Proiect legislativ pentru interzicerea artificiilor în spaţiile închise

Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, a anunţat săptămâna trecută la Strasbourg că a solicitat Comisiei Europene să interzică utilizarea artificiilor în spaţiile închise.

În cadrul unui briefing de presă susţinut în faţa jurnaliştilor români, deputatul european din partea grupului politic al Verzilor, a declarat: "Tragedia de la începutul anului din staţiunea elveţiană Crans Montana mi-a evocat incendiul de la Colectiv, victimele, familiile, supravieţuitorii şi consider că Europa nu trebuie să-şi permită să mai aibă astfel de incidente. Deja avem trei incendii în care au murit cel puţin 50 de oameni şi sute au rămas pe viaţă afectaţi. Este vorba de Colectiv România în 2015, este vorba de Macedonia de Nord, Clubul Puls în 2025 şi Crans Montana 2026, în care tineri mor de vii de la stupizenia folosirii artificiilor în spaţii interioare. Aşa că am cerut Comisiei Europene şi am strâns semnături săptămâna asta în rândul parlamentarilor să oprim o dată pentru totdeauna practica aceasta debilă. Solicităm direct o iniţiativă legislativă a Comisiei Europene care să interzică instrumentele pirotehnice în spaţii închise, cum sunt cluburile. Avem zeci de semnături strânse până acum din partea europarlamentarilor şi vom exercita presiune asupra Comisiei Europene pe tema asta. Fac asta, din respect faţă de victimele de la Colectiv şi pentru familiile lor. Ştim că lumea are probleme mai mari acum, dar măcar să nu mai sufere nimeni de la astfel de prostii”.

Amintim că în noaptea de Anul Nou, în interiorul clubului La Constellation din staţiunea elveţiană Crans Montana, a izbucnit un incendiu din cauza folosirii artificiilor, eveniment în urma căruia au decedat 40 de persoane (printre care şi un cetăţean român) şi au fost rănite 117. Tragedia a semănat izbitor cu aceea petrecută la Clubul Colectiv din Bucureşti la finalul lunii octombrie 2015, în urma căreia au decedat 68 de persoane şi au fost rănite 186 persoane.

• Nicu Ştefănuţă: Decontarea serviciilor de sănătate mintală, obligatorie

Vicepreşedintele Parlamentului European s-a referit în cadrul briefingului de presă şi la modificarea în România a legii psihologilor, în sensul decontării directe de către stat a serviciilor de sănătate mintală.

Nicolae Ştefănuţă a spus: "Sănătatea mintală este un subiect foarte important pentru mine. După mine este nevoie de o nouă lege a sănătăţii mintale, una scrisă ca lumea şi una care să cuprindă decontarea serviciilor de sănătate mintală, mersul la terapie. Să avem şi noi un pachet ca orice ţară civilizată în care 10, 20, 30 - propunerea mea este 30 - de şedinţe decontate pentru mers la psiholog. Am o campanie care se numeşte „Terapie 30”. E important pentru că în România sănătatea mintală e considerată aşa un fel de lux numai pentru cine îşi permite, când de fapt este o necesitate enormă. Şi cu 300 sau 400 lei cât costă ora de mers la psiholog, majoritatea oamenilor nu îşi permit. Legea psihologilor şi psihoterapeuţilor însă are defecte mari. Este propusă prin uşa din spate de Colegiul Psihologilor care în realitate nu prea reprezintă branşa, pentru că cei care ar trebui să fie reprezentaţi fac o opoziţie masivă acestei legi pe căi parlamentare şi cuprinde un fel de control al meseriei, adică nişte testări în plus ca să mai treacă prin nişte firme respectivele testări. Practic, ar fi vorba despre o sugrumare a meseriei şi o controlare aşa cum există şi în alte bresle şi mă tem nu numai pentru psihoterapeuţi, ci şi pentru preţurile pentru pacienţi. Oricum, preţurile pentru pacienţi în România sunt foarte mari. Toată lumea ştie că dacă n-ai bani să mergi la psiholog, te duci pe gratis în orele pe care le oferă tot psihologii gratis pentru că altfel nu ai nicio şansă. Motivul pentru care am menţionat decontarea este că ceea ce există acum, în rare cazuri (autism, aparţinători oncologici), se face exclusiv cu psihiatrul şi sau medicul primar care îşi au partea lor din fiecare şedinţă. Ceea ce este anormal. E ca şi când primeşti trimitere de la medicul primar, dar o primeşti o dată. N-are de ce medicul primar să-şi ia parte la fiecare factură a psihoterapeutului. Şi atunci da, psihologii îşi doresc decontare directă pentru că în loc de, să zicem, 200 lei ora în cazul bun, ei primesc doar 70 lei de la stat şi nu le convine”.

Domnia sa a precizat că psihologia înseamnă multă prevenţie, în condiţiile actuale în care mulţi angajaţi din ţara noastră intră în burnout, boală care nu există în legislaţia actuală, şi de aceea îşi inventează alte boli ca să poată să intre în concediu medical.

"Întrebaţi-i pe cei de la urgenţe câţi pacienţi ajung pe cauze psihosomatice în loc de burnout şi încarcă urgenţele. Medicii se confruntă cu rate de burnout foarte mari pentru că nu fac faţă, au gărzi non-stop, au fost şi decese în gărzi. Am făcut un eveniment la Cluj despre burnout în sistemul medical şi am înţeles că nu e numai de la nevoia de a câştiga mai mult, ci este şi de la această supraîncărcare”, a precizat Nicolae Ştefănuţă.

Domnul Ştefănuţă s-a referit şi la necesitatea protecţiei minorilor cu privire la conţinutul din mediul online.

"Noi suntem mulţi în urmă în România. Noroc că avem legea revenge porn, adică atunci când li se trimit poze intime cu ei, când sunt abuzaţi emoţional online, au o cale legală prin această lege să se apere. Pentru că sunt foarte multe drame în acest moment pe care noi, ca oameni maturi. poate le considerăm detalii, dar care pentru ei le distrug viaţa. Efectiv am avut şi sinucideri de minori din cauza unor poze distribuite online. Sunt părinte şi mi-e groază să mă gândesc că s-ar putea întâmpla poate şi în familia mea. Deci pe partea de online suntem mult în urmă cu grooming-ul, cu sexualizarea de acolo, cu facilitarea pentru pornografie, pedofilie şi toate variantele astea. Eu cred că legislaţia europeană trebuie aplicată fără niciun fel de ruşine şi de modestie. Avem legislaţie, avem penalităţi. Statul român ar trebui să facă mai mult, evident”, a spus Nicolae Ştefănuţă.

Vicepreşedintele Parlamentului European a menţionat că există în legislaţia UE o clasificare a infracţiunilor în mediul online, în care sunt calificate infracţiuni chestiuni cum sunt de exemplu hărţuirea online şi traficul online de poze intime, infracţiuni ce ar trebui pedepsite drastic şi de statul român.