OPINIE Dronele ruseşti readuc în prim-plan vulnerabilităţile apărării aeriene la frontiera estică a NATO

Incursiunile repetate ale dronelor ruseşti în spaţiul aerian al României şi al Poloniei au ridicat întrebări serioase privind capacitatea de apărare a flancului estic al NATO, scrie Cristian Sfichi, Director General Regional Thales pentru România, Ucraina şi Caucaz, într-un articol de opinie.

Acesta atrage atenţia că frontiera estică, de peste 1.300 de kilometri, include zone cu specific aparte - Delta Dunării şi Marea Neagră - ceea ce face imposibilă aplicarea unei soluţii universale. „Cel mai important element este că nu există o soluţie valabilă pentru toate scenariile. E nevoie de flexibilitate, agilitate şi integrare în strategia militară de apărare a ţării”, subliniază Sfichi.

Autorul insistă că detectarea timpurie a dronelor, prin sisteme radar AESA de ultimă generaţie, rămâne cheia oricărei reacţii eficiente. Aceste echipamente pot urmări simultan sute de ţinte greu detectabile, iar unele, precum sistemul SAMP-T, ajung să monitorizeze până la 1.000 de obiective, inclusiv roiuri de mini-dronă.

În privinţa neutralizării, opţiunile merg de la rachete şi tunuri antiaeriene la bruiaj radio-electronic şi sisteme laser aflate în dezvoltare, fiecare având avantaje şi limitări. Un exemplu este folosirea sistemului antiaerian Gepard - mai ieftin decât lansarea avioanelor F-16, dar cu o rază de acţiune de doar 3,5 kilometri, insuficientă pentru protejarea întregii frontiere.

„România trebuie să-şi folosească resursele şi programele europene, precum SAFE, pentru a-şi consolida cât mai rapid capabilităţile. Nu ne putem obişnui cu ideea de a fi "vizitaţi accidental' de drone ruseşti”, avertizează Cristian Sfichi.