RAPORT EY:Obstacolele financiare ar putea reprezenta cel mai mare impediment în atingerea ţintei de emisii "net zero"

S.B.
Miscellanea / 25 mai

Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România

Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România

În 2020, investiţiile în capacităţile de energie regenerabilă au crescut cu 2% până la 303,5 miliarde de USD, a doua cea mai mare valoare anuală înregistrată până în prezent, în pofida impactului pandemiei provocate de COVID-19 la nivel global. Cu toate acestea, a 57-a ediţie a raportului EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI) estimează că evoluţia spre atingerea ţintei net zero va necesita investiţii suplimentare în valoare de 5,2 trilioane de USD şi evidenţiază rolul pe care investitorii instituţionali vor trebui să îl joace în finanţarea tranziţiei energetice.

Conform raportului, obiectivele de mediu, de sustenabilitate şi de guvernanţă (ESG) au o prioritate tot mai mare în planurile investitorilor, în timp ce interesul investitorilor instituţionali în sursele de energie regenerabilă continuă să crească.

Următoarea Conferinţă ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în 2021, reprezintă o oportunitate pentru reducerea decalajului între ceea ce au promis să facă guvernele şi nivelul măsurilor pe care le-au luat până în prezent. Concluziile raportului EY evidenţiază faptul că actualele traiectorii în materie de politici şi promisiuni ale celor mai avansate ţări indică un angajament sporit faţă de niveluri mai mari de responsabilitate şi transparenţă, anticipându-se că reprezentanţii acestora vor veni cu foi de parcurs clare şi cu detalii privind măsurile politice menite să încurajeze investiţiile în sursele de energie regenerabilă.

De asemenea, raportul RECAI, care analizează studiile de caz pentru hidrogenul verde în Europa şi China, ilustrează potenţialul mare al acestei noi tehnologii, dar şi obstacolele care trebuie depăşite pentru ca acesta să dobândească un caracter comercial şi o utilizare la scară largă.

SUA se menţine pe primul loc, iar China şi India completează podiumul

SUA se menţine pe primul loc în clasamentul raportului şi se anticipează că îşi va păstra poziţia în mandatul preşedintelui Biden. Readerarea la Acordul de la Paris, corelată cu recentul anunţ privind reducerea nivelurilor emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50-52% până în 2030 şi îndeplinirea obiectivului de generare a energiei electrice 100% fără emisii de carbon până în 2035 vor conduce probabil la creşterea interesului pentru investiţii în SUA. În mod similar, China a rămas o piaţă dinamică şi îşi păstrează a doua poziţie, cu o capacitate suplimentară de generare a energiei eoliene de 72,4 GW în 2020, în contextul în care dezvoltatorii au urgentat finalizarea lucrărilor înainte de reducerea subvenţiilor pentru instalaţiile eoliene terestre. În aprilie, China şi SUA au anunţat, de asemenea, că vor colabora între ele, precum şi cu alte ţări, în vederea gestionării schimbărilor climatice.

India avansează cu un loc în clasament până pe poziţia a treia, anticipându-se o creştere semnificativă a sectorului energiei solare din această ţară, în contextul în care prognozele indică faptul că volumul de energie generată din surse fotovoltaice îl va depăşi pe cel al energiei bazată pe cărbune până în 2040. Şi ţările Asiei de Est, Japonia şi Coreea de Sud (clasate pe locurile 8 şi, respectiv, 17), şi-au asumat anul trecut angajamente în direcţia obiectivului net zero. Raportul EY evidenţiază faptul că în Asia de Est se înregistrează perspective solide în materie de proiecte în domeniul energiei verzi, cu peste 800 de proiecte pregătite pentru demarare şi un potenţial total de investiţii în valoare de 316 miliarde de USD.

Alte ţări care au urcat în clasament

Numeroase guverne au iniţiat măsuri pentru lansarea de noi proiecte eoliene offshore. Polonia, aflată acum pe poziţia 22, a adoptat o nouă lege care promovează construirea unor capacităţi eoliene offshore cu o putere totală de 5,9 GW până în 2030 prin proceduri de licitaţie competitive. În acelaşi timp, autoritatea federală de mediu din Brazilia a publicat ghidul de licenţiere pentru proiectele eoliene offshore, ceea ce a făcut ca această ţară să urce până pe locul al 11-lea.

Germania a coborât cu un loc în clasament până pe poziţia a şaptea, pe fondul criticilor la adresa unor modificări de ultim moment aduse modului de organizare a viitoarelor licitaţii pentru proiecte eoliene terestre. Aceste modificări ar permite autorităţilor de reglementare să reducă dimensiunile licitaţiilor, în cazul unui deficit de subscriere a acestora, iar dezvoltatorii consideră că această incertitudine va conduce la scăderea volumelor ofertate.

Italia a urcat două locuri până pe poziţia a 15-a, după primirea unui grant în valoare de 209 miliarde de euro de la Fondul de redresare al UE. De asemenea, guvernul italian le-a comunicat dezvoltatorilor că este dispus să prelungească până anul viitor programul de licitaţii de susţinere pentru proiectele de energie eoliană şi solară cu o capacitate totală de 4,7 GW, după ce runda iniţială a înregistrat un deficit de subscrieri.

"În România au fost reluate discuţiile cu privire la investiţiile în capacităţi noi de energie regenerabilă. Discuţiile nu sunt însă suficiente pentru reincluderea României în topul RECAI. Investiţiile în noi unităţi, eventuale scheme suport şi predictibilitatea cadrului legislativ ar putea contribui la revenirea României în topul celor mai atractive 40 de ţări pentru investiţii în energie regenerabilă", a declarat Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România.

Se observă o tranziţie clară de la investiţiile în combustibilii fosili spre proiectele durabile din punct de vedere ecologic din partea investitorilor instituţionali, care sunt din principiu mai reticenţi la riscuri. Instrumentele de diminuare a riscurilor, mecanismele de finanţare structurată adaptate special sectorului energiei regenerabile şi angajamentele în materie de reglementare ar ajuta la creşterea fluxului investiţiilor. Angajamentele ferme din partea delegaţiilor la COP26 reprezintă o necesitate pentru a asigura punerea în practică a principiilor Acordului de la Paris. Statele cele mai dezvoltate trebuie să îşi onoreze promisiunile existente de a oferi finanţări anuale în valoare de 100 miliarde de dolari statelor în curs de dezvoltare şi toate ţările trebuie să stabilească urgent obiective realiste pe termen scurt şi să nu amâne adoptarea de măsuri. Nu mai avem prea mult timp de pierdut.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

30 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9198
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1348
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5704
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7754
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.1200

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro