauzate de Covid-19 şi 1.391 de pacienţi cu Covid internaţi la secţiile de Terapie Intensivă.

De aceea, a doua zi, în 2 octombrie, guvernul a introdus noi restricţii prin modificarea hotărârii privind prelungirea stării de alertă. Executivul a decis ca desfăşurarea unor activităţi să fie permisă doar persoanelor care sunt vaccinate împotriva virusului Sars-Cov-2 sau care au trecut prin boală. Astfel, conform actului aprobat de guvern în 2 octombrie, cele două categorii de persoane puteau participa la evenimente private - nunţi, botezuri -, la competiţiile sportive, la spectacole şi concerte desfăşurate în interior şi în exterior, în localităţile în care rata incidenţei de infectare cu Sars-Cov 2 depăşea 6 la mia de locuitori. Prin aceeaşi hotărâre de guvern, activitatea cu public a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase, a fost permisă până la 50% din capacitatea maximă, între ora 5:00 şi 24:00, iar magazinele, mall-urile, etc. până la ora 22:00, rămânând, bineînţeles, funcţionale activităţile de take away şi de livrare.

Prin actul normativ respectiv, în localităţile în care erau introduse limitări ale circulaţiei pe timp de zi sau de noapte din cauza ratei ridicate de incidenţă, persoanele vaccinate sau trecute prin boală erau exceptate de la aceste restricţii de circulaţie.

Se pare că aceste noi măsuri de restricţie, care au fost menţinute şi în hotărârea ulterioară de prelungire a stării de alertă cu încă 30 de zile, nu au fost aplicate aşa cum trebuie de către autorităţile locale, fapt care s-a reflectat în perioada următoare în creşterea exponenţială zilnică a numărului persoanelor infectate cu tulpina Delta a Sars-Cov 2, a numărului persoanelor decedate din cauza Covid-19 şi a numărului celor internaţi în stare gravă la secţiile de Terapie Intensivă.

Certificatul verde - obligatoriu pentru activităţile neesenţiale

Astfel, în 19 octombrie, ţara noastră atingea vârful valului al patrulea al pandemiei, înregistrând, în numai 24 de ore, 18.863 de cazuri noi de infectare cu Sars-Cov-2, de decese cauzate de Covid-19 şi 1805 pacienţi bolnavi de Covid la secţiile ATI.

De aceea, în şedinţa de guvern din 22 octombrie, a fost aprobată o nouă hotărâre care reintroducea măsuri şi restricţii severe pentru combaterea pandemiei. Astfel, au fost interzise evenimentele private - nunţi, botezuri, conferinţe, workshopuri - pe durata a 30 de zile. Programul de funcţionare a magazinelor a fost limitat între orele 5:00 şi 21:00, iar de la ora 22:00, pe întreg teritoriul ţării, s-a interzis circulaţia persoanelor, cu excepţia celor vaccinate sau trecute prin boală, care trebuie să aibă asupra lor certificatul digital care atestă acest lucru. Totodată, accesul în toate zonele care nu sunt esenţiale - nu intră aici farmaciile, magazinele alimentare - se face numai folosind certificatul verde pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală.În magazinele esenţiale se intră cu măsurile de sănătate publică, dar fără certificat verde. Pentru magazinele alimentare din interiorul centrelor comerciale, adică mall-uri, Guvernul a stabilit că vor avea acces numai persoanele vaccinate sau trecute prin boală, pe baza certificatului verde.

Totodată Ministerul Educaţiei a emis un ordin prin care în perioada 25 octombrie - 8 noiembrie, elevii din învăţământul preuniversitar de stat se află în vacanţă.

Prin aceeaşi hotărâre de guvern s-a stabilit ca la intrarea în clădirile publice, în clădirile oficiale, să fie prezentat certificatul verde pentru vaccinat sau trecut prin boală sau testat pentru toţi care sunt din afara sistemului care lucrează în clădire respectivă, adică, vizitatori, oameni care vin cu orice treabă vor trebui să prezinte certificatul, certificat ce trebuie prezentat şi la clădirile private, pentru organizaţiile care sunt cu peste 50 de persoane.

Măsurile de mai sus au fost modificate în şedinţa de guvern din 25 octombrie, în privinţa mall-urilor. Astfel, s-a permis accesul fără certificat verde, în centrele şi parcurile comerciale, a persoanelor care se deplasează la centrele de vaccinare, în vederea administrării unei doze de vaccin şi numai dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire din mall. Totodată, vor intra în mall-uri fără certificat verde persoanele care se deplasează la locaţiile serviciilor publice, administrative, cum este, de exemplu serviciul public de paşapoarte. De asemenea, s-a stabilit că în farmaciile şi magazinele alimentare din interiorul mall-urilor nu se poate intra decât pe baza certificatului verde, care să ateste vaccinarea sau testarea.

Se pare că introducerea obligativităţii certificatului verde pentru activităţile neesenţiale şi creşterea în acest context a ratei de vaccinare, au avut rezultatele scontate, deoarece în ultima zi a lunii octombrie au fost înregistrate numai 7424 cazuri noi de infectare cu Sars-Cov 2, faţă de cele peste 18.000 înregistrate în urmă cu 12 zile.

Criza din energie soluţionată cu plafonarea preţurilor

La începutul lunii trecute, Guvernul a prezentat prima soluţie pentru protejarea consumatorilor afectaţi de creşterea preţurilor din energie. În şedinţa Executivului din 4 octombrie a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care se stabilea compensarea preţului energiei electrice şi gazelor naturale.

"Vorbim de o compensare pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică, aproximativ 13 milioane de români, ce înseamnă peste 65% din populaţia României şi 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, aproximativ peste 65% din totalul populaţiei conectate la reţeaua de gaze", afirma, la finalul şedinţei de guvern, Virgil Popescu, ministrul Energiei.

În cadrul aceleiaşi şedinţe de guvern, au fost adoptate normele metodologice pentru punerea în practică a legii consumatorului vulnerabil.

"Am majorat nivelul de venituri până la care au acces la legea consumatorului vulnerabil, persoanele aflate în risc de sărăcie energetică. Astfel că până la 1386 lei per persoană în cadrul unei familii sau 2053 pentru persoană singură pot să acceseze legea consumatorului vulnerabil, ceea ce înseamnă pe de o parte subvenţionarea facturilor şi pe de altă parte, un supliment la energia consumată care, de asemenea, se scade din factură", afirma Raluca Turcan, ministrul Muncii.

OUG 118/2021 privind compensare preţurilor din energie a fost trimisă Parlamentului. Senatul a adoptat actul normativ, în 18 octombrie, cu 129 de voturi "pentru", iar votul decizional a fost în 27 octombrie 2021, în Camera Deputaţilor, care a stabilit ca, pe lângă compensarea facturilor, să plafoneze preţurile din energie până la finalul lunii martie 2022. Proiectul de lege a trecut cu 285 de voturi "pentru", în condiţiile în care la şedinţa respectivă au participat 287 de deputaţi din toate formaţiunile politice parlamentare. Guvernul estimează că 6 milioane de familii din România vor beneficia de aceste reduceri care vor apărea direct în facturi, fără că oamenii să facă vreun demers. Ministrul energiei şi premierul au spus că facturile plătite vor fi la nivelul lunii decembrie 2020.

Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în 29 octombrie, şi a intrat imediat în vigoare, începând cu 1 noiembrie.

Schema de sprijin prevăzută de actul normativ cuprinde următoarele măsuri:

a) pentru clienţii casnici - acordarea unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale

b) pentru toţi operatorii economici, clienţi finali,din celelalte categorii, pentru fiecare loc de consum: exceptarea, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din reţea, tariful de distribuţie, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum şi de la plata certificatelor verzi, contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă şi accizei; exceptarea, în cazul gazelor naturale, de la plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuţie şi accizei.

În perioada aplicării legii, preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii casnici, după cum urmează:

a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh;

b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preţ al gazelor naturale va fi în valoare de maxim 0,250 lei/kWh.

Preţul de referinţă al energiei electrice este de 0,68 lei/kWh şi include tarifele reglementate pentru servicii de reţea, contribuţia pentru cogenerare de înaltă eficienţă, contravaloarea certificatelor verzi, acciză şi TVA, aplicabile la data de 30 octombrie 2021. Preţul de referinţă al gazelor naturale este de 125 lei/MWh şi nu include TVA, taxe şi tarife reglementate, tarife de înmagazinare, precum şi acciza, aplicabile la data de 30 octombrie 2021. TVA-ul pentru energia şi gazele livrate operatorilor economici consumatori finali va fi redus de la 19% la 5%.

Clasa politică - fără soluţii după demiterea guvernului Cîţu

Primele zile ale lunii octombrie au mai consemnat o premieră. Guvernul Cîţu a fost demis de Parlament, în 5 octombrie, în urma votării de către 281 de parlamentari a moţiunii de cenzură introdusă de PSD. Practic au votat pentru demitere cu 47 parlamentari mai mult decât era necesar - 234, votul din 5 octombrie înregistrând astfel un număr record de voturi "pentru" din istoria moţiunilor de cenzură din ultimii 30 de ani.

În urma demiterii guvernului Cîţu, preşedintele Klaus Iohannis, în urma consultărilor pe care le-a avut în 11 octombrie cu partidele parlamentare, l-a desemnat pe şeful USR - Dacian Cioloş - pentru funcţia de premier însărcinat cu formarea noului guvern. Decizia lui Iohannis a părut stranie, deoarece preşedintele a susţinut că a primit doar o singură propunere din partea formaţiunilor politice, deşi UDMR şi AUR au nominalizat şi ele candidaţi proprii pentru funcţia de premier.

Acest fapt s-a văzut şi în Parlament, unde Dacian Cioloş nu a reuşit să închege o majoritate parlamentară necesară învestirii Cabinetului propus de el. Guvernul USR propus de Dacian Cioloş a picat, în 20 octombrie la vot în Parlament, după ce a obţinut doar 88 de voturi "pentru" din cele 234 necesare pentru învestire.

A doua zi, în urma consultării de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pentru funcţia de premier pe senatorul liberal Nicolae Ciucă, cel care este de doi ani ministrul Apărării Naţionale şi care a fost prim-ministru interimar după alegerile din 6 decembrie 2020 până la constituirea guvernului Cîţu. Din păcate, Nicolae Ciucă a eşuat şi el în închegarea unei majorităţi parlamentare care să îi susţină guvernul minoritar PNL-UDMR, în special din cauza mandatului neflexibil primit din partea Biroului Politic Naţional al formaţiunii politice liberale. Pentru a nu avea soarta lui Dacian Cioloş şi a nu se confrunta cu un vot negativ în Parlament, Nicolae Ciucă a decis, în 30 octombrie, să îşi depună mandatul primit din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

Din punct de vedere politic, ar mai fi de consemnat, demisia lui Ludovic Orban, fostul preşedinte al PNL, din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie ce a fost preluată interimar până la finalul lunii octombrie de vicepreşedintele Florin Roman, care ulterior a fost înlocuit de social-democratul Sorin Grindeanu.

După demisia de la şefia Camerei Deputaţilor, în 26 octombrie Ludovic Orban a părăsit şi grupul parlamentar al PNL, iar demersului său i s-au alăturat ulterior încă 17 senatori şi deputaţi liberali, nemulţumiţi de modul în care acţionează noua echipă din fruntea partidului condusă de Florin Cîţu.

Dobânzi majorate de BNR şi ratinguri păstrate de agenţiile internaţionale

În ziua în care Guvernul Cîţu pica testul încrederii în faţa Parlamentului, 5 octombrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an. Totodată, s-a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În 14 octombrie, BNR a prezentat situaţia balanţei de plăţi şi a datoriei externe pe primele opt luni ale anului în curs. Astfel, în perioada ianuarie-august 2021, contul curent a înregistrat un deficit de aproape 10,15 miliarde euro, comparativ cu aproape 6,55 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Investiţiile directe ale nerezidenţilor au însumat 4,39 miliarde euro, iar datoria externă pe termen lung a depăşit 99 miliarde euro la 31 august 2021, iar cea pe termen scurt a ajuns la 36,16 miliarde euro.

A doua zi, agenţia de rating Moody's a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătăţit perspectiva din negativă în stabilă. În aceeaşi zi, agenţia de rating Standard&Poor's a decis să reconfirme ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută, precum şi perspectiva stabilă.

Potrivit agenţiei de rating, riscurile generate de deficitele gemene încă ridicate sunt atenuate de perspectivele implementării programului de reformă ancorat în Planul de Redresare şi Rezilienţă recent aprobat, precum şi de perspectivele unei creşteri economice puternice.

Ratingul suveran a fost confirmat peste o săptămână, în 23 octombrie şi de agenţia Fitch Ratings. Conform respectivei agenţii de evaluare financiară, ratingul suveran al României este BBB minus cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria investment-grade (recomandat pentru investiţii).

Ratingul din categoria investment-grade este sprijinit de nivelul datoriei guvernamentale şi serviciul datoriei, care sunt sub nivelul altor ţări cu rating similar, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste nivelul altor ţări cu rating similar şi sunt sprijinite de apartenenţa la UE. Acestea sunt contrabalansate de deficitul ridicat bugetar şi de cont curent, de un nivel redus al consolidării fiscale şi de rigidităţile ridicate ale bugetului, susţin cei de la Fitch Ratings.

Execuţie bugetară pe minus

Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2021, prezentată de Ministerul Finanţelor Publice în 26 octombrie, arată un deficit de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB).

În perioada ianuarie-septembrie 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 3,97 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia Covid-19 au fost de 10,64 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 270,36 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2021, cu 18,7% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Conform datelor Ministerului Finanţelor, cheltuielile bugetului general consolidat au fost, în primele nouă luni din 2021, de 314,65 miliarde, în creştere în termeni nominali cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Deficitul bugetar de mai sus s-a mai accentuat în luna octombrie, prin prisma faptului că Ministerul Finanţelor a realizat împrumuturi de 3,34 miliarde de lei din piaţa internă, mult sub planul de la debutul lunii care viza atragerea a 5,63 miliarde de lei.

Salariul minim pe economie - majorat de la 1 ianuarie 2022, PNRR aprobat de Consiliul Uniunii Europene

Ar mai fi de menţionat că, înainte de a fi demis în urma votării moţiunii de cenzură, guvernul Cîţu a reuşit în 4 octombrie să aprobe actul normativ prin care a stabilit majorarea cu 10% a salariului minim pe economie.

"Majorarea a rezultat în urma consultărilor pe care le-am avut cu Consiliul Tripartit, ceea ce înseamnă că la aceeaşi masă au stat şi patronatele, şi sindicatele. Aceasta majorare va fi cu 10% în valoare netă, iar ca valoare brută salariul minim în plată la nivelul anului 2022 va ajunge la 2550 lei pe lună. Sunt rezultate pozitive întrucât această majorare a salariului în plată la nivel brut reprezintă o majorare cu aproximativ 250 lei faţă de nivelul actual, cu 138 lei la nivel net, iar impactul va fi asupra a aproximativ 1.970.000 de oameni. Menţionez că în momentul de faţă există la nivel de ţară aproximativ 1,2 milioane de angajaţi plătiţi cu salariul minim, ceea ce înseamnă 22,9% din cei 5,6 milioane de salariaţi activi. Măsura majorării salariului brut este strâns legată de o altă măsură pe care am adoptat-o astăzi, şi anume de modificare a Codului Muncii prin care definim munca subdeclarată şi introducem ca şi contravenţii folosirea muncii subdeclarate. În România există un fenomen îngrijorător cu privire la munca la gri care pe de-o parte disimulează contractele pe termen lung cu contracte pe termen scurt şi aceste contracte care conţin şi alt fel de plăţi, în plic, cum s-ar spune, şi cum se foloseşte în momentul de faţă, dăunează tuturor părţilor implicate în contractul de muncă: angajator, angajat şi, de asemenea, bugetul statului. Aşadar, am definit noţiunea de muncă subdeclarată. Sancţiunea aplicabilă pentru depistarea muncii subdeclarate este între 8000 şi 10000 de lei pentru fiecare salariat", a precizat, la finalul şedinţei de guvern din 4 octombrie, Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Un alt fapt important de consemnat pentru luna trecută este aprobarea, în 29 octombrie, de către Consiliul Uniunii Europene, în şedinţa Ecofin, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acesta a fost ultimul pas, după aprobarea PNRR de Comisia Europeană la finalul lunii septembrie, ce permite autorităţilor de la Bucureşti să înceapă procedura de acces la prima tranşă de finanţare în valoare de 3,8 miliarde de euro. Valoarea totală a PNRR-ului României este de 29,2 miliarde de euro. Prim-ministrul interimar Florin Cîţu a anunţat deja că primii bani din PNRR vor intra în ţara noastră în luna decembrie.

În penultima zi a lunii trecute, premierul interimar Florin Cîţu anunţa că România are un PIB pe cap de locuitor mai mare decât Ungaria şi că urmează să depăşească şi Polonia, dacă economia va merge în acelaşi ritm. România are cea mai bună redresare economică din Europa, a mai spus premierul, adăugând: "Este un nou semnal că măsurile luate au fost cele potrivite, chiar şi în perioadă de criză sanitară. Avem cea mai bună redresare economică din Europa, iar asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Important este să nu facem paşi în spate".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Titlul este sugestiv: din interior e sfarsitul lumii, din exterior nu arata chiar asa rau. Perspectiva, cum s-ar zice.

    Ai zice ca din exterior se vede mai corect. Ce vad ei de nu vedem noi intern? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Digitalizarea României”
csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

05 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9264
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8175
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0450
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8439
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.7076

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro