Preţul energiei şi managementul public

Dana Dunel-Stancu, Coordonatorul practicii de Energie & Sustenabilitate în cadrul Biriş Goran
Macroeconomie / 28 ianuarie

Preţul energiei şi managementul public

Se ştie, creşterea actuală a preţului energiei electrice şi gazelor la consumator are multiple cauze: lipsa investiţiilor în noi capacitaţi de producere, dificultăţile în adaptarea reţelelor existente la potenţialul racordărilor, lipsa investiţiilor relevante în proiecte de eficienţă energetică şi nerespectarea obligaţiilor legale privind managementul energetic la consumatori, instabilitatea legislativă şi lipsa de claritate, coerenţă şi predictibilitate a normelor legale, geopolitica şi politica. Şi, dacă analizăm în detaliu tot traseul, de la sursa de producere şi de la resursă pană la locul de consum, ar mai putea fi identificate şi alte explicaţii ale situaţiei actuale.

În această iarnă, pieţele centralizate şi transparente din România arată că preţurile din energie au crescut mai mult şi mai repede ca niciodată. Pe pieţele la termen preţul s-a dublat, pe pieţele spot preţul de vânzare a explodat, iar preţul energiei de echilibrare şi costul dezechilibrelor reprezintă o grea povară pentru furnizori şi consumatori.

În orice piaţă liberalizată de energie, consumatorul este cel care ar trebui să fie beneficiarul final al mecanismelor competitive de stabilire a preţului energiei electrice şi gazelor naturale. Reglementările din Uniunea Europeană spun că pieţele interne ale statelor membre trebuie să funcţioneze în baza unor reguli care să fie gândite întotdeauna ca fiind în beneficiul consumatorilor şi că statul este obligat să intervină atunci când apar incidente şi distorsiuni care pot afecta, direct sau indirect, nivelul de trai.

În România, mare parte din producţia de energie electrică şi de gaz este deţinută de stat. La acest moment, când preţurile o iau razna în sectorul energetic, logica managementului public spune că această avuţie publică ar trebui să fie un beneficiu pentru consumatori, având în vedere că o afacere de stat urmăreşte interesul public şi aduce beneficii societăţii.

Însă, în realitate, în timp ce populaţia şi afacerile sunt nevoite să scoată mai mulţi bani din buzunar, companiile de stat din energie raportează profituri din care statul român va lua minim 90% la buget. Şi, cu cât creşte preţul energiei electrice peste 450 lei/MWh, statul mai încasează încă un impozit suplimentar de 80% din câştigul oricărui producător.

Chiar dacă a decis deja să îşi ajute consumatorii un pic, pentru câteva luni, prin această schemă de compensare temporară şi prin nişte plafonări de preţuri, statul poate să facă mai mult pentru a atenua din efectele negative ale creşterii preţurilor din energie. Iată câteva aspecte pe care decidenţii de azi par să le ignore:

1.Piaţa liberă a energiei a fost creată în beneficiul şi pentru siguranţa consumatorilor

Oligopolul statului din piaţa de energie caracterizează tranziţia energetică din România, astfel că, fără decizii raţionale, legitime, etice şi echitabile, întreaga piaţă poate fi destabilizată. De aceea, atunci când preţul energiei devine o povară pentru consumatori, acţionarul stat ar trebui să devină acel partener responsabil al contractului social şi să adopte măsuri de atenuare a efectelor acelor distorsiuni ale pieţei care afectează consumatorii, cu atât mai mult cu cât societăţile pe care le deţine sunt şi ele responsabile pentru creşterea nefastă a preţurilor.

Conform art. 47 din Constituţie, "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent". Conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile şi actelor constitutive ale societăţilor respective de stat, adunarea generală a acţionarilor este cea care stabileşte scopul societar şi programul de activitate ale fiecărei societăţi pe care o deţine. În concluzie, prin mecanisme care să nu încalce regulile normative sau să afecteze strategiile europene, statul s-ar putea comporta ca un patron responsabil şi să refacă echilibrul dintre rezultatele financiare ale unei societăţii pe care o controlează şi soarta clienţilor din piaţa de energie.

2.Managementul unei afaceri nu înseamnă dividende cu orice preţ

Dacă mai exista vreun dubiu că statul ar fi beneficiarul direct al creşterii de preţ din energie electrică şi gaze, guvernul l-a eliminat zilele acestea: prin Ordonanţa de Urgenţa pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 (...) s-a stabilit că minim 90% din profitul companiilor cu capital de stat vor constitui vărsăminte la bugetul de stat. Având în vedere ca Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat prevedea, deja, că valoarea acestor vărsăminte din dividend nu poate fi mai mică de 50%, modificarea legislativă din 20 Ianuarie 2022 confirmă faptul că statul îşi doreşte, în primul rând, câştigurile societare bombastice obţinute din vânzarea de energie şi de gaze naturale la preturile din ultima vreme.

Poate că nu ar fi nimic rău în asta dacă preţurile actuale la consumatori nu ar sufoca afaceri, nu ar creste preţul produselor finite şi nu ar afecta cheltuielile lunare ale cetăţenilor. Însă, în condiţiile de la acest moment, o astfel de măsură denotă indiferenţa faţă de soluţii reale pentru piaţa internă a energiei.

3.Impozitul pe venitul suplimentar al producătorilor de energie electrică se va regăsi în factura la consumator

Potrivit art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 (...), în perioada de aplicare a acestei Ordonanţe, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%".

Ca orice suprataxă, aceasta se va regăsi, în final, în preţul energiei electrice la consumator. Astfel, orice eventuală scădere în viitor a preţului energiei şi gazelor va fi afectată de nevoia producătorilor de a-şi recupera această taxă.

4. Manipularea pieţei en gros de energie electrică este interzisă de lege.

Diferenţele dintre tipurile de resurse primare folosite de producătorii de energie şi tehnologiile de producere folosite fac posibile distorsionări ale preţurilor în piaţa de energie electrică. Costurile unui producător de energie pot fi mari în mod justificabil la un moment dat, iar încercarea sa de a vinde la un preţ ridicat apare atunci ca legitimă. Într-o piaţă în care consumatorii sunt captivi ofertelor existente, mecanismele de piaţă liberă pot duce, natural, către o creştere a preţurilor spre preţul cel mai mare din piaţă.

Alteori, preţurile cresc datorită unor comportamente abuzive ale companiilor în piaţă. Dar, printr-un regulament european - act normativ de directă aplicare în România - s-a legiferat faptul că "efectuarea oricărei tranzacţii sau emiterea oricărui ordin de tranzacţionare cu produse energetice angro (...) care stabileşte sau încearcă să stabilească (...) preţul unuia sau mai multor produse energetice angro la un nivel artificial" reprezintă o acţiune de manipulare a pieţei de energie ce este interzisă conform art. 5 din Regulamentul nr. 1227/2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie.

Este nevoie doar de intervenţia obiectivă şi curajoasă a autorităţilor publice competente pentru a sancţiona un comportament abuziv, deoarece "Este important să fie asigurat consumatorilor şi altor participanţi la piaţă faptul că pot avea încredere în integritatea pieţelor energiei electrice şi gazelor, că preţurile fixate pe pieţele angro de energie reflectă interacţiunea echilibrată şi competitivă dintre cerere şi ofertă, şi că nu se pot realiza profituri prin abuz de piaţă".

Având în vedere faptul că majoritatea companiilor producătoare de energie electrică din România sunt societăţi comerciale cu capital de stat, un comportament responsabil ce are la bază obiective de dezvoltare durabilă al societăţilor la care statul este acţionar ar trebui să asigure o stabilitate a pieţei interne de energie electrică de invidiat.

5.Transparenţa deciziilor este obligatorie

Acest principiu este unul de bază într-un stat democratic, iar în piaţa energiei electrice transparenţa este chiar o obligaţie legală. Conform art. 1 din Regulamentul UE nr. 943/2019 privind piaţa internă de energie electrică, este obligatorie "facilitarea realizării unei pieţe angro funcţionale şi transparente, care să contribuie la un nivel ridicat al siguranţei alimentării cu energie electrică şi să prevadă mecanisme de armonizare a normelor pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică".

De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice obligă statul "să asigure transparenţa politicii de acţionariat a statului în cadrul societăţilor faţă de care exercită competenţele de autoritate publică tutelară".

În condiţiile date de creştere exorbitantă a preţurilor energiei electrice, transparenţa ar face vizibilă cauza exactă şi ar determina identificarea unor soluţii reale şi eficiente, evitând-se astfel populismul sau învinovăţirea pe nedrept a unor participanţi la piaţă. Mai mult, cum consumatorii devin participanţi activi în sistemul energetic prin Directiva UE nr. 944/2019 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi prin Regulamentul UE nr. 943/2019 privind piaţa internă de energie electrică, implicarea mediului de afaceri şi a societăţii civile în deciziile din energie ar trebui să devină, cât mai curând, o practică obişnuită a statului român.

Dana Dunel-Stancu este avocat şi leader al practicii din domeniul energiei şi cel al dezvoltării durabile din cadrul societăţii de avocatură Biriş Goran. De 20 de ani, practică constant avocatura pentru clienţi din industria energiei, petrolului şi gazelor şi pentru consumatorii de utilităţi. Studiile sale academice de Drept şi Ştiinţe Politice îi oferă o abordare a problemelor apărute, atât din perspectiva afacerilor, cât şi din perspectiva autorităţilor publice sau de reglementare.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Iarăși, aceeași vorbe goale, inutile, reluate în buclă..

    Din facturile umflate câștigă statul și corporațiile ...deci care ar fi cel mă mic motiv sa se întâmple toate cele enumerate mai sus?? 

    Bege Nagy, vicepreședintele ANRE a s spus clar că asta e direcția -tranzitia la energia verde se susține din buzunarul consumatorului.

    La fel bugetul statului. 

    Cat de mult ne-a placut ca am aderat la Acordul Verde (The Green Deal) in Ianuarie 2020 ... ne-am distrat maxim si ne vom distra si mai bine... Cum mai moare unul uscat de foame, cum ii dam foc sa ne incalzim! :) ....

    Totul pentru salvarea Planetei si ecologie ! :)  

    p.s. nu ii credeti pe guvernanti cand zic ca nu au vazut criza energetica venind. Au stiut ce au semnat si au stiut implicatiile deciziilor lor. Daca va zic ca nu au stiut ce urmeaza, politicienii va mint si va iau de prosti !  

    Hai sa facem un exercitiu de imaginatie. Daca facem un referendum pentru iesirea din UE pentru a putea reveni la piata de energie reglementata in care statul vinde populatiei energie la preturi mici, care ar fi rezultatul?

    Nu poti face liberalizare la nivel de UE cand diferentele de putere de cumparare sunt atat de mari. 

    Liberalizarea salariilor cand se face? Se se faca o bursa de "salarii" la Berlin si sa se liciteze acolo cat merita, sa zicem, un electrician pe luna. Cat iese pretul pe bursa atat sa primeasca salariu si electricianul din Germania si ala din Romania. 

    1. Corect, dar in felul acesta corporatiile nu-si mai pot "externaliza serviciile" pentru "eficientizarea" activitatii, deoarece costurile ar fi similare...si profitul, respectiv bonusurile managerilor ar fi mai (mult mai) mici...Mai bine gasesti niste tari corupte, cu regimuri dictatoriale si uite asa se obtin profiturile dorite

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

20 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9477
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6725
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8048
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8325
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.4633

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro