OferteBancare.ro: Ratele românilor după 2 octombrie, în funcţie de ratingul S&P

S&P evaluează România pe 2 octombrie, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către OferteBancare.ro. Ţara noastră se află pe ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, în timp ce costurile statului cu dobânzile au crescut cu 26,5% într-un singur an. OferteBancare.ro explică de ce ratingul de ţară nu este doar o problemă a statului şi cum poate ajunge costul finanţării României să influenţeze creditele şi investiţiile populaţiei, se precizează în comunicat.

„Ratingul de ţară pare, la prima vedere, o informaţie care nu are nicio legătură cu rata unui român la bancă. În realitate, ambele pornesc de la acelaşi lucru: preţul riscului. Cu cât o ţară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanţarea ei devine mai scumpă, iar când statul se finanţează mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie. Nu înseamnă că pe 3 octombrie cresc automat ratele românilor, dar înseamnă că decizia din 2 octombrie contează pentru direcţia în care se poate mişca finanţarea în perioada următoare.”, afirmă Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro.

România se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investiţiilor la toate cele trei mari agenţii internaţionale de rating. S&P şi Fitch evaluează România la BBB-, iar Moody's la Baa3, toate cu perspectivă negativă. Aceasta este ultima treaptă din categoria investment grade, ceea ce înseamnă că România este încă o ţară recomandată investiţiilor din perspectiva ratingului, dar se află chiar la limita inferioară a acestei categorii, se arată în comunicat.

Menţinerea în categoria investment grade este importantă pentru percepţia investitorilor asupra riscului suveran, în timp ce coborârea sub acest prag ar însemna intrarea în categoria speculativă, conform comunicatului.

S&P a precizat la ultima evaluare că ar putea reduce ratingul dacă traiectoria consolidării fiscale se abate semnificativ de la estimările agenţiei, fie pentru că măsurile adoptate sunt insuficiente, fie pentru că o creştere economică slabă le reduce eficienţa. Agenţia urmăreşte, de asemenea, evoluţia inflaţiei, a deficitului extern, accesarea fondurilor europene şi capacitatea economiei de a absorbi eventuale şocuri externe, se precizează în comunicat.

„Pierderea statutului de investment grade ar semnala o creştere a percepţiei de risc asociate României. Ratingul suveran influenţează atât apetitul investitorilor străini, cât şi costul de finanţare al statului, al companiilor şi, indirect, al economiei. Pentru investitorul individual, un astfel de context reafirmă importanţa unui portofoliu echilibrat şi diversificat, construit cu instrumente şi expuneri adaptate obiectivelor personale şi orizontului de investiţie.”, afirmă Gabriel Aldea, Deputy CEO Investimental.

Datele Ministerului Finanţelor arată două evoluţii care merg în direcţii diferite; după primele şapte luni din 2026, deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, de la 76,44 miliarde de lei (adică 3,99% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2025. În acelaşi timp, România a plătit 40,12 miliarde de lei numai pe dobânzi în primele 7 luni ale anului, cu 26,5% mai mult decât anul trecut, se arată în comunicat.

Valoarea dobânzilor plătite de stat în numai 7 luni reprezintă astfel echivalentul a peste 83% din deficitul bugetar înregistrat în aceeaşi perioadă, se precizează în comunicat.

„Aici este, de fapt, miza. România a început să reducă deficitul, ceea ce este important, dar plătim deja peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi. Statul şi populaţia nu se împrumută la aceeaşi dobândă, dar funcţionează în aceeaşi economie. Dacă riscul asociat României creşte, băncile şi costul finanţării nu sunt izolate de această evoluţie, iar ratingul de ţară devine mult mai relevant pentru românul cu un credit decât pare la prima vedere.”, adaugă Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro.

Evaluarea S&P vine într-un moment în care inflaţia anuală a coborât la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, însă presiunile asupra preţurilor nu au dispărut. Scăderea inflaţiei nu înseamnă automat o reducere imediată a dobânzilor, pentru că preţul creditului este influenţat simultan de politica monetară a BNR, lichiditatea din piaţă, anticipaţiile privind inflaţia, costul finanţării şi riscul asociat economiei româneşti, se arată în comunicat.

Pentru cei care au deja credite, decizia agenţiei de rating nu produce o modificare automată a ratei în ziua următoare. Pentru cei care intenţionează să acceseze un credit sau să refinanţeze unul existent, perioada următoare trebuie urmărită însă prin mai mulţi indicatori: deciziile BNR, evoluţia IRCC şi ROBOR, inflaţia, randamentele la care se împrumută statul şi, nu în ultimul rând, ratingul suveran al României, potrivit comunicatului remis redacţiei de către OferteBancare.ro

„Avem tendinţa să ne uităm la un singur indicator: a scăzut inflaţia, deci trebuie să scadă dobânzile. În realitate, putem avea o inflaţie în scădere şi, în acelaşi timp, un risc de ţară mai mare sau un stat care se împrumută foarte scump. 2 octombrie nu este ziua în care aflăm cât va fi rata românilor, dar este una dintre zilele în care aflăm cât de scump este perceput riscul România, iar într-o economie în care statul a plătit peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi în doar şapte luni, acest lucru ne priveşte pe toţi.”, conchide Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro.