Raport ONU: Nivelul foametei la nivel mondial scade pentru al treilea an consecutiv

În 2025, foametea la nivel mondial a scăzut pentru al treilea an consecutiv, ceea ce a demonstrat că progresul este posibil, însă progresele rămân fragile, inegale şi insuficiente pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în 2030, potrivit raportului „Situaţia securităţii alimentare şi a nutriţiei în lume 2026” (SOFI 2026), publicat marţi de cinci agenţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Raportul estimează că 7,8% din populaţia mondială s-a confruntat cu foametea în 2025, în scădere faţă de 8,1% în 2024 şi 8,6% în 2022, confirmând un progres susţinut, dar lent. Aceasta înseamnă că aproximativ 645 de milioane de persoane au fost afectate de foamete în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 14 milioane faţă de 2024 şi de 43 de milioane faţă de 2022.

În ciuda progreselor la nivel global, redresarea rămâne inegală de la o regiune la alta. Asia, alături de America Latină şi Caraibe, a înregistrat progrese constante în ultimii ani. În schimb, Africa găzduieşte în prezent aproximativ 309 milioane de persoane care suferă de foame, comparativ cu 292 de milioane în Asia. Deşi tendinţa ascendentă anterioară a Africii începe să se stabilizeze, ponderea populaţiei sale care se confruntă cu foametea scăzând de la 20,3% în 2024 la 20,0% în 2025, continentul are acum cel mai mare număr de persoane care suferă de foamete în termeni absoluţi, pe fondul unei populaţii în creştere rapidă.

Indicatorii mai cuprinzători privind accesul la alimente prezintă o situaţie similară. În 2025, se estimează că 25,8% din populaţia mondială (aproximativ 2,1 miliarde de persoane) s-a confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă, ceea ce înseamnă că, uneori, au fost nevoiţi să facă compromisuri în ceea ce priveşte calitatea sau cantitatea alimentelor consumate. Această cifră reprezintă o scădere faţă de 27,1% în 2024 şi 28,7% în 2020, echivalentul a aproape 86 de milioane de persoane mai puţin decât în 2024 şi 135 de milioane mai puţin decât în 2020, deşi se menţine încă peste nivelurile din perioada pre-pandemică.

Disparităţile regionale rămân marcante. Peste jumătate din populaţia Africii (56,6%) s-a confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă în 2025, comparativ cu 20,3% în Asia, 22,9% în America Latină şi Caraibe şi 8,7% în America de Nord şi Europa. De asemenea, insecuritatea alimentară continuă să fie mai răspândită în zonele rurale decât în zonele periurbane şi urbane, iar femeile rămân afectate în mod disproporţionat, deşi decalajul de gen s-a redus uşor în 2025.

Raportul anual prezintă, de asemenea, previziuni actualizate privind foametea pentru următorii cinci ani, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. În funcţie de durata impactului crizei asupra inflaţiei preţurilor la alimente, determinată de creşterea preţurilor la energie şi îngrăşăminte, aproximativ 510-520 de milioane de persoane ar putea să se confrunte în continuare cu foametea în 2030 (faţă de proiecţia mai optimistă de 503 milioane din scenariul pre-conflict), numărul global al persoanelor subnutrite urmând să scadă cu 20%. Cu toate acestea, alţi factori potenţiali de perturbare, inclusiv efectele fenomenelor meteorologice extreme, precum El Niño din 2026 şi 2027, nu sunt luaţi în considerare în aceste proiecţii şi ar putea agrava şi mai mult aceste efecte.

Autorii comuni ai raportului, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), avertizează că situaţia din Orientul Mijlociu din 2026, alături de fenomenele meteorologice extreme şi de reducerile asistenţei oficiale pentru dezvoltare şi ale finanţării umanitare, ameninţă să submineze progresele înregistrate în combaterea foametei la nivel mondial.

Raportul subliniază că progresele la nivel mondial în ceea ce priveşte nutriţia maternă şi infantilă rămân, de asemenea, insuficiente pentru a îndeplini angajamentele internaţionale, inclusiv obiectivele de nutriţie pentru 2030.

Indicatori precum întârzierea de creştere la copii, emacierea, supraponderalitatea, greutatea scăzută la naştere şi alăptarea exclusivă arată doar îmbunătăţiri marginale, iar progresul este prea lent pentru a atinge obiectivele. În acelaşi timp, anemia în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani se agravează, în timp ce prevalenţa obezităţii la adulţi înregistrează o creştere constantă, de la 12,1% în 2012 la 16,2% în 2024, contrar obiectivului de a stopa această creştere până în 2025. Doar 30,8% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 23 de luni din întreaga lume au o dietă cu o diversitate minimă, iar 150 de milioane de copii sub cinci ani suferă în continuare de întârziere de creştere.

Progresele înregistrează din nou diferenţe semnificative de la o regiune la alta. Prevalenţa întârzierii de creştere la copii este în scădere în Africa şi se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivului pentru 2030 în Asia, în timp ce ratele de alăptare exclusivă sunt în creştere în toate regiunile pentru care există date disponibile. Cu toate acestea, aproape toate regiunile se confruntă cu disparităţi tot mai mari în ceea ce priveşte combaterea anemiei în rândul femeilor, iar supraponderalitatea la copii creşte rapid în Oceania.

Raportul SOFI din acest an analizează în detaliu costul unei alimentaţii sănătoase, cheltuiala minimă medie necesară pentru a obţine alimente disponibile la nivel local care să satisfacă necesarul energetic şi majoritatea necesităţilor nutriţionale. Potrivit FAO şi OMS, o alimentaţie sănătoasă este una adecvată, echilibrată, diversificată şi moderată.

Raportul subliniază faptul că factorul reprezentat de cost rămâne o constrângere majoră în calea atingerii ODD 2 (Foamete Zero), deşi reducerea acestor costuri nu va fi suficientă, în sine, pentru a îmbunătăţi calitatea alimentaţiei şi rezultatele nutriţionale.

În 2025, costul mediu global al unei alimentaţii sănătoase a crescut la 4,28 dolari la paritatea puterii de cumpărare (PPP) pe persoană pe zi, faţă de 3,44 dolari PPP în 2021 şi 2,94 dolari PPP în 2017, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în America Latină şi Caraibe (4,91 dolari PPP). În acelaşi timp, numărul persoanelor care nu îşi pot permite o alimentaţie sănătoasă a scăzut, de la 2,97 miliarde (37,4% din populaţia mondială) în 2021 la 2,69 miliarde (32,7%) în 2025.

Cu toate acestea, această tendinţă ascunde disparităţi regionale semnificative. În Africa, accesibilitatea s-a înrăutăţit semnificativ, 66,6% din populaţie neputându-şi permite o alimentaţie sănătoasă în 2025, mai mult decât dublul nivelurilor observate în Asia, precum şi în America Latină şi Caraibe.

Costurile unei alimentaţii sănătoase variază considerabil de la o regiune la alta, din cauza diferenţelor structurale ale sistemelor agroalimentare. Alimentele de origine animală, fructele şi legumele reprezintă cea mai mare pondere a costurilor, în timp ce alimentele de bază bogate în amidon contribuie relativ puţin. Alimentele de origine animală reprezintă cel mai mare factor care contribuie la costul unei alimentaţii sănătoase în Africa, în timp ce legumele reprezintă cea mai mare pondere în America Latină şi Caraibe.

Lanţurile valorice alimentare sunt un factor determinant major al preţurilor. Activităţile ulterioare recoltării reprezintă între 70 şi 75% din suma plătită de consumatori, până la 40% din costurile totale provenind din prelucrare, logistică şi comerţul cu ridicata. Îmbunătăţirea eficienţei în aceste segmente este, prin urmare, esenţială, în special pentru reducerea costului alimentelor perisabile şi bogate în nutrienţi.

Reducerea costului unei alimentaţii sănătoase necesită măsuri de politică adaptate contextului, care să extindă oferta de alimente nutritive şi să reducă în acelaşi timp costurile structurale de-a lungul lanţurilor valorice agroalimentare. Aceasta include investiţii în infrastructură, cercetare şi dezvoltare, irigaţii şi lanţuri frigorifice, alături de reforme în domeniul subvenţiilor, al facilitării comerţului şi al cadrelor de reglementare.

Intervenţiile ţintite care stimulează productivitatea, reduc pierderile şi promovează practicile durabile pot îmbunătăţi simultan rezultatele nutriţionale, consolida rezilienţa şi sprijini obiectivele climatice.

„Ne aşteaptă o muncă imensă în anii care vor urma până în 2030. Cu toate acestea, o lume în care o alimentaţie sănătoasă nu mai este inaccesibilă pentru aproape una din trei persoane este o lume pe care merită să o construim”, se arată în raport.

„Raportul arată că progresul este posibil, dar trebuie să acţionăm mai repede. Eliminarea foametei şi asigurarea accesului la o alimentaţie sănătoasă necesită angajament politic, investiţii susţinute şi politici stimulative. Crizele recente - de la dezastre naturale, precum pandemia de COVID-19, până la dezastre provocate de om, cum ar fi focarele de conflict, războiul din Ucraina, criza din Gaza şi recentele perturbări din Strâmtoarea Ormuz - au demonstrat atât rezilienţa sistemelor agroalimentare, cât şi necesitatea de a le consolida în continuare pentru a veni mai bine în întâmpinarea celor mai vulnerabili oameni, agricultori şi consumatori din lume.”, a declarat QU Dongyu, directorul general al FAO.

„Raportul SOFI ne arată că preţul unei alimentaţii sănătoase continuă să crească şi că aproape 2,7 miliarde de oameni ar putea să nu-şi permită încă o alimentaţie sănătoasă. Lanţurile valorice reziliente trebuie să constituie o parte centrală a soluţiei. Sarcina noastră acum este să transformăm datele furnizate de SOFI în investiţii - şi să facem acest lucru prin parteneriate. Împreună, putem construi lanţurile valorice, sistemele de piaţă şi economiile rurale care fac ca alimentele sănătoase să fie accesibile pentru toţi.”, a declarat Alvaro Lario, preşedintele IFAD.

„Fiecare copil merită şansa de a creşte şi de a se dezvolta la întregul potenţial, iar acest lucru începe cu accesul la alimente nutritive şi la preţuri accesibile. Acest raport ne reaminteşte în mod clar că milioane de copii şi familii nu se pot baza pe sistemele alimentare. Alimentaţia, sănătatea, educaţia şi protecţia socială trebuie conlucreze pentru a proteja copiii şi femeile cele mai vulnerabile de şocurile globale.”, a declarat Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF.

„În spatele fiecărei cifre din acest raport se află o familie care calculează costul alimentelor. Conflictele şi şocurile climatice îi împing şi mai mult dincolo de posibilităţile lor. Trebuie să continuăm să colaborăm cu agenţiile partenere, guvernele şi comunităţile pentru a construi sisteme alimentare care să reziste la şocuri, astfel încât familiile să-şi poată permite o alimentaţie nutritivă, chiar şi în perioade de criză. Acum avem nevoie de investiţii susţinute, proporţionale cu amploarea provocării.”, a declarat Carl Skau, Directorul executiv interimar al PAM

„Deşi salutăm progresele evidente pe care le-am înregistrat în reducerea foametei, o alimentaţie sănătoasă rămâne în continuare inaccesibilă pentru una din trei persoane la nivel global. Obezitatea este în creştere, iar progresele în ceea ce priveşte nutriţia maternă şi a copiilor stagnează. Dar ştim ce funcţionează: politici care fac din alimentele sănătoase alegerea uşoară, promovarea alăptării, etichetarea pe faţa ambalajelor, impozitarea produselor nesănătoase şi protejarea copiilor împotriva marketingului dăunător. Alimentaţia sănătoasă nu este un lux - ea reprezintă fundamentul sănătăţii şi trebuie să fie la îndemâna tuturor.”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul general al OMS.