RAND CORPORATION A PREZENTAT UN PLAN PENTRU DESTABILIZAREA RUSIEI ÎNCĂ DIN 2019A venit rândul Transnistriei să intre în scenă?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 9 mai

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

Călin Rechea

Perioada de negare oficială a existenţei unui război dus prin intermediari (proxy) între Rusia şi Statele Unite a trecut. Acum se recunoaşte deschis acest lucru în cadrul emisiunilor de la principalele posturi de televiziune din SUA.

"Trebuie să conştientizăm că suntem în război contra Rusiei, chiar dacă printr-un intermediar, şi este important să câştigăm", a declarat Seth Moulton, membru al Camerei Reprezentanţilor din partea Partidului Democrat, în cadrul unei emisiuni de la Fox News.

Anterior, Lloyd Austin, Secretarul Apărării în administraţia Biden, declara că "vrem să vedem Rusia în situaţia în care să nu mai poată face genul de lucruri pe care le-a făcut prin invadarea Ucrainei".

Cu câteva zile în urmă publicaţia The New Yorker scria că "Ucraina este acum şi războiul Americii", iar "Statele Unite se află în fruntea unei coaliţii a naţiunilor de bună credinţă, al cărei obiectiv nu mai este doar sprijinirea Ucrainei, ci şi slăbirea Rusiei dincolo de epoca lui Putin".

După cum mai subliniază publicaţia americană, în doar nouă săptămâni "conflictul a evoluat într-un război proxy în toată regula contra Rusiei, cu implicaţii globale". Mai mult, "oficialii SUA prezintă rolul Americii în termeni mult mai ambiţioşi, aflaţi la limita agresivităţii", după cum mai scrie The New Yorker.

Dar "slăbirea" Rusiei nu se face oricum, ci există chiar şi un plan în acest sens, elaborat de RAND Corporation încă din 2019 (vezi caseta pentru o scurtă prezentare a organizaţiei).

Planul, cu titlul "Overextending and Unbalancing Russia", este disponibil la adresa www.rand.org/pubs/research_briefs/RB10014.html şi reprezintă un rezumat al studiului mult mai larg "Extending Russia, Competing from Advantageous Ground", disponibil la adresa www.rand.org/pubs/research_reports/RR3063.html.

Pe pagina rezumatului de la RAND apare o notă din aprilie 2022, în care se arată că "vă încurajăm să exploraţi atât rezumatul cât şi raportul integral pe care se bazează", în condiţiile în care "entităţi din presa de stat din Rusia, dar şi persoane cu atitudine înţelegătoare faţă de decizia lui Putin de a invada Ucraina au prezentat distorsionat acest studiu în ultimele săptămâni".

După ce subliniază că încă este valabilă maxima conform căreia "Rusia nu este niciodată aşa de puternică sau aşa de slabă precum pare", aşa cum a fost şi în secolul al XIX-lea şi în secolul XX, experţii de la RAND prezintă opţiunile economice, geopolitice, ideologice şi informaţionale, precum şi pe cele militare pentru suprasolicitarea şi destabilizarea Rusiei.

Tot experţii de la RAND au recomandat, în 1998, şi extinderea către Est a alianţei NATO. În raportul de atunci se arăta că primele ţări acceptate ar trebui să fie Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, în condiţiile în care se ofereau măsuri de creştere a încrederii şi asigurări pentru Rusia şi alte state est-europene. Ideile prezentate de RAND au fost preluate de Departamentul de Stat şi au devenit fundaţia deciziei de extindere a NATO.

Se pare că această extindere nu a fost, însă, suficientă, la fel cum ar putea să nu fie suficiente nici planurile multilaterale pentru destabilizarea Rusiei.

În continuare prezentăm o sinteză a măsurilor din documentul "Overextending and Unbalancing Russia" de la RAND Corporation.

Măsurile economice

Prima dintre opţiunile care impun costuri economice asupra Rusiei este considerată extinderea producţiei de energie în SUA, deoarece ar conduce la scăderea veniturilor bugetare, în urma scăderii preţurilor mondiale ale petrolului şi gazelor.

Experţii de la RAND consideră că această opţiune are o şansă mare de succes în suprasolicitarea şi dezechilibrarea Rusiei, beneficiile sunt ridicate, iar costurile şi riscurile sunt scăzute.

Din păcate, această opţiune nu mai este de actualitate, în condiţiile în care producţia de energie din SUA este sever limitată de politicile de combatere a schimbărilor climatice.

Mai mult, pot apărea efecte nedorite grave, dacă sunt adoptate proiecte de lege în Congres prin care să fie impusă reducerea preţurilor de către marii producători mondiali, cum este recentul proiect legislativ NOPEC (No Oil Producing and Exporting Cartels).

A doua opţiune este impunerea unor sancţiuni comerciale şi financiare mai severe, care ar conduce la degradarea economiei Rusiei, mai ales dacă sunt cuprinzătoare şi multilaterale. Beneficiile şi probabilitatea de succes sunt considerate ridicate, dar acum sunt ridicate şi costurile şi riscurile pentru partea care aplică sancţiunile.

După cum arată evoluţia evenimentelor din ultima perioadă, ipoteza de bază, sancţiuni cuprinzătoare şi multilaterale, este invalidă, deci rămân doar riscurile ridicate, fără beneficii ridicate sau efectul dorit de destabilizare.

Celelalte măsuri sunt creşterea capacităţii Europei de a importa gaze naturale lichefiate (GNL) din alte surse decât Rusia şi încurajarea emigrării forţei de muncă cu un grad ridicat de calificare şi a tinerilor educaţi. În ultimul caz se consideră că probabilitatea de succes este scăzută, la fel cum sunt şi beneficiile, precum şi costurile.

Deşi experţii RAND apreciază că opţiunea de creştere a importurilor de GNL are beneficii ridicate, probabilitatea de suprasolicitare şi dezechilibrare a Rusiei este considerată moderată.

Măsurile geopolitice

Dintre cele şase opţiuni prezentate aici, cinci sunt considerate cu şanse reduse de destabilizare a Rusiei, în condiţiile în care riscurile şi costurile sunt mari pentru trei dintre ele.

Lista începe cu transferarea către Ucraina a echipamentelor militare letale, care ar conduce la "exploatarea celei mai mari vulnerabilităţi externe a Rusiei".

Experţii de la RAND susţin că "orice transfer de arme şi creşterea pregătirii militare a Ucrainei trebuie calibrate pentru a creşte costurile impuse Rusiei, dar fără provocarea unui conflict mai larg, în care Rusia ar avea avantaje semnificative din motive de proximitate".

Probabilitatea succesului acestei măsuri este considerată moderată, pe fondul unor beneficii ridicate şi a unor riscuri şi costuri mari.

În lista măsurilor geopolitice mai sunt incluse creşterea susţinerii pentru rebelii din Siria, cu şansă scăzută de suprasolicitare şi dezechilibrare a Rusiei, dar cu riscuri şi costuri ridicate, precum şi promovarea liberalizării în Belarus, cu aceiaşi parametri de riscuri şi beneficii.

Două măsuri cu şansă redusă de destabilizarea a Rusiei şi beneficii reduse, pe fondul unor riscuri moderate, sunt considerate extinderea legăturilor cu ţările din Caucazul de Sud şi reducerea influenţei Rusiei în Asia Centrală.

Ultima opţiune geopolitică a experţilor de la RAND o constituie "întoarcerea Transnistriei şi expulzarea trupelor ruseşti", care ar reprezenta "o lovitură pentru prestigiul Rusiei", dar, în acelaşi timp, ar conduce la reducerea costurilor financiare pentru Moscova şi ar putea impune costuri suplimentare Statelor Unite şi aliaţilor.

Din aceste motive, opţiunea "întoarcerii Transnistriei" este considerată cu şansă redusă de suprasolicitare şi destabilizare a Rusiei, pe fondul unor beneficii reduse şi a unor costuri şi riscuri moderate.

Măsurile ideologice şi informaţionale

Printre acestea se regăsesc reducerea încrederii în sistemul electoral din Rusia, care ar conduce la creşterea nemulţumirilor faţă de regimul de la Kremlin. Şansa de succes este considerată scăzută, pe fondul unor beneficii moderate şi a unor riscuri mari de creştere a opresiunii interne şi a acţiunilor de diversiune externe.

Beneficii moderate şi riscuri mari au şi crearea percepţiei că regimul nu urmăreşte interesul public sau încurajarea protestelor interne şi a altor forme de rezistenţă nonviolentă.

Ultimul punct din această secţiune îl reprezintă subminarea imaginii Rusiei în străinătate, ale cărei beneficii şi riscuri sunt considerate moderate.

Măsurile militare

Această secţiune este cea mai dezvoltată în cadrul planului prezentat de RAND Corporation şi este împărţită în opţiuni aeriene, spaţiale şi nucleare, opţiuni marine şi opţiuni terestre şi multi-domeniu.

În timp ce opţiunile maritime ocupă un spaţiu mai redus, din cauza şanselor moderate sau reduse de destabilizare a Rusiei, dar pe fondul unor riscuri şi costuri tot moderate sau reduse, opţiunile aeriene includ o serie de măsuri cu risc ridicat, cum ar fi ieşirea SUA din tratatele de control a armelor nucleare, concentrarea pe rachete ghidate cu rază lungă de acţiune, amplasarea unor arme în spaţiu, dar şi suplimentarea armelor nucleare tactice.

La nivelul opţiunilor terestre şi multi-domeniu se regăsesc măsuri caracterizate de un dezechilibru evident între riscuri şi beneficii sau şansa de succes în dezechilibrarea Rusiei.

Astfel, experţii de la RAND iau în considerare alocarea unui număr mare de forţe NATO la graniţa Rusiei, deşi riscurile sunt ridicate, în timp ce beneficiile sunt moderate. Alte măsuri cu beneficii moderate şi riscuri mari sunt "desfăşurarea exerciţiilor militare la graniţele Rusiei", precum şi "desfăşurarea unor exerciţii în care se pun în practică scenarii de contraatac sau scenarii ofensive".

O măsură cu şanse ridicate de reuşită în dezechilibrarea Rusiei, dar pe fondul unor riscuri ridicate, o constituie retragerea din Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF), construirea de noi rachete şi amplasarea acestora în Europa.

La câteva luni după publicarea planului de la RAND, Statele Unite şi-au anunţat retragerea oficială din INF.

Concluzii

În raportul RAND se arată că vulnerabilitatea cea mai mare a Rusiei este economia sa, mult mai mică în comparaţie cu economia americană şi puternic dependentă de exporturile de energie.

De asemenea, cele mai importante puncte forte ale Rusiei sunt armata şi capacitatea de a conduce un război informaţional.

În aceste condiţii, experţii de la RAND recunosc faptul că "majoritatea opţiunilor prezentate pot conduce la escaladarea confruntării cu Rusia, iar cele mai multe vor conduce la apariţia unor contramăsuri din partea Rusiei".

Raportul mai arată că, dincolo de riscurile specifice asociate fiecărei opţiuni, mai există riscul suplimentar al unei competiţii intense cu un adversar care are arme nucleare, ceea ce înseamnă că "fiecare opţiune trebuie planificată atent şi calibrată pentru atingerea scopului intenţionat".

Ce poate însemna atragerea Transnistriei în conflict

Toate efectele negative şi riscurile subliniate în analiza de la RAND par să se manifeste intens şi să capete noi dimensiuni odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia.

Calibrarea opţiunilor se pare că a fost ignorată de NATO şi de autorităţile americane, în condiţiile în care singura "calibrare" pare să fie făcută de Rusia, cu ajutorul rachetelor de croazieră Kalibr.

În acest context a avut loc o intensificare a atacurilor cu arme uşoare împotriva unor obiective din Transnistria, iar autorităţile din Ucraina s-au oferit să le ajute pe cele de la Chişinău să ocupe regiunea separatistă.

Refuzul "ofertei" nu a condus şi la temperarea îngrijorărilor cu privire la extinderea conflictului în Transnistria, după cum arată şi apelurile ambasadelor străine din Republica Moldova către proprii cetăţeni pentru părăsirea regiunii.

Atragerea Transnistriei în conflict, pe lângă faptul că poate conduce la efecte grave de antrenare regională mult mai largă, ar putea să arate că "opţiunea Ucraina" nu a funcţionat pentru actorii implicaţi direct sau indirect în război, iar acum este posibil să se apeleze chiar şi la o măsură considerată a avea beneficii reduse, respectiv "întoarcerea Transnistriei".

Pe de altă parte, este aproape sigur că riscurile, apreciate drept moderate în analiza de la RAND, vor fi extrem de ridicate, iar escaladarea situaţiei poate scăpa foarte uşor de sub control.

În timp ce oficiali americani şi presa de peste Ocean încep să recunoască deschis angajarea Statelor Unite într-un război proxy contra Rusiei, în Europa au început să apară şi voci care pun sub semnul întrebării direcţia şi scopurile angajării în acest război prin intermediari.

"În Europa există sentimentul că America atrage pe fiecare într-un alt război", a declarat profesorul francez François Heisbourg, analist de securitate, pentru New York Times.

Gerard Araud, fost ambasador al Franţei la ONU şi în Statele Unite, a scris pe contul său de Twitter că "susţinerea Ucrainei şi modul în care se face acest lucru, precum şi obiectivele, trebuie decise între aliaţi la nivel politic", deoarece "acum mergem ca nişte somnambuli către o destinaţie necunoscută".

Din păcate, nimeni nu pare interesat de iniţierea unor negocieri între cei implicaţi în conflictul din Ucraina. Se pare că există şi o excepţie, însă vocea sa nu va fi luată prea curând în considerare.

"Din fericire există un om de stat în Vest care promovează soluţia diplomatică pentru războiul din Ucraina în loc să caute căi de alimentare şi prelungire a acestuia", a declarat recent profesorul Noam Chomsky într-un interviu apărut pe Youtube, iar "numele lui este Donald J. Trump". Acelaşi profesor Chomsky susţinea, într-un interviu acordat publicaţiei The New Yorker în octombrie 2020, că "Trump este cel mai rău criminal din istorie".

Dacă până şi Noam Chomsky a dat dovadă că îşi poate schimba radical opinia faţă de "cel mai rău criminal din istorie", trebuie să existe căi pentru deschiderea negocierilor de pace, mai ales pe fondul unor perspective catastrofale care se prefigurează pentru economia şi stabilitatea socială a Europei.

RAND Corporation, autoare de strategii NATO şi SUA

Organizaţia Project RAND a fost înfiinţată imediat după Al Doilea Război Mondial în cadrul companiei Douglas Aircraft. În 14 mai 1948 organizaţia a ieşit din structurile Douglas Aircraft şi s-a transformat într-o instituţie independentă nonprofit, al cărei scop a fost "stabilirea legăturii dintre planificarea militară şi deciziile de cercetare şi dezvoltare".

La începutul anului 1948, circa 200 de cercetători, cu specializări în matematică, fizică, chimie, aerodinamică, economie şi psihologie, îşi desfăşurau activitatea în cadrul organizaţiei.

La înfiinţarea sa ca instituţie independentă nonprofit, RAND Corporation avea un singur client, Forţele Aeriene ale Statelor Unite.

Experţii de la RAND au recomandat, în 1998, extinderea NATO către Est, prin acceptarea iniţială a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei. Strategia implica o extindere graduală, în condiţiile unor măsuri de creştere a încrederii şi asigurări pentru Rusia şi alte state est-europene. Ideile prezentate de RAND au fost preluate de Departamentul de Stat şi au devenit fundaţia deciziei de extindere a NATO.

Printre proiectele majore ale RAND Corporation se regăsesc studiile cu privire la Uniunea Sovietică, iniţiate printr-un raport din 1950, primele programe finalizate cu succes în domeniul Inteligenţei Artificiale (1957), elaborarea planurilor pentru o reţea de comunicaţii capabile să reziste unui atac nuclear, un precursor al Internetului (1962), elaborarea primelor planuri de apărare ale NATO (1964), precum şi elaborarea planurilor de apărare strategică ale Statelor Unite la cererea preşedintelui Reagan (1984).

După cum se arată în misiunea declarată de pe site-ul instituţiei, RAND Corporation este o organizaţie de cercetare care prezintă soluţii pentru problemele de la nivelul politicilor publice astfel încât să ajute comunităţile de oriunde din lume să devină mai sigure, mai sănătoase şi mai prospere.

În calitatea de instituţie nonprofit, RAND ajută la îmbunătăţirea politicilor publice şi a procesului decizional prin cercetare şi analiză, iar valorile sale de bază sunt calitatea şi obiectivitatea.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Televiziunea rusa de stat declara ca armata rusa foloseste 50.000 de mii de proiectile pe zi.

    Ce operatiune speciala e aia in care sunt trase atat de multe proiectile intr-o singura zi? 

    "Ați analizat obiectivele artileriei noastre? Au loc 1.500 - 1.600 de misiuni de tragere pe zi. Fiecare dintre ele presupune tragerea a cel puțin 40–50 de proiectile. Înmulțiți acești factori. Ajungem la aproximativ 50.000 de proiectile pe zi. Aceste proiectile trebuie să fie produse. În fiecare zi, artileria noastră folosește de la 5 - 6 până la 10 - 15 rachete. Și acestea trebuie să fie produse. Reușim să producem atât de multe pe zi?”

    Avem nevoie urgent, urgent să ne adaptăm industria la cerințele unei economii pe vreme de război." 

    În aceste două luni, s-a putut vedea că forțele ruse suferă din cauza moralului scăzut și că soldații săi, unii de doar 18 sau 19 ani, nu vor să ducă acest război. Ei nu cred că există un regim fascist în Ucraina sau o minoritate de limbă rusă care așteaptă să fie eliberată.

    Și, în timp ce ucrainenii opun o rezistență acerbă în fața agresiunii ruse, apărându-și casele și familiile, nu același lucru se poate spune despre Rusia, arată un comentariu Deustche Welle. 

    Soldații ruși nu cred că există un regim fascist în Ucraina sau o minoritate de limbă rusă care așteaptă să fie eliberată. Rușii sunt întâmpinați de ucraineni cu o rezistență acerbă, nu cu flori. De fapt, ucrainenii se bucură de o mai mare libertate, decât rușii în țara lor, unde domnește frica și unde autoritățile reprimă orice fel de disidență. 

    „Homo sovieticus”, sau cum se trăiește în minciună, cu frica de serviciile secrete 

    Armata Rusiei l-a dezamăgit pe Putin. Iar propagandiștii sunt nevoiți să creeze iluzia unei victorii la timp pentru parada din 9 mai, apoi să răspândească acest lucru la televiziunea controlată de stat. Din păcate, nu e ceva nou în Rusia. La urma urmei, este țara lui Grigori Potemkin. 

    Cu cât războiul se prelungește, cu atât crește numărul soldaților ruși morți. Între timp, restaurantele, cafenelele și barurile din Moscova sunt pline de oameni care beau vodcă și dansează. Viața merge înainte. 

    Și iată cum schizofrenia colectivă este ceva obișnuit pentru „homo sovieticus”, care trăiește în minciună, cu frica de serviciile secrete, cu rușine de propria lașitate. 

    Mulți ruși continuă să privească în altă parte, încercând să nu dea atenție crimelor comise în numele lor. Când sacrificarea fraților ucraineni nu va mai putea fi negată, vor pretinde că nu au știut, că nu sunt responsabili, așa cum au făcut după prăbușirea URSS, în 1991. 

    „Realizările” lui Putin 

    Putin trebuie să-și izoleze și mai mult țara și să escaladeze conflictul pentru propria supraviețuire politică. Dar cât de mare trebuie să fie disperarea sa, dacă acum recurge la amenințarea cu armele nucleare? Se pare că armele convenționale nu au dat rezultatele așteptate. Acțiunile sale au determinat Occidentul să elimine rapid dependența de importurile energetice rusești, ceva ce nu ar fi făcut niciodată în condiții normale. 

    Comportamentul lui Putin a convins majoritatea nemților, o populație care preferă pacea, să aprobe o poziție dură față de agresor. Ei sunt dispuși să facă sacrificii pentru a se asigura că Ucraina își menține avantajul. Parlamentarii germani, reticenți în a trimite arme, în Ucraina sunt acum sub presiune. Iar Partidul Social Democrat și Partidul Verzilor au aprobat deja cheltuieli de miliarde de euro pentru apărare. 

    Datorită lui Putin, producătorii de arme au comenzi uriașe, ca în timpul Războiului Rece 

    În câteva luni, Germania, care până mai ieri părea letragică, s-a schimbat radical. Alte țări europene au reacționat la fel: exemplul cel mai bun sunt Finlanda și Suedia, care acum iau în considerare aderarea la NATO. Și Japonia, o țară pacifistă, a decis să-și sporească capacitățile defensive în lumina agresiunii Rusiei. Totul i se datorează lui Putin. El a readus la viață NATO, pe care unii membri o considerau anterior „în moarte cerebrală”. SUA au promis peste 30 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să se apere. Uniunea Europeană le urmează exemplul. Datorită lui Putin, producătorii de arme au acum comenzi uriașe, ca în timpul Războiului Rece. 

    Nimeni nu vorbește despre o victorie rapidă asupra Rusiei, ba dimpotrivă. NATO se așteaptă ca această confruntare să dureze mulți ani. Moscovei nu trebuie să i se permită niciodată să fie din nou atât de puternică, capabilă să ducă alte războaie. 

    De aceea, subliniază Deutsche Welle, Rusia trebuie să fie obligată să plătească pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei, trebuie pusă să-și retragă trupele din Georgia și Moldova și să părăsească Belarusul. În anii 80, Occidentul a folosit cursa înarmărilor pentru a falimenta Rusia. Istoria se repetă. Dar Rusia de astăzi este mai slabă decât era Uniunea Sovietică la acea vreme. Iar Occidentul este mai mare, mai unit și mai puternic ca niciodată. 

    Fără disidență 

    Cum s-a ajuns aici? Nimeni nu îndrăznește să-l contrazică pe Putin. Chiar și Stalin era mai inteligent. Biroul Politic se temea de el, dar unii din membrii săi îl avertizau când greșea. Stalin a fost mai cu picioarele pe pământ decât Putin.

    Deci, cât va dura războiul Rusiei împotriva Ucrainei? Atâta timp cât ucrainenii sunt dispuși să-și apere patria. Iar în ceea ce privește sprijinul occidental pentru Ucraina, acesta abia începe. 

    Incep sa recunoasca ce stie toata lumea ca SUA foloseste Ucraina impotriva Rusiei, iar UE asculta cu sfintenie ce le spune SUA.

    1. Domle' raspuns perfect conform puntajului.

      Saraca Rusie. Mai ai putin sii ii plangi de mila.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9471
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0130
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6906
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3715

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro