Volatilitatea ridicată din pieţe, generată de tensiunile din jurul tarifelor comerciale din prima parte a anului 2025 şi revenirea înregistrată de indicii bursieri începând cu luna aprilie au susţinut evoluţiile solide din primul semestru ale principalelor bănci americane. Sezonul de raportare a rezultatelor financiare pentru trimestrul al treilea este pe cale să înceapă cu un nivel neobişnuit de optimism, sectorul financiar fiind în topul estimărilor de creştere, pe fondul unui cadru favorabil de politică monetară şi reglementări, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille. Raportul prezintă principalele estimări ale analiştilor pentru şase dintre cele mai mari bănci americane, JPMorgan Chase & Co, Morgan Stanley, The Goldman Sachs Group Inc., Bank of America Corp., Citigroup Inc. şi Wells Fargo & Co, evoluţia pe grafice în raport cu Bursa din SUA, precum şi câteva posibile scenarii în perioada următoare.
• iShares S&P US Banks UCITS ETF - randament de 17% în ultimele 12 luni
iShares S&P US Banks UCITS este un ETF care urmăreşte performanţa indicelui S&P 900 Banks 7/4 Capped, reprezentând sectorul bancar american. ETF-ul a fost lansat pe 21 mai 2018, are active în administrare în valoare de 552 milioane de euro şi reinvesteşte dividendele obţinute. Portofoliul ETF-ului este format în proporţie de 99% din acţiuni ale băncilor americane, incluzând un total de 42 de instituţii financiare. Cele mai mari zece deţineri reprezintă 55,4% din portofoliu, iar patru dintre cele şase bănci analizate în acest raport (JPMorgan, Morgan Stanley, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Wells Fargo), deţin o pondere cumulată de aproximativ 28,55%. În ultimele 12 luni, ETF-ul a generat un randament de 17%, iar de la începutul anului, de 0,33%.
• Sectorul bancar american, între politica tarifară şi cea monetară
Sectorul financiar-bancar are un rol esenţial în economia unei ţări, creditarea fiind motorul creşterii economice. În 2025, se estimează că venitul net din dobânzi pe piaţa bancară la nivel mondial va atinge suma de 8.900 miliarde de dolari şi, conform Statista, veniturile nete din dobânzi vor înregistra o rată anuală de creştere (CAGR) de 4,91% până în anul 2029.
În ceea ce priveşte sectorul financiar american, acesta a înregistrat în 2024 o creştere de 30%, depăşind performanţa indicelui S&P 500 (+23%), fiind al treilea cel mai performant sector după cel de comunicaţii şi tehnologie. În primele nouă luni din acest an, creşterea înregistrată de sectorul financiar este de 13%, uşor sub creşterea S&P 500, de 14,85%. La 30 iunie 2025, cele mai mari 50 de bănci din SUA aveau active cumulate în valoare de 25,176 trilioane de dolari, conform datelor S&P Global Market Intelligence. Evoluţia companiilor din sector a fost influenţată, în 2024, pe de o parte de rezultatele financiare solide raportate, dar şi de deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale (Fed), şi alegerile prezidenţiale, sectorul financiar fiind unul dintre domeniile favorizate de câştigarea alegerilor de către Donald Trump. Menţinerea nivelului dobânzilor de către Fed în primele nouă luni ale anului 2025, rezultatele solide raportate, dar şi tensiunile generate de impunerea tarifelor comerciale de către adminstraţia Trump, şi factorii geopolitici au influenţat evoluţia companiilor din sectorul financiar în acest an.
Testele de stres, realizate la finalul lunii iunie 2025 de către Rezerva Federală, au adus rezultate mai bune comparativ cu cele din 2024. Fed a introdus testele de stres Dodd-Frank pentru a evalua dacă cele mai mari bănci americane pot face faţă unei crize economice severe, cu scopul de a preveni repetarea crizei financiare din 2008. Băncile americane au trecut cu succes testele, fiind bine poziţionate pentru a continua cu plăţile către acţionari, inclusiv dividende şi răscumpărări de acţiuni.
După o pauză de nouă luni, Rezerva Federală a redus dobânzile cu 25 de puncte de bază, în şedinţa de politică monetară din 17 septembrie, stabilind un interval ţintă de 4%-4,25%, conform aşteptărilor consensului. Deşi graficul ”dot plot” sugerează că Fed este probabil să mai aplice două reduceri de câte 25 de puncte de bază anul acesta, Jerome Powell, şeful băncii centrale a SUA, a menţionat că Fed se confruntă cu o ”situaţie provocatoare” având în vedere inflaţia ridicată şi slăbiciunea pieţei muncii şi va lua decizii ”şedinţă cu şedinţă”. Powell a descris reducerea ca pe o mişcare de ”management al riscului”, ca răspuns la riscurile de scădere a pieţei muncii. Totuşi, închiderea guvernului, începută la 1 octombrie, privează Rezerva Federală de date esenţiale privind ocuparea lunară a forţei de muncă, exact când aceste informaţii devin esenţiale pentru deciziile sale. În lipsa lor, factorii de decizie şi investitorii s-au orientat către alţi indicatori de substituţie - inclusiv raportul privind ofertele de muncă (JOLTs), raportul ADP privind angajările din sectorul privat şi datele săptămânale privind cererile de ajutor de şomaj raportate de state - pentru a-şi forma o imagine asupra pieţei.
Închiderea guvernului şi lipsa datelor nu au împiedicat pieţele să anticipeze încă două reduceri ale dobânzii Fed, de câte un sfert de punct procentual, în acest an.
Conform FedWatch CME, şansele de reducere cu câte 25 de puncte de bază a dobânzii de referinţă în şedinţele din octombrie şi decembrie, se ridică la 92,5%, respectiv 79,9%. O reducere a nivelului dobânzii de referinţă poate încuraja consumul şi stimula creditarea, influenţând pozitiv profitabilitatea companiilor din sector, notează TradeVille.
• Estimările analiştilor
Opt din cele 11 sectoare ale S&P 500 sunt aşteptate să raporteze o creştere anuală a profiturilor, conduse de tehnologia informaţiei (IT), sectorul financiar, utilităţi şi materiale. Se estimează că S&P 500 va raporta o creştere anuală a profiturilor de 8%, în urcare de la 7,3% - ritm anticipat la începutul trimestrului. Dacă se va realiza, aceasta ar marca al nouălea trimestru consecutiv de creştere a profiturilor pentru indice, consolidând recuperarea după corecţia din 2022.
JPMorgan dă startul sezonului de raportări financiare pentru sectorul bancar în data de 14 octombrie, alături de Citigroup, Goldman Sachs şi Wells Fargo & Co. Cele mai mari creşteri pe partea de venituri sunt estimate de către analişti pentru Morgan Stanley, 14,86%, respectiv Goldman Sachs, 9,85%. Din punct de vedere al creşterii profitului pe acţiune (EPS), în top conduc Goldman Sachs şi Bank of America, cu aşteptări de 28%, respectiv 14,63%. La polul opus regăsim Citigroup, pentru care estimările analiştilor sunt mai modeste: creştere în medie cu 4% a veniturilor, şi cu 5,88% a EPS.

• Evoluţii ale preţului acţiunilor
De la începutul acestui an (YTD), performanţele companiilor analizate în cadrul acestui raport au oscilat de la +14% (Bank of America) la +40% (Citigroup). În această perioadă, indicii americani au înregistrat aprecieri de 14,4% (S&P 500) şi 18% (Nasdaq Composite).
Acţiunile Citigroup (C) ocupă prima poziţie în top, cu o creştere YTD de 40%, de trei ori mai mare decât a indicelui S&P 500. După un trend puternic ascendent început în decembrie 2023, cotaţia C a retestat de mai multe ori, pe parcursul anului 2024, rezistenţa din zona 80 - 84 de dolari, nivel sub care s-a tranzacţionat în ultimii 16 ani, maximul istoric fiind de 570 de dolari (în decembrie 2006). În iulie 2025, pe fondul raportării unor rezultate financiare peste aşteptările analiştilor şi a unor estimări în creştere pentru finalul acestui an, preţul acţiunilor au străpuns acest nivel de rezistenţă, crescând până la 98 de dolari. Ieşirea din formaţiunea de triunghi ascendent creat în perioada iulie - septembrie, a dus cotaţia C la un maxim din ultimii 17 ani, de 105,59 dolari.
Poziţia a doua în topul creşterilor YTD este ocupată de acţiunile Goldman Sachs (GS), cu o apreciere de 38,58%, performanţa anuală (YOY) fiind cea mai mare din cadrul grupului, de +61%. După o evoluţie laterală pe parcursul anului 2023, în luna aprilie 2024 preţul a reuşit să depăsească maximul istoric din noiembrie 2021, de 426 de dolari, cotaţia GS intrând pe un trend ascendent pe tot parcursul anului 2024, până la înregistrarea unui nou maxim istoric în februarie 2025, de 672 de dolari. Evoluţia pozitivă a fost susţinută atât de rezultatele financiare solide raportate, cât şi de deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale, şi de alegerile prezidenţiale, sectorul financiar fiind unul dintre domeniile favorizate de câştigarea alegerilor de către Donald Trump. În perioada februarie - aprilie 2025, preţul GS a înregistrat o scădere semnificativă, de 30%, în contextul corecţiilor din pieţe pe fondul tensiunilor generate de tarifele comericiale, dar a recuperat întreaga scădere şi a atins în septembrie 2025 un nou maxim istoric, de 825 de dolari. Zona maximului istoric reprezintă un nivel important de rezistenţă în perioada următoare, în timp ce suportul se regăseşte în jurul valorii de 750 de dolari.
Acţiunile celei mai mari bănci după capitalizarea de piaţă, JPMorgan (JPM) au înregistrat de la începutul acestui an o creştere de 28%. Evoluţia acţiunilor JPM este similară cu cea a GS, trend puternic ascendent pe parcursul anului 2024, un maxim atins în luna februarie 2025, urmat de o corecţie de peste 30% şi de revenirea în V-shape cu atingerea unui maxim istoric în septembrie, de 318 dolari. Zona de la 300 de dolari reprezintă o zonă importantă de suport, rezistenţa fiind la nivelul maximului istoric.
Alături de acţiunile GS şi JPM, şi acţiunile Wells Fargo & Co. (WFC) au înregistrat în luna septembrie un maxim istoric, de 86,66 dolari, marcând de la începutul acestui an o apreciere de 16%. În prezent, WFC se tranzacţionează la 82 de dolari, zona maximului istoric constituie un nivel important de rezistenţă, în timp ce un prim suport se regăseşte în zona de 80 - 81 de dolari.

După un trend ascendent început în octombrie 2023, acţiunile Morgan Stanley (MS) au reuşit în luna octombrie 2024 să depăşească maximul istoric de 109 dolari (atins în ianuarie 2022), şi în urma raliului determinat de rezultatele alegerilor prezidenţiale au înregistrat un nou maxim istoric în februarie, de 142 de dolari. După scăderea de 34% suferită în perioada februarie - aprilie 2025, cotaţia MS a recuperat pierderea suferită şi a înregistrat, ca şi celelalte companii din cadrul grupului, un maxim istoric în septembrie 2025 (163,98 dolari).
Acţiunile Bank of America (BAC) ocupă ultima poziţie în top atât în ceea ce priveşte performanţa YTD, +13,55%, cât şi a celei YOY, +26%. După revenirea în v-shape din prima parte a acestui an, cotaţia BAC a reuşit să depăşească maximul din decembrie 2024, crescând în septembrie 2025 până la 52,88 dolari, însă se tranzacţionează în continuare sub maximul istoric din ianuarie 2006, de 55 de dolari.
• Opţiuni şi preţuri ţintă
Pentru a determina modul în care piaţa va reacţiona la noile raportări din sectorul bancar vom analiza în această secţiune preţurile opţiunilor pentru cele şase companii, luând în calcul preţul opţiunilor cu expirare în data de 17 octombrie pentru JPMorgan, Bank of America, Wells Fargo, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley. Mişcările de preţ pe care piaţa le aşteaptă pentru cele şase bănci, sunt cuprinse între +/-2,05% (BAC) şi +/-2,56% (C). Media grupului pentru mişcările din piaţă post raportare este de +/-2,26%.

În ceea ce priveşte ratingul, conform site-ului de specialitate Wall Street Journal, toate cele şase companii analizate au din partea analiştilor un consens de ”Overweight”.
Din punct de vedere al preţului ţintă, cel mai mare potenţial de creştere îl au, conform analiştilor WSJ, acţiunile Citigroup (+14,2%), urmate de cele ale Bank of America, cu 12,2%. La polul opus, potenţial negativ mai mare îl au acţiunile Goldman Sachs, de 2,51%.

Sursele menţionate de TradeVille în această analiză sunt: justETF.com, Statista, CME, Federal Reserve, ECB, rapoarte companii, Reuters, Tradingview, Yahoo Finance, CNBC, Market Watch, WSJ.
------------------
Investiţia în instrumente financiare presupune riscuri specifice; performanţele anterioare nu sunt un indicator fiabil al rezultatelor viitoare. Costurile de achiziţie şi fluctuaţiile valutei pot influenţa randamentul investiţiei. Cotaţiile afişate sunt cele de la sfârşitul zilei precedente de tranzacţionare.Lista potentialelor conflicte de interese, research-uri din ultimele 12 luni. Nu există instrument financiar fără risc.















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 10:27)
Traiasca printarea de bani si cei ce sunt primii beneficiari de printare de bani. Bancile.
Traiasca cei 20% ce se adapa la sursa de bani printati, traiasca umflarea activelor.
Exact situatia de la noi, pricipalul "venit" in Romania e printarea de bani si deficitele bugetare.
Cei ce se adapa din suvoiul de bani printati, galbeni de grasi, consuma orice mai ales din import ca acolo e marfa de calitate(politicienii, bugetarii , specialii chiar si pensionarii au ajuns in puf).
Rezultat: ce ce nu sunt platiti cu bani printati nu pot tine pasul cu veniturile la cresterea preturilor alimentata de acesti falsi noi imbogatitit pe fake money. Si pleaca din tara, mai mult de 50% din tinerii romani doresc sa plece din tara.
La americani, e aceeasi situatie, bani printati, dar care ajung in mare parte la 20% din populatia, inflatie la toata lumea, muncitorii degetul mijlociu, pt prima data in istorie, americanii migreaza de buna voie, portugalia spania, mexic, america de sud, europa de est, chiar si rusia, doar ca de acolo ajung pe front.
Ca si la noi crestere importuri, imbogatirea altora din fake money, saracirea tarii, colaps in final.
(chiar daca sunt bani in piata , ei sunt concentrati doar a 20% din populatie, tot mai putini isi permit sa consume, cererea scade, oferta nu mai e acoperita, somaj , migratie , etc , bye).
Efectul Cantillon in timp real.
1.1. unde vezi tu saracirea tarii ? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 11:23)
in parcari? pe sosele? in aeroporturi ? la trecerea frontierelor? colaps total este doar in capul tau de bolsevic, nu esti in stare sa inveti nimic ,folosesti aceleasi lozinci comuniste,aceiasi limba de lemn.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 11:46)
Cum stai cu sanatatea? Cu atata pesimism nu cred ca stai bine
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Autisor Dan în data de 13.10.2025, 11:50)
ce parcari?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 11:52)
In emigrarea masiva a tinerilor, in somajul care a inceput sa apara, fabrici inchise, exemple ai saptamanal, ex fabrica de vagoane Arad inchisa anul asta dupa 130 de ani de functionare, tot din Arad, o fabrica de piese auto, inchisa toata activitatea, exceptie ce faceau pt Tesla, mutare inapoi in Gernmania, reducerile din administratie anuntate de guvern, inghetare pensii, salarii bugetari pe 2 ani, semnal clar ca nu sunt bani, cresterea economica e doar din deficit, si deficitul nu sustine crestere reala ci doar inflatie).
Colapsul urmeaza ce daca s-au umplut soseselele de masini de lux,cati isi permit masini de lux sau macar noi, vezi problemele si reducerile de personal din ultimul timp la toti producatorii auto europeni(cererea scade in ciuda "cresterii PIB").
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 12:17)
Iar "aeroporturi", "trecerea frontierelor" inseamna acelasi lucru, migratie masiva, vacante, investitii si turism medical in strainatate, imbogatirea altora, strainilor, saracirea tarii- turismul local sufera, e notoriu.(bogatii merg in strainatate, restul nu-si permit nici preturile din tara)
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 12:57)
Cam asa a fost in 2007-2008, dupa intrarea in EU, a fost o infuzie de bani de la EU, investitii. Toate activele au explodat, imobiliarele, bursa, salariile au crescut, chiriile s-au dublat chiar triplat. Terenurile se dublau de la un an la altul, apartamentele s-au dublat in 3 ani.
Dar firmele mici romanesti , cei ce nu au avut acces direct la aceasta infuzie de bani, ba au mai inceput si sa fie concurate la oferta, la salarii cu multinationalele, la chirii cu strainii samd, nu o duceau asa bine.
Nu era colaps, dar era incetinire, noi aveam o afcere in perioada aia, nu tineau vanzarile pasul cu cresterea costurilor. Toata lumea la tv, base, economia duduie, pff ma uitam, ok noi nu o ducem grozav nici prea prea nici foarte foarte, eram si indatorati la maxim deci nu mai faceam investitii, am aluat o hala, 4 apartamente noi, utilaje, masini , doar plateam rate , nu mai puteam investi nimic.
Seamana cu ce e azi, avem o economie care nu ridica toate barcile, colapsul de obicei se intampla treptat si apoi brusc. ca-n 2009. semnele erau dar nu le baga nimeni in seama, pt ca in total era crestere. Dar era inegala, erau cei aproape de EU ce cresteau, in timp ce restul ramaneau in urma.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 16:19)
Ba baiatule vezi ca a dat faliment divizia de telefoane Nokia si altii mult mai celebri, asta este ce merge merge ce nu se adapteaza falimenteaza, asta este capitalismul care iti pune paine pe masa.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 16:51)
si-n 2008 am avut tot capitalism, capitalismul mai are si recesiuni.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 21:21)
Lasă rozeta sa se odihneasca!
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 21:29)
Rusnacule, lasa propaganda.
Astra Vagoane Arad nu s-a inchis
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 22:07)
mai bine cautai decat prostii vorbeai:
14 mai 2025 — Fabrica de vagoane Astra Rail Industries Arad și-a închis porțile. Aproximativ 700 de angajați au rămas fără locuri de muncă, ...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 11:20)
Nova Ljubljanska Banka (NLB) este in continuare cu mult sub valoarea ei intrinseca, cam la 50% discount, si 10% discount fata de evaluarea analistilor. NLB inseamna 20% din indexul SBITOP.
Long ICSLOETF care e total return (pe acumulare) cu un TER de 0.81%
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 16:23)
Ia o pauza definitiva vanzator de ulei de sarpe, nu pune nimeni botu la pompele tale penibile.
3. BS
(mesaj trimis de Nume în data de 13.10.2025, 19:53)
Îmi cer scuze că intervin...
"Vițelul" din imaginea desemnată articolului seamănă izbitor de tare cu cel creat ca idol, în zilele cât Moise a stat pe muntele Sinai.
Eu nu prea mă pricep, dar dacă vreți, mă interesez și vă spun:
Ce-a făcut pe munte
Câte zile a stat
Ce-a mâncat ( nu se specifică)
Și mai ales... cu Cine s-a văzut!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 21:33)
Rusnacul la datorie.
America se prabuseste a nu stiu cata oara. Dolarul a devenit foarte slab
In scimb Rusia infloreste si rubla se intareste.
Ba, nimic de pace, de Brics?
Slab
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2025, 22:15)
Asta e ziar economic in principal, nu toate articolele sunt politice. Ziarul se cheama Bursa. Articolul de fata este despre optimismul la bursa americana.
Ce "rusnacul; " si alte bullshituri. Acum nu mai putem judeca obiectiv situatia economica din tara sau undeva in vest ca suntem cu tabara X sau Y? lasa. Cum investesti la bursa daca te minti ca e totul roz numai de-aia ca ai votat nu stiu ce guvern. Si eu am votat bolojan-nd. Asa si?
Rassia e in acelasi sant, toata economia creste pt ca se bazeaza pe industria de razboi, soldatii fac bani, cei ce lucreaza in fabricile de armament fac bani, restul populatiei plateste inflatia si taxe marite. Pana cand va crapa pt ca asta nu va merge la infinit. Imbogatirea unei mici parti a populatiei, saracirea majoritatii.