Preşedintele Nicuşor Dan, mesaj la 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi: „Memoria este o formă de dreptate şi de responsabilitate”

Actualizare - Mihai Chirica, la 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi: „Istoria este tribunalul omenirii, iar lecţiile trebuie transmise generaţiilor”

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a publicat un mesaj cu ocazia comemorării a 85 de ani de la Pogromul din iunie 1941, în care subliniază că istoria reprezintă tribunalul omenirii, iar toate întâmplările - bune sau mai puţin bune - trebuie să se transforme în lecţii de viaţă transmise din generaţie în generaţie, conform postării citate. Chirica a evocat suferinţa miilor de ieşeni de origine evreiască, umiliţi, jefuiţi şi ucişi sub pretextul mincinos că ar fi deschis focul asupra trupelor române, adăugând că pogromul a demonstrat că este suficientă o singură scânteie pentru declanşarea unei violente revărsări de ură, potrivit aceleiaşi surse.

Primarul a amintit că au existat atunci ieşeni care au făcut mult rău, dar şi ieşeni care au făcut bine, salvând familii de evrei de la moarte, şi a întrebat retoric ce mai poţi spune urmaşilor victimelor în afară de „iertaţi-ne”, ce mai poţi face în afară de a te înclina cu smerenie şi ce mai poţi făgădui în afară de promisiunea că astfel de atrocităţi nu se vor mai întâmpla, conform mesajului. El a afirmat că, la 85 de ani, Iaşul a redevenit un oraş european, civilizat şi multicultural, iar relaţia autorităţilor locale cu comunitatea evreiască este una excelentă, un exemplu de recuperare a trecutului bazat pe cooperare, potrivit postării.

Chirica a încheiat cu speranţa că viitorul aparţine oamenilor buni şi că redescoperirea sentimentului de prietenie este abia la început, iar Iaşul îşi cheamă toţi fiii şi fiicele acasă pentru un nou început mai bun, potrivit sursei citate

---

Actualizare - Ilie Bolojan, mesaj la 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi: „Memoria victimelor ne obligă la responsabilitate şi vigilenţă”

Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu ocazia comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, în care subliniază că acest episod rămâne un avertisment dur despre consecinţele urii, intoleranţei şi indiferenţei, iar memoria victimelor obligă societatea la luciditate, responsabilitate şi vigilenţă, conform comunicatului citat. Mesajul a fost prezentat la Iaşi de secretarul de stat Dragoş Hotea, iar premierul a amintit că peste 13.000 de evrei au fost ucişi în acele zile, lăsând o rană profundă în istoria comunităţii evreieşti şi a societăţii româneşti, potrivit sursei.

Bolojan a evidenţiat că românii au datoria de a păstra adevărul istoric şi de a transmite generaţiilor viitoare lecţiile acestor tragedii, reafirmând angajamentul Guvernului pentru combaterea antisemitismului, a discursului instigator la ură şi a oricărei forme de intoleranţă, conform mesajului. El a subliniat că Guvernul va continua să susţină educaţia despre Holocaust, să protejeze memoria victimelor şi să respingă orice tentativă de negare sau distorsionare a acestor crime, potrivit comunicatului.

În cadrul evenimentelor dedicate comemorării, la Iaşi a avut loc cea de-a XII-a ediţie a Marşului Vieţii, la Cimitirul Evreiesc, în prezenţa preşedintelui Statului Israel, Isaac Herzog, şi a preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, conform sursei. Ceremonia a inclus înhumarea unor oseminte descoperite într-o groapă comună de la Popricani şi un ceremonial religios în memoria victimelor, cu depuneri de coroane de flori la monumente, potrivit informaţiilor disponibile.

---

Actualizare - Mircea Abrudean, la 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi: „Asumarea deplină a acestei pagini întunecate este datoria noastră”

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a publicat un mesaj cu ocazia comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, în care subliniază că peste 13.000 de suflete nevinovate au fost smulse cu brutalitate din comunitate, lăsând în urmă un gol istoric imens şi coşmarul „Trenurilor Morţii”, conform postării citate. Abrudean afirmă că prezenţa preşedintelui Israelului, Isaac Herzog, la Marşul Vieţii onorează memoria celor pierduţi şi clădeşte o punte sacră între durerea trecutului şi responsabilitatea prezentului, potrivit aceleiaşi surse.

Preşedintele Senatului subliniază că asumarea deplină a acestei pagini întunecate este datoria noastră, iar învăţarea din trecut este esenţială pentru ca ura, antisemitismul şi xenofobia să nu mai găsească teren fertil în societatea românească, conform mesajului. El a mulţumit preşedintelui Herzog pentru că a împărtăşit momentul de reculegere la Iaşi, înainte de participarea sa de luni la şedinţa comună solemnă din Parlamentul României, potrivit postării citate.

---

Actualizare - Ministerul Afacerilor Externe: Comemorăm 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi printr-un angajament ferm pentru memorie şi combaterea antisemitismului

Ministerul Afacerilor Externe a publicat un mesaj cu ocazia comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, unul dintre cele mai negre episoade din istoria modernă a României, subliniind că, pentru a preveni repetarea unor asemenea orori, este necesar să ne amintim cele mai dureroase momente ale istoriei, conform postării oficiale. Ministerul reaminteşte că pogromul a început pe 27 iunie 1941, când bărbaţi, femei şi copii, familii întregi, au fost ucişi violent, iar violenţa s-a construit în timp, la fel cum trebuie construită şi rezistenţa la ură, potrivit textului citat.

MAE subliniază că România a făcut un efort major de asumare prin adoptarea Raportului final al Comisiei Internaţionale „Elie Wiesel” privind Holocaustul în 2004, continuat prin colaborarea cu Institutul Yad Vashem şi cu US Holocaust Memorial Museum, conform mesajului. De asemenea, adoptarea definiţiei de lucru a antisemitismului cu ocazia Plenarei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului de la Bucureşti, sub preşedinţia României, a reprezentat un moment de referinţă, potrivit sursei.

Instituirea, în 2024, a Premiului Naţional „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru realizări excepţionale în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, acordat de MAE, constituie o dovadă a efortului cotidian de rememorare şi asumare, conform postării. Ministerul participă la ceremonii oficiale dedicate comemorării, iar memoria victimelor obligă la apărarea valorilor democraţiei, respectului reciproc şi demnităţii umane, pentru a promova un efort comunitar şi solidar, potrivit mesajului oficial.

---

Actualizare - Rămăşiţele a 22 de victime ale Pogromului de la Iaşi, reînhumate la Cimitirul Evreiesc, în prezenţa preşedintelui Israelului

Rămăşiţele a 22 de victime ale Pogromului de la Iaşi au fost reînhumate sâmbătă la Cimitirul Evreiesc din Iaşi, într-o ceremonie la care a participat preşedintele statului Israel, Isaac Herzog, alături de preşedintele Senatului Mircea Abrudean, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai Guvernului, autorităţi locale şi membri ai comunităţii evreieşti, conform informaţiilor citate. Rămăşiţele evreilor ucişi în 1941 au fost descoperite în urmă cu câţiva ani în gropi comune din pădurea comunei Popricani, judeţul Iaşi, potrivit sursei.

Ceremonia a avut loc în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Marşului Vieţii, eveniment tradiţional de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941, care marchează 85 de ani de la tragedie, conform surselor disponibile. Preşedintele Israelului a declarat că a venit la Iaşi cu „smerenie şi profundă emoţie”, subliniind că actul de comemorare nu poate şterge suferinţa victimelor, nu diminuează vina morală a făptaşilor şi nu poate anula crimele, umilinţele sau trenurile morţii, potrivit discursului său.

Herzog a evocat întrebarea tulburătoare despre cum a fost posibilă o asemenea cruzime într-un mare oraş european, care fusese un centru al vieţii evreieşti, răspunsul fiind, în opinia sa, „o tăcere asurzitoare”, conform declaraţiei citate. El a afirmat că fiecare generaţie trebuie să cunoască această istorie şi că, în faţa recrudescenţei antisemitismului, există responsabilitatea comună de a apăra adevărul, memoria şi demnitatea umană, potrivit aceleiaşi surse. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis un mesaj în care a subliniat că pogromul nu a reprezentat doar tragedia unei comunităţi, ci şi o traumă profundă pentru întreaga societate românească, conform comunicatului citat.

---

Actualizare - Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, la Iaşi: Evreii din România sunt o punte vie între cele două ţări

Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a declarat duminică, la Iaşi, că evreii din România au avut un rol esenţial în întemeierea şi dezvoltarea Statului Israel şi reprezintă o punte vie între România şi poporul evreu, potrivit unui discurs susţinut la cea de-a XII-a ediţie a Marşului Vieţii, eveniment organizat pentru comemorarea victimelor Pogromului din iunie 1941, relatează AGERPRES. Herzog a mulţumit autorităţilor române pentru angajamentul în combaterea antisemitismului şi în păstrarea memoriei Holocaustului, conform sursei citate.

Şeful statului israelian a subliniat că, în faţa recrudescenţei antisemitismului, există o responsabilitate comună de a apăra adevărul, memoria şi demnitatea umană, potrivit discursului. El a adus un omagiu victimelor, rostind rugăciunea Kaddish în memoria lor, şi a evocat suferinţa din iunie 1941, afirmând că niciun act de comemorare nu poate şterge suferinţa sau diminua vina morală a făptaşilor, conform AGERPRES.

Herzog a amintit că la Iaşi a fost scrisă prima versiune a imnului naţional al Israelului, Hatikvah (Speranţa), de către Naftali Herz Imber, potrivit discursului. Preşedintele Israelului se află într-o vizită de stat în România, alături de Prima Doamnă, iar luni va fi primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan şi se va adresa Parlamentului, conform AGERPRES. Ceremonia marchează 85 de ani de la unul dintre cele mai tragice episoade din istoria României, în prezenţa oficialilor români şi a reprezentanţilor comunităţii evreieşti

---

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis duminică, 28 iunie, un mesaj în cadrul ceremoniei de comemorare a 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, la Cimitirul Evreiesc din Iaşi, potrivit declaraţiei publicate pe site-ul Preşedinţiei. Mesajul a fost prezentat de consilierul de stat Vlad Ionescu, iar preşedintele a subliniat că Pogromul din iunie 1941 rămâne „o cicatrice adâncă în istoria şi conştiinţa naţională, o consecinţă devastatoare a antisemitismului, intoleranţei şi urii”, conform comunicatului oficial.

Nicuşor Dan a citat cuvintele lui Elie Wiesel - „Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitaţi” - şi a amintit că această comemorare este un act de responsabilitate faţă de adevărul istoric, precum şi un avertisment într-un context în care discursul instigator la ură revine în spaţiul public, atât în România, cât şi în Europa, potrivit mesajului. El a subliniat că educaţia este cea mai puternică formă de prevenţie, iar tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust pentru a construi o societate rezilientă, conform sursei citate.

Preşedintele a evidenţiat progresele României în protejarea drepturilor omului şi combaterea antisemitismului, dar a avertizat că aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, iar comemorarea este o expresie a respectului pentru demnitatea umană şi un angajament ca lecţiile trecutului să nu fie uitate, potrivit mesajului. El a încheiat cu un omagiu adus victimelor, supravieţuitorilor şi celor care s-au opus răului, afirmând că memoria lor obligă la apărarea valorilor umanităţii, conform comunicatului oficial postat pe site-ul Preşedinţiei.