Parlamentul European urmăreşte o creştere de 10% a bugetului UE pentru finanţarea proiectelor prioritare

Parlamentul European a făcut un pas decisiv în conturarea viitorului buget multianual al Uniunii, eurodeputaţii adoptând miercuri poziţia de negociere privind cadrul financiar pentru perioada 2028-2034, un document care propune atât dimensiunea globală a bugetului, cât şi alocările detaliate pentru principalele programe europene, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Conform raportului interimar adoptat de Comisia pentru bugete cu 26 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 5 abţineri, viitorul buget al Uniunii ar urma să fie stabilit la 1,27% din venitul naţional brut (VNB) al UE. În plus, eurodeputaţii solicită ca serviciul datoriei aferente fondului de redresare NextGenerationEU, estimat la 0,11% din VNB, să fie tratat separat, în afara plafoanelor bugetare. Nivelul propus reprezintă o majorare de aproximativ 10% faţă de varianta prezentată de Comisia Europeană în iulie 2025.

Europarlamentarii argumentează că acest nivel constituie pragul minim necesar pentru ca Uniunea să îşi poată respecta angajamentele şi să răspundă provocărilor majore, de la conflictul militar de amploare din Europa până la presiunile economice şi sociale, decalajul de competitivitate şi agravarea crizelor climatice şi de biodiversitate. În acest context, bugetul este conceput ca un instrument de investiţii, menit să susţină cetăţenii, regiunile, companiile şi IMM-urile, asigurând totodată valoare adăugată la nivel european faţă de cheltuielile naţionale.

Deşi structura generală a cadrului financiar propus de Comisie este menţinută, Parlamentul respinge ferm orice tentativă de „renaţionalizare” a bugetului european. Eurodeputaţii critică abordarea „un plan pentru fiecare stat membru”, avertizând că aceasta ar putea submina politicile comune, ar reduce transparenţa şi ar genera concurenţă între beneficiari.

Un punct central al poziţiei Parlamentului îl reprezintă necesitatea unor alocări distincte şi mai consistente pentru programele-cheie. Eurodeputaţii solicită finanţări separate pentru politica agricolă comună şi pescuit, politica de coeziune, Fondul Social European şi domeniul afacerilor interne, subliniind în acelaşi timp rolul esenţial al autorităţilor locale şi regionale în planificarea şi implementarea acestor programe.

În paralel, Parlamentul susţine creşterea finanţărilor pentru domenii strategice precum competitivitatea economică, apărarea, inovarea, tranziţia verde şi digitală, infrastructura, sănătatea, educaţia şi cultura. Sunt vizate în mod special programe precum Fondul European pentru Competitivitate, Horizon Europe, Connecting Europe Facility, Erasmus+, AgoraEU şi mecanismul de protecţie civilă, precum şi iniţiativele din cadrul EU4Health şi cele legate de programul LIFE.

În ceea ce priveşte acţiunea externă, eurodeputaţii consideră că resursele propuse sunt insuficiente şi cer o suplimentare a finanţărilor pentru extindere, dezvoltare, sprijinul acordat Ucrainei, cooperarea multilaterală şi ajutorul umanitar.

Raportul atrage atenţia şi asupra riscurilor legate de transparenţă şi responsabilitate. Parlamentul se opune transferării unor decizii politice majore către programele de lucru ale Comisiei fără implicarea legislativului european şi avertizează că simplificarea procedurilor nu trebuie să afecteze controlul democratic. De asemenea, eurodeputaţii exprimă îngrijorări privind extinderea mecanismelor de finanţare care nu sunt legate direct de costuri, considerând că acestea ar putea îngreuna auditarea cheltuielilor.

Pe partea de venituri, Parlamentul îşi reafirmă sprijinul pentru introducerea unor noi resurse proprii ale Uniunii, menite să finanţeze bugetul şi să acopere rambursarea datoriei generate de NextGenerationEU. Eurodeputaţii susţin abordarea Comisiei privind un „coş” de noi surse de venit, care ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opţiunile analizate se numără o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) sau o taxare a câştigurilor de capital din criptoactive.

Propunerile includ şi majorări substanţiale ale finanţărilor pentru programe specifice, între care politica agricolă comună (+139,31 miliarde euro), fondurile structurale şi de coeziune (+78,87 miliarde euro), Fondul Social European (+124,19 miliarde euro), Horizon Europe (+25 miliarde euro) sau programul Global Europe (+24,06 miliarde euro), alături de creşteri pentru Erasmus+, infrastructură şi securitate.

„Propunem un buget european suficient şi predictibil, care corectează deficienţele propunerii iniţiale a Comisiei. Printr-o creştere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noile priorităţi, precum apărarea şi competitivitatea, menţinând în acelaşi timp politicile esenţiale, cum sunt agricultura şi coeziunea”, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, co-raportor al documentului.

La rândul său, co-raportoarea Carla Tavares a subliniat că politica agricolă comună, fondurile de coeziune şi Fondul Social European „nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarităţii europene”, avertizând că ambiţiile Uniunii nu pot fi susţinute fără resurse financiare adecvate.

După votul final în plenul Parlamentului European, programat pentru 29 aprilie, instituţia va putea începe negocierile cu Consiliul UE privind forma finală a cadrului financiar multianual. Adoptarea bugetului necesită acordul Parlamentului, iar statele membre sunt aşteptate să ţină cont de poziţia eurodeputaţilor în definirea unei poziţii comune.