POV: Inflaţie peste 8% în august şi economie încetinită

Guvernul a aprobat cel mai dur pachet fiscal din ultimul deceniu, într-un efort de a reduce deficitul bugetar record de 8,3% din PIB şi de a menţine accesul la fondurile europene, potrivit unui comunicat The Go emis redacţiei. Măsurile - care intră în vigoare parţial de la 1 august 2025, parţial din 2026 - ar trebui să reducă deficitul cu 1,2% din PIB anul viitor, respectiv cu 3,8% în 2026. Preţul? Inflaţie ridicată, consum slăbit, investiţii reduse şi o economie aflată în mod clar pe frână.

Stabilitatea politică recent câştigată, odată cu alegerea lui Nicuşor Dan la Preşedinţie şi formarea guvernului Ilie Bolojan, a creat cadrul necesar pentru implementarea acestor reforme dure. Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că, fără aplicarea integrală a măsurilor, deficitul României ar putea ajunge la 8,6% în 2025 - un nou record negativ.

Din 1 august, românii vor resimţi direct efectele ajustării fiscale: TVA-ul standard creşte de la 19% la 21%, accizele pentru carburanţi, tutun şi alcool urcă cu 10%, băncile vor plăti o taxă mai mare pe cifra de afaceri, iar bonusurile bugetarilor se reduc. Alte măsuri vizează tăieri în educaţie, reducerea cheltuielilor cu concediile medicale şi reformarea administraţiei locale. În paralel, sunt prevăzute pentru 2026 majorarea impozitului pe dividende la 16%, taxarea proprietăţilor în funcţie de valoarea de piaţă şi alte măsuri de natură fiscală şi bugetară.

Efectele economice sunt clare. Creşterea PIB-ului va fi modestă - de doar 0,7% în 2025 şi 1,3% în 2026 - în timp ce consumul gospodăriilor aproape va stagna. Investiţiile, atât publice cât şi private, vor fi afectate de tăieri bugetare şi prudenţă. În plus, inflaţia este aşteptată să urce abrupt în august, peste 8%, pe fondul scumpirii energiei electrice şi al taxelor indirecte. Până la finalul anului, inflaţia ar putea coborî la 7,7%, dar va rămâne peste 7% până în vara lui 2026.

Banca Naţională va menţine cel mai probabil dobânda-cheie la 6,5% până cel puţin în mai 2026, în lipsa unei scăderi semnificative a inflaţiei. Această politică restrictivă, combinată cu o fiscalitate mai dură, limitează creditarea şi ţine presiune pe costurile de finanţare. Leul este estimat să se menţină relativ stabil, cu o posibilă depreciere lentă spre 5,20 RON/EUR până în decembrie, însă riscurile rămân înclinate spre o monedă mai puternică, dacă stabilitatea macroeconomică persistă.

Pe termen scurt, măsurile riscă să lovească puternic în IMM-uri, în firmele din servicii şi în consumul intern. Potrivit lui Teofil Stanculea, director comercial al Akcenta România, mediul de afaceri se confruntă cu „o combinaţie dificilă: cerere slabă, costuri în creştere şi acces limitat la finanţare”, iar companiile fără rezerve sau planuri de adaptare riscă pierderi sau chiar insolvenţă. IMM-urile, importatorii şi firmele din servicii neesenţiale sunt cele mai expuse. În schimb, exportatorii pot beneficia de pe urma cursului valutar, dacă îşi gestionează eficient riscurile.

Concluzia este clară: 2025 nu va fi un an de creştere, ci un an de rezistenţă. Firmele care acţionează rapid - renegociază contracte, îşi recalibrează strategiile şi implementează măsuri de protecţie valutară - vor avea şanse mai mari să îşi păstreze poziţia într-un mediu marcat de instabilitate şi ajustări bruşte. Fereastra de acţiune este îngustă, dar esenţială pentru supravieţuirea pe termen mediu.