Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 3 iunie 2021

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost prezentat public, ieri, de prim-ministrul Florin Cîţu, după multe discuţii şi încercări de conturare a acestuia. Programul care va aduce susţinere financiară importantă pentru trei sectoare - Transporturi (6,7 miliarde euro), Educaţia (3,6 miliarde de euro) şi Sănătatea (2,4 miliarde de euro) este detaliat în 1203 pagini şi mai multe anexe.

Şeful Guvernului a arătat că, din cele 29,2 miliarde euro alocate prin PNRR, vor fi construiţi 450 kilometri de autostradă, vor fi construite sute de şcoli şi creşte, spitale - primul ar urma să fie gata în anul 2024 - şi vor fi renovate mai multe unităţi sanitare.

Referitor la faptul că, din cei 29,2 miliarde euro, aproape 16 miliarde sunt împrumuturi, premierul Florin Cîţu a spus: "România are nevoie acută de investiţii. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiţii. Oricum ne împrumutam pentru a investi în România, iar împrumuturile pe care luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică, de zero şi ceva la sută. Pentru România reprezintă un plus că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom investi foarte mult într-un termen foarte scurt".

PNRR conţine şi o componentă importantă de reformă, despre care prim-ministrul Cîţu a precizat că aceasta ar fi fost demarată oricum de actualul guvern, dar acum este un motiv în plus deoarece este finanţată din fondurile Uniunii Europene.

"Vorbim despre reforma sistemului de pensii. Ne dorim un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil. Vorbim despre reforma justiţiei: reparăm ce au stricat alţii în ultimii ani de zile. În privinţa reformei companiilor de stat, aceasta are drept scop oprirea sifonării banilor publici. În cadrul reformei salarizării în sectorul public, vom lega direct performanţa de venitul celor care lucrează acolo", a spus şeful Guvernului care a menţionat că banii care vin prin PNRR vor ajunge în toate colţurile ţării.

La rândul său, vicepremierul Dan Barna a menţionat că prin PNRR este asigurată o distribuire echitabilă a fondurilor, că banii vor ajunge în toate cele opt regiuni de dezvoltare din ţară, că nu va fi lăsat nimeni în urmă şi că autorităţile locale trebuie să se implice în reuşita implementării acestui plan, pentru că resursele sunt la îndemâna acestora.

Vicepremierul Kelemen Hunor a susţinut că PNRR reprezintă "un proiect de ţară, extrem de echilibrat, un proiect socio-economic, care în următorii ani va garanta prosperitatea penntru toţi cetăţenii, un plan care va dezvolta şi va uni societatea pe termen mediu şi lung".

La rândul său, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că, deşi PNRR a fost trimis la Comisia Europeană, acest document nu este definitiv şi că aşteaptă sugestii din partea celor care vor citi planul şi vor constata că anumite lucruri pot fi îmbunătăţite.

"Suntem în proces de evaluare, mai putem schimba, mai putem updata. (...) După părerea noastră, planul corespunde celor şase piloni stabiliţi de Comisia Europeană şi recomandărilor de ţară din rapoartele Comisiei din 2019 şi 2020. PNRR impulsionează creşterea economică şi nu are impact major asupra mediului. Avem un plan echilibrat, mai avem de lucru în anumite puncte, pentru că ştim feedback-ul Comisiei. Urmează o scrisoare de evaluare din partea Comisiei şi apoi vom vedea dacă mai este ceva de schimbat", a spus Cristian Ghinea.

În privinţa monitorizării acestui plan, ministrul de resort a menţionat că în PNRR sunt incluse 500 de jaloane şi ţinte, care vor fi monitorizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care va trimite, la fiecare şase luni, o situaţie către Comisia Europeană pentru deblocarea sumelor necesare.

"Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de audit din cadrul Curţii de Conturi. (...) Va mai exista un comitet public de monitorizare care se va întâlni o dată la trei luni cel puţin, din care vor face parte reprezentanţii administraţiilor locale, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, care va întocmi şi el rapoarte cu privire la implementarea PNRR", a spus ministrul Cristian Ghinea.

Cinci proiecte majore în energie

Conform documentului publicat ieri de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din cei 29,217 miliarde euro, 12,013 miliarde euro (40,88%) sunt destinaţi investiţiilor şi reformelor din zona verde, iar 5,894 miliarde euro (20,08%) pentru componenta digitală. După cum se poate observa, din punctul de vedere al distribuirii sumelor, PNRR-ul depus de guvern la Comisia Europeană depăşeşte procentul stabilit la Bruxelles pentru componenta verde (37%), dar abia se încadrează în procentul privind componenta digitală (20,08%), ceea ce poate constitui o problemă în următoare perioadă de evaluare şi negociere.

Banii care vor fi alocaţi de Uniunea Europeană prin PNRR trebuie accesaţi până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanţate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în luna octombrie.

PNRR este structurat pe şase piloni. În pilonul I, sunt alocaţi 1,88 miliarde euro pentru managementul apei - din care cei mai mulţi bani se vor duce către reţelele de apă şi canalizare ce vor fi realizate în localităţile care au sub 2000 de locuitori. Pentru împăduriri sunt alocate 1,37 miliarde euro, în timp ce proiectele din managementul deşeurilor vor fi finanţate în total cu 1,2 miliarde euro. Infrastructura de transport are partea leului în PNRR, cu o alocare totală de 7,6 miliarde euro, din care se vor realiza 450 kilometri de autostrăzi, se va construi metroul din Cluj care va avea nouă staţii, va fi finanţat şi metroul din Bucureşti şi va fi reabilitată şi modernizată o parte din infrastructura feroviară a ţării.

Prin cele 2,2 miliarde euro alocate prin Fondul pentru Valul Renovării vor fi eficientizate energetic şi reabilitate peste 2000 de clădiri ale instituţiilor publice, precum şi mai multe blocuri de locuinţe.

Domeniul energiei este finanţat cu 1,62 miliarde euro pentru proiecte privind energia regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen. Din document reiese că investiţiile mari, care vor absorbi peste 700 milioane euro, vor fi doar cinci. Primul se referă la construirea unei centrale pe gaze de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW şi instalaţie pentru producerea hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power, la Halânga, Mehedinţi, care va fi finanţat din PNRR cu 320 milioane euro. Al doilea priveşte construirea unei centrale pe gaz de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalaţie de producere a hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power la Constanţa, care va primi din PNRR 265 milioane euro. Hidroelectrica va primi 100 milioane euro pentru producerea de hidrogen verde, Nuclearelectrica va fi finanţată cu 28 milioane euro pentru realizarea la Cernavodă a unui parc fotovoltaic şi pentru producere şi stocare hidrogen verde, iar Electrica va primi 50 milioane euro, pentru o investiţie în stocarea energiei electrice, cu o capacitate instalată de 50 MW şi pentru o reţea de încărcare pentru vehiculele electrice.

Restul de bani, majoritatea vor merge în reţelele de gaze naturale cu hidrogen şi conectarea gospodăriilor la reţelele respective, precum şi pe transportul electric şi cele 650.000 de staţii de încărcare care ar urma să fie făcute în toată ţara. Pentru apelurile competitive de proiecte sunt destinate 300 milioane de euro.

Pe pilonul II, pentru cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate sunt alocaţi 1,89 miliarde euro. Din aceşti bani se vor realiza şi cărţile de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetăţeni. Despre acest lucru, vicepremierul Dan Barna a spus: "8,5 milioane de cetăţeni vor avea carte de identitate electronică. Este un prim pas spre digitalizare care nu ne fură sufletele şi nici nu ne perverteşte celulele".

Pilonul III este destinat reformelor fiscale, reforma sistemului de pensii şi suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare şi reforma companiilor de stat. Acest pilon este finanţat cu 2,94 miliarde euro.

2,32 miliarde euro sunt alocaţi pentru pilonul IV care va finanţa proiectele din turism, cultură şi fondul local (pentru administraţiile publice locale) pentru tranziţia verde şi digitală.

Pentru Sănătate - mai precis pentru fondul pentru spitale şi creşterea accesului la sănătate, în pilonul V sunt alocaţi 2,45 miliarde euro. Reformele din domeniul social sunt finanţate cu 217 milioane euro, iar cele din administraţia publică şi justiţie cu 155 milioane euro.

În fine, pilonul VI, România Educată are o alocare totală de 3,6 miliarde euro.

Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR: "Am obţinut doar să fim membri în comitetul de monitorizare a PNRR"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Reprezentanţii mediului privat de afaceri sunt nemulţumiţi de modul în care a fost întocmit PNRR, mai ales că 1,3 miliarde euro sunt daţi de către Guvern către Banca Europeană de Investiţii şi către Fondul European de Investiţii pentru realizarea unor instrumente financiare care, din păcate, vor ajuta foarte puţine companii mici şi medii din ţara noastră.

"Noi am solicitat crearea unui program naţional de start-up-uri, granturi pentru redresarea economică a companiilor care să includă şi componente de digitalizare. Din păcate, decidenţii politici au mers foarte mult pe instrumente financiare care, în opinia noastră, nu sunt de ajuns pentru situaţia actuală în care se află mediul de afaceri din ţara noastră. Este o nemulţumire a noastră pentru că am cerut ca reformele să fie făcute şi pentru instituţiile financiare româneşti şi cu ajutorul lor. De exemplu, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri trebuia să se regăsească în PNRR. Există alocată o sumă de 20 milioane euro, dar nu se ştie exact pentru ce: legată de înfiinţarea Băncii de Dezvoltare sau pentru asistenţă tehnică pentru FNGCIMM pentru dezvoltarea capacităţii administrative privind derularea instrumentelor financiare", ne-a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

În ceea ce priveşte afirmaţiile reprezentanţilor Guvernului referitoare la faptul că firmele din România vor avea întâietate la contractarea lucrărilor pe proiectele derulate în infrastructura de transport, în energie, în sănătate şi în educaţie, domnul Jianu a precizat că pentru a nu rămâne doar la stadiul de declaraţii politice, cerinţa CNIPMMR este "de a face exact cum se întâmplă în PNRR-ul Germaniei".

"Adică să existe obligativitatea ca minimum 30% din contractele respective să fie încheiate cu IMM-urile din ţara noastră pe fiecare domeniu: infrastructură, achiziţii, software, etc.. Noi asta am solicitat şi vom vedea dacă se va pune în implementare", ne-a declarat Florin Jianu, care a mai menţionat: "Singurul lucru pe care am reuşit să îl obţinem din partea guvernului este înfiinţarea unui comitet de monitorizare a PNRR în care să fie membri şi reprezentanţii partenerilor sociali. Acest lucru ne-a fost promis de premierul Florin Cîţu şi aşteptăm să fie pus în practică".

Dumitru Fornea, raportor al CESE: "PNRR nu clarifică alocaţiile bugetare pentru sectorul energetic ce are la bază folosirea cărbunelui"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

În documentul trimis de Guvern către Comisia Europeană, se insistă pe reform privind decarbonizarea sistemului energetic, dar nu conţine o anvelopă bugetară care să se potrivească cu nivelul de ambiţie al autorităţilor, care fac trecerea de la un model energetic la altul fără să prevadă banii necesari pentru acest lucru, ne-a spus Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi raportor al Comitetului Economic şi Social European (CESE).

"PNRR prezentat de guvern nu clarifică alocaţiile bugetare pentru actualul sector energetic care are la bază folosirea cărbunelui. Decarbonizarea e folosită ca un pretext pentru alocaţiile bugetare din PNRR, dar nu se vine cu soluţii pentru zonele afectate, care au câteva sute de mii de oameni, care sunt neglijaţi prin actuala formă depusă la Bruxelles. Bănuiesc că reformele pentru decarbonizare se vor face prin Fondul de Tranziţie Justă, dar banii de acolo sunt insuficienţi. Nu văd banii alocaţi pentru Complexul Energetic Valea Jiului, ca soluţie intermediară, soluţie cuprinsă în reforme. Ministrul Energiei a anunţat că se vor găsi resurse financiare, dar nu înţelegem cum şi nu este clar în acest moment. Sperăm că regiunile în tranzitie să nu fie lăsate de izbelişte, pentru că în Valea Jiului şi în bazinul Olteniei se vor pierde zeci de mii de locuri de muncă, iar oamenii de acolo vor avea nevoie de asistenţă specializată, care din păcate nu va veni din PNRR", ne-a spus Dumitru Fornea.

Domnia sa a precizat că modul în care se vor utiliza sumele din PNRR a fost ghidat şi condiţionat de Comisia Europeană, urmând ca finanţările pentru alte domenii să fie făcute din cadrul financiar european multianual 2021-2027.

"Ni s-a spus că PNRR are un scop specific şi Comisia Europeană doreşte să ghideze investiţiile în noile tipuri de energii care să realizeze rezilienţa statelor membre. Sunt fonduri condiţionate pe care nu le poţi dirija aşa cum vrei. Cu toate acestea, cred că vom avea o problemă de capacitate administrativă privind absorbţia acestor fonduri şi că există riscul ca autorităţile să stea cu ochii după prea multe proiecte, dar să implementeze în realitate foarte puţine dintre acestea", a menţionat secretarul general al CSN Meridian.

El s-a referit şi la sumele alocate pe partea de mobilitate electrică, unde în PNRR se vorbeşte foarte mult despre automobilitate.

"Pe noi ne loveşte faptul că se discută doar din perspectivă rutieră şi nu din perspectiva pe care o are dezvoltarea transportului feroviar cu propulsie electrică. La noi, reţeaua de transport feroviar în privinţa navetelor regionale este destructurată, spre deosebire de vestul Europei, iar acolo unde mai există este făcută prin intermediul unor automotoare pe bază de combustibili fosili. Un alt aspect care nu este luat în considerare în mod serios este cel reprezentat de externalităţile electromobilităţii auto. Se pleacă de la ideea că o maşină electrică este neapărat ecologica, or acest lucru nu este adevărat în proporţie de 100%, pentru că bateriile folosite sunt realizate cu materii prime critice, iar circularitatea produselor respective lasă deocamdată de dorit. Sunt beneficii evidente pe partea reducerii emisiilor de CO2, dar pe partea deşeurilor electrice vor fi probleme în perioada post-PNRR", ne-a precizat Dumitru Fornea.

Gabriel Rodrigo Maxim, preşedinte FSTFR: "Nu mai există niciun proiect în PNRR referitor la materialul rulant feroviar"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

În PNRR-ul depus la Comisia Europeană a scăzut numărul proiectelor privind infrastructura feroviară şi se dau bani pentru autostrăzi şi pentru metrou, în condiţiile în care, în ultimii 31 de ani, toate guvernele au avut ca obiectiv principal construirea de autostrăzi în detrimentul întreţinerii căilor ferate, ne-a spus Gabriel Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).

"Autostrăzile nu le vedem încă - cu excepţia anumitor tronsoane, banii se duc în ele, iar în acest timp infrastructura feroviară se degradează continuu. Situaţia este destul de urâtă pentru calea ferată, în condiţiile în care transportul feroviar este un transport verde pentru care sunt fonduri alocate special de Comisia Europeană. Se pare însă că acest lucru nu interesează pe nimeni atât timp cât în privinţa materialului rulant feroviar nu mai există niciun proiect, deşi în forma iniţială a PNRR era prinsă achiziţia a 30 de rame electrice noi. Mai mult, ministrul transporturilor vorbea despre trenuri pe hidrogen, dar nu am văzut niciun astfel de proiect în PNRR. În condiţiile în care Autoritatea pentru Reformă Feroviară nu a achiziţionat trenuri noi până la finalul anului trecut şi nu a făcut proiecte pentru înlocuirea trenurilor vechi, nu vom avea nimic. Din proiectele înscrise în PNRR s-ar putea spune că transportul feroviar nu mai interesează pe nimeni din actualul guvern", ne-a declarat preşedintele FSTFR.

Rodrigo Maxim a precizat că proiectele pe infrastructură feroviară care au rămas în PNRR, sunt acolo deoarece există interes la nivelul Uniunii pentru cele trei coridoare pan-europene de transport pe calea ferată, "coridoare care practic ne transformă într-o ţară de tranzit".

"În Anul Feroviar European este foarte ciudat ce se întâmplă. În acest an, toată Europa se laudă cu trenuri noi şi infrastructură feroviară ce permite circulaţie cu viteze mari, iar autorităţile noastre nu vor să modernizeze toată infrastructura şi nici să cumpere trenuri noi, iar noi nu înţelegem de ce. În Anul Feroviar European, noi suntem ruşinea Europei, în privinţa infrastructurii feroviare şi a materialului rulant. O să vină finalul anului 2023 şi operatorii de transport feroviar din România nu vor fi primiţi la licitaţie, din cauza ofertei tehnice foarte scazute pe care o vor avea. Este inadmisibil ce se întâmplă. Domnul ministru nu ştie sau nu i se spune că se anulează trenuri de călători din lipsă de locomotive sau din lipsă de mecanici. Într-o zi, la nivelul întregii ţări, CFR anulează trei trenuri din aceste două cauze", a afirmat Gabriel Rodrigo Maxim.

El a menţionat că, din acest motiv, feroviarii vor organiza un nou protest la sfârşitul aceste luni, după ce în prealabil, în 8 iunie se vor întâlni în Parlament cu reprezentanţii principalelor partide politice pentru a găsi împreună o soluţie privind calea ferată din ţara noastră.

Adrian Teban, preşedintele AOR: "Trebuia ca decizia referitoare la priorităţile de investiţii să fie descentralizată, la nivel local"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Reprezentanţii administraţiilor publice locale consideră că prin PNRR Guvernul a centralizat deciziile privind proiectele de investiţii pe plan local care ar urma să fie finanţate din fondurile europene.

Ceea ce ne-am dorit noi este destul de slab reprezentat faţă de ceea ce Guvernul a întocmit şi de aceea este responsabilitatea autorităţilor centrale să implementeze ce şi-au dorit. Noi am fi vrut ca decizia în privinţa priorităţilor de investiţii să fie descentralizată la nivel local. Pe programele anterioare au fost finanţate diverse priorităţi, iar acum era momentul ca să fie finanţate alte priorităţi locale, care sunt stringente. Ne-am fi dorit ca cel puţin pilonul privind rezilienşa administraţiei publice locale să fi stabilit că decizia ne aparţine cu privire la proiectele de interes local. Acest lucru este o prioritate. Considerăm că decizia trebuie să pornească de jos în sus şi nu invers în privinţa proiectelor finanţate din fondurile europene, deoarece reprezentanţii administraţiilor locale cunosc mai bine ce are nevoie comunitatea respectivă, ne-a declarat Adrian Teban, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, primar al oraşului Cugir.

Nicolae Sărdărescu, membru în Consiliul Director AOR: "PNRR - o cometă care deja s-a stins pentru oraşele mici şi mijlocii"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) sunt nemulţumiţi că prin actualul PNRR au acces iar la finanţare localităţile din mediul rural, în timp ce peste 200 de oraşe mici şi mijlocii nu primesc finanţare, aşa cum nu au primit nici pe programele derulate până acum.

"PNRR a fost o mare speranţă pentru noi. Acum este ca o cometă care deja s-a stins prin scoaterea de la finanţare a unităţilor administrativ-teritoriale care sunt membre ale asociaţiei noastre. Aşteptam rezilienţa, ni se promitea sume egale, la localităţi egale, pentru investiţii de mare importanţă pentru localităţile noastre: sănătate, apă, canalizare,etc.. Am trimis proiecte care se aflau aproape de maturitate, dar nu au fost aprobate de autorităţile de la Bucureşti. Toate oraşele mici şi mijlocii nu au avut acces la fonduri de infrastructură, în timp ce autorităţile din mediul rural au avut. Timp de şapte ani, localităţile cu până în 2000 de locuitori au avut acces pe PNDR si PNDL pentru apa şi canalizare, dar nu le-au făcut şi acum sunt introduse în PNRR, în timp ce proiectele noastre sunt neglijate. Suntem peste 200 de oraşe care nu am avut şi nu avem acces la fondurile europene. Noi nu oferim servicii doar locuitorilor oraşelor pe care le conducem, ci şi localităţilor din preajmă, din mediul rural. Există cazuri în care un oraş oferă servicii - medicale, educaţie, etc. pentru 20 de localităţi din mediul rural aflate în apropiere", ne-a declarat Nicolae Sărdărescu, membru în Consiliul Director AOR şi primar al oraşului Horezu.

Domnul Sărdărescu s-a declarat pesimist şi în privinţa accesării fondurilor alocate prin cadrul bugetar european multianual 2021-2027, deoarece nu avem constituite şi autorizate de Uniunea Europeană autorităţile de management pentru proiecte, ceea ce va duce şi la întârzierea elaborării ghidurilor de finanţare.

Înţelesul cuvântului rezilienţă introdus de Comisia Europeană în context nu este acelaşi cu definiţia iniţială din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Conform acesteia din urmă, rezilienţă este definită mărimea caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin şoc, a unei epruvete şi valoarea iniţială a ariei secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă.

Tot drept rezilienţă este desemnată capacitatea unui corp de a reveni la forma şi dimensiunea iniţială după deformare. Pe baza acestei definiţii, ulterior, s-a adăugat un sens metaforic, înţeles preluat şi de DEX, drept tâlc secundar al cuvântului rezilienţă şi anume cpacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc (emoţional, economic, şamd).

Opinia Cititorului ( 12 )

  1. PNRR este rupt de realitate. Romania este cea mai săracă țară din UE. Ca să implementezi aici reforme energetice majore trebuie să vii cu un ajutor consistent (zeci de miliarde de euro) pe partea socială, astfel încât oamenii să poată suporta și să accepte tranziția. Altfel, cu 90% populație săracă, reticenta la schimbare, ai eșec garantat. Catzu încă nu e conștient că neomarxism pe stomacul gol nu se poate și că trebuie să înceapă să scoată banul și să ofere câte o sumă la fiecare.

    1. cam cat sa fie suma aia si pe ce perioada, ca sa stiu daca ma mai apuc sa invat ceva sau sa stau cu burta la soare...

    planul de sabotare a Romaniei ( gand la gand cu bucurie cu cei de la bruxelles !) a fost conceput in doua etape : A. de neprezentare proiecte sau prost facute , pentru a fi respinse din start , avand experienta lui ghinea din guvernul zero , si B. proiecte nefinalizate , intarziate , care duc automat la neaccesarea fondurilor . planul A . a cazut dupa oaresce critici din presa , nu de la opozitie . in concluzie , mai nimic , doar zgomot si ochi dati peste cap de ghinea , am muncit mult , un efort colosal , sintem storsi de efort , bleah !

    1. in concluzie , mai nimic - o sa fie ceva. Vor mari varsta de pensionare pentru ca cetatenii sa nu mai apuce nimic din pensie iar banii din contributii 'economisiti' se vor duce la stapani iar o mica parte spagi pentru politrucii pnl si usr.

      Vorba Imnului:"Desteapta-te Romane"

      Care Romani ?

    Pentru cine facem scoli de nu'sh cate miliarde?Noi nu mai avem copii.Tinerii nostri ori nu fac copii ori ii fac pentru altii.se vor imbogati antreprenorii de partid si vom avea cladiri frumoase.Si goale....

    1. Base si udrea au facut terenuri de sport in panta ,la fel o sa fie si acum,am auzit si de niste taxe pe inscrierea masinilor,alocatii nu,salarii nu o sa fie distractie ,dar suntem obisnuiti am mai trecut prin asta,

      "Investiția" în educație e de fapt investiția în imobiliare și mobilier. Adică în firmele prietene.

      Se vor îmbogății unii bine de tot în urma acestui plan național, iar românii vor rămâne la fel de needucați.  

    Planul national de redresare si rezilientă (PNRR) pentru Europa are ca obiectiv general să contribuie la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. In acest sens Comisia Europeană, Parlamentul European și liderii UE au convenit asupra unui plan de redresare care să ajute la ieșirea din criză și pună bazele unei Europe moderne, mai durabile.

    PNRR este construit pe șase piloni si anume: 

    1. Tranziția Verde; 

    2.Transformarea Digitală; 

    3.Creștere inteligentă; 

    4.Coeziune socială și teritorială; 

    5.Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională; 

    6.Politici pentru generația următoare, copii și tineri; 

    Asadar, România are alocate prin PNRR peste 29 de miliarde de euro pe care poate să-i acceseze pentru finantarea de proiecte având ca obiective tranziţia spre o economie verde, transformarea digitală, creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, coeziunea socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă instituţională și copii, tineri, educaţie şi competenţe. Acest plan trebuie depus la Comisia Europeană până la sfârsitul lunii mai, iar primii bani ar putea ajunge în țara noastră în toamna acestui an. 

    Pe de altă parte, proiectele pregătite care se incadrează in unul din cei 6 piloni si pentru care există studii de fezabilitate, dar care nu sunt finanţate din alte fonduri europene pot fi trecute pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dacă aceste lucrări se fac în viitor sau dacă au fost efectuate începând cu 1 februarie 2020, după declansarea pandemiei de COVID-19. 

    Orice investiţie pentru proiecte din aceşti şase piloni prezentată şi inclusă de guvern în planul depus la Comisia Europeană poate fi decontată, dacă a început după 1 fe­bruarie 2020, după începutul pandemiei, cu conditia să fie finalizate până in anul2026.

    Proiectele depuse de autori­tă­ţile locale prin Programul Naţional de Dezvoltare Lo­cală (PNDL) pot fi si ele finanţate prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), dacă respectă regulile cerute de Comisia europeană. 

    Soluția accesării de fonduri europene este vitală, numai că nu există structurile administrative care să facă acest lucru cu mai mult succes.

    La mai bine de 31 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. 

    Situatia anacronică este generată de faptul că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. 

    Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării . 

    Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.

    „Cel ce are urechi de auzit să audă” (Evanghelia după Matei- Capitolul 13; vers. 24-30, 36-43) 

    1. D-le,v-am urmarit cu mare atentie scrierea.Aveti perfecta dreptate.Da'hai sa merem sa ne culcam.Nimic din ceea ce sugerati dvs nu se va face.Suntem un neam de latrones,reprezentati corespunzator de catre cei pe care vrand-nevrand i-am ales.Noapte buna Romania................

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9192
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6852
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9737
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6962
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.5155

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro