Rata de dobândă la 10 ani rămâne peste nivelul de 4%, pe fondul incertitudinii privind moţiunea de cenzură

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Rata de dobândă la 10 ani rămâne peste nivelul de 4%, pe fondul incertitudinii privind moţiunea de cenzură

Curba randamentelor din România a reacţionat la evoluţiile din pieţele financiare internaţionale şi la climatul politic intern în a treia săptămână din august, observându-se creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani spre maximul de la final de mai, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Evoluţia este în divergenţă cu cele din SUA şi Germania şi este determinată de intensificarea percepţiei de risc politic pe plan intern, potrivit analistului.

Miercuri a fost citită în Parlament moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva guvernului Orban, iar analiştii consideră că aceasta "duce incertitudinea politică la un nou nivel".

Rădulescu notează: "În România, numărul de locuri de muncă vacante a scăzut pentru al treilea trimestru la rând în T2, cu un ritm trimestrial de 18,2% şi cu 37,9% an/an la 34,2 mii, minimul din T4 2013.

Rata locurilor de muncă vacante s-a diminuat cu 0,13 puncte procentuale trimestru/trimestru şi cu 0,4 puncte procentuale an/an la 0,71% (minimul din T2 2013), pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc.

Deteriorarea climatului din piaţa forţei de muncă şi intensificarea percepţiei de risc politic au condus la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 7,5% la 4,075% în a treia săptămână din august, cel mai ridicat nivel de la finele lunii mai (scădere cu 7,6% în 2020).

Spreadul de dobândă s-a majorat cu 30,7% la 1,39 puncte procentuale, maximul de la final de mai".

În săptămâna de dinainte s-a înregistrat o evoluţie divergentă pe ratele de dobândă la titlurile de stat: scădere pe scadenţele scurte, consolidare pe cele medii şi creştere la titlurile de stat la 10 ani.

La rândul lor, analiştii BT Asset Management notează că în ultima săptămână s-au înregistrat variaţii medii pe curba randamentelor pe lei, yield-urile pe 1-10 ani crescând în medie cu 10 puncte de bază, cu un factor de stres adiţional pe curba mai lungă (5-10 ani), adică o creştere între +15-25 puncte de bază (vezi grafic).

"Factorul politic instabil, deciziile de creştere a anumitor categorii de cheltuieli publice sociale (alocaţii şcolare, pensii) sau incertitudinea legată de procentele aferente acestora din urmă într-un an macro şi cu o execuţie bugetară extrem de nefavorabile, pot genera pe termen scurt în această toamnă o relativă volatilitate sau aversiune la risc pe titlurile de stat. Randamentele la 9/10 ani regresează cu 30 puncte de bază la uşor peste 4,0%/an, aproape de nivelurile pre-stres din februarie.

Yield-urile în monedele locale pe 10 ani din zona Europei Centrale şi de Est (CEE - Polonia, Cehia, Ungaria) se situează semnificativ mai jos, între 0,95% şi 2,25% (1,5% medie), iar spread-ul istoric median între RO pe 10 ani în lei şi media CEE pe 10 ani în monedele locale este de +140 puncte de bază vs. +265 puncte de bază actual (diferenţial semnificativ care poate fi un factor de suport pentru următoarele 12 luni).

De menţionat poate fi şi spread-ul mediu pentru cele 3 bonduri CEE pe 10 ani faţă de ratele de referinţă ale Băncilor Centrale locale (1,2%) comparativ cu situaţia în plan local, unde acest diferenţial faţă de rata BNR de 1,5%/an este practic mai mult decat dublu vs. CEE", arată analiştii BTAM.

Totodată, analiştii BCR arată că "incertitudinile politice au afectat obligaţiunile în lei în ultimele zile, iar segmentul mediu şi lung al curbei, unde sunt prezenţi investitorii nerezidenţi, a resimţit aceste tensiuni".

"Cele mai recente date privind deţinerile de obligaţiuni guvernamentale în lei de către nerezidenţi, aferente lunii iunie, arată o pondere a acestora de 17,5% în total, în scădere treptată de la 21,2% în februarie (-3,4 miliarde lei reducere a soldului deţinerilor).

Pe de altă parte, băncile şi-au majorat deţinerile de obligaţiuni de stat în lei cu +14,7 miliarde lei pe sold între lunile februarie şi iunie", adaugă analiştii BCR.

Aceştia mai punctau joi că "lichiditatea redusă din piaţă, specifică perioadei de vară, alături de absenţa băncii centrale în ultimele săptămâni din punct de vedere al cumpărărilor de obligaţiuni au contribuit la această tendinţă" de creştere a randamentelor pe titlurile de stat.

Rata de dobândă la 10 ani, barometrul de finanţare din economie, a atins recent, în 11 august, cea mai mică valoare din ultimii trei ani, - iunie 2017 -, 3,68%. Diferenţa dintre nivelul din prezent al ratei de dobândă şi nivelul din 11 august este de 11%, adică costul costul de finanţare al statului pe termen lung a crescut cu 11% în doar 10 zile.

Nivelul dobânzilor este relevant mai ales pentru România în condiţiile în care plăţile guvernului în contul datoriei emise au tot crescut în ultimii ani pe fondul creşterilor de cheltuieli bugetare din împrumuturi operate de guvernele PSD. Anul acesta, doar plăţile în contul plăţii dobânzilor şi rambursării împrumuturilor se ridică la circa 48 de miliarde de lei. Suma este de aşteptat să crească în următorii ani după ce guvernul PNL a dus anul trecut deficitul la 4,6%, iar anul acesta criza Covid a ridicat necesarul de finanţare (din rectificarea bugetară recentă - deficit de 91 de miliarde de lei + plata datoriei deja emise de 48 miliarde de lei) al statului român la circa 139 de miliarde de lei, circa 13% din PIB.

De notat că activitatea de cumpărare de titluri de stat a BNR, program nemaifolosit de banca centrală până anul acesta, a fost una destul de scăzută de la demarare: la finele lunii iulie, volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la cifra de aproape 4,8 miliarde de lei. Analiştii se aşteaptă până la finele anului ca totalul achiziţiilor BNR să se situeze în jurul cifrei de 10 miliarde de lei (1% din PIB).

Cum avertiza BNR politicienii în minuta şedinţei din 5 august: "O tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran"

În minuta şedinţei la care a mai redus odată dobânzile, din 5 august, publicată la mijlocul lunii, BNR avertiza politicienii că o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran percepută de creditori.

"Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi-stabil, leul manifestând chiar o uşoară tendinţă de apreciere faţă de euro în luna iulie, şi mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidităţii globale abundente provenind din injecţiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat şi o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA. În raport cu regiunea, ajustările au fost însă mai estompate, chiar şi în contextul diferenţialului ratei dobânzii, au semnalat unii membri ai Consiliului, atenţionând că o deteriorare peste aşteptări a poziţiei fiscale şi a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională, iar în final asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracţie", se arată în minuta şedinţei BNR publicată pe 14 august.

În primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%. Recent, BNR a decis reducerea ratei dobânzii-cheie la 1,50%.

În ultima săptămână Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 124,5 milioane de lei prin titluri scadente în septembrie 2031 şi cu 575 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa iulie 2025, la costuri medii anuale de 4,19%, respectiv 3,73%. Volumul emis joi pe scadenţa iulie 2025 a fost egal cu cel planificat prin prospectul de emisiune, iar licitaţia a primit cereri totale din partea creditorilor de 695,8 milioane lei.

Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în octombrie 2034 în volum de 345 milioane de lei şi octombrie 2023 în volum de 460 milioane de lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie