
Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut peste aşteptări în luna februarie 2023, cu o rată anuală de 15,5%, după o creştere de 15,1% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,98%, după un avans de 0,34% în luna anterioară, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşteptările de pe piaţă arătau o accelerare a creşterii anuale a preţurilor de consum până la 15,3%.
În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 14,9%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%, şi cu mult în afara intervalului ţintă al BNR, stabilit între 1,5% şi 3,5% din 2013.
IPC exclusiv combustibilul a crescut cu o rată lunară de 1,07% în februarie 2023, iar indicele din care sunt excluse preţurile legumelor, fructelor, ouălor, combustibilului, energiei electrice, gazelor naturale şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, băuturile alcoolice şi tutunul a crescut cu 1,05% faţă de luna precedentă.
Preţurile alimentelor şi-au temperat creşterea anuală până la 22,3% în februarie 2023, de la 22,5% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,85%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 12,7%, de la 11,9%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,45%.
Preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală până la 10,4%, de la 10,3%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,7%.
La nivelul produselor alimentare, preţul zahărului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 63,6%, după un avans de 63,4% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,2%. Preţul categoriei "Alte legume şi conserve de legume" a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 7,9%, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 24,3%, de la 23,4%.
Preţul uleiului a înregistrat singura scădere lunară, de 1,8%, iar creşterea anuală s-a temperat până la 25,9%, de la 34,4%. Preţul cartofilor şi-a temperat creşterea anuală până la 34,8%, de la 34,9%, pe fondul unei creşteri lunare de 4,6%.
Preţul gazelor naturale a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 41,9%, după o creştere de 27,8% în luna precedentă, pe fondul unei stagnări lunare, iar preţul energiei electrice şi-a accelerat creşterea anuală până la 27,2%, de la 21,2% în luna anterioară, în condiţiile unei scăderi lunare de 1,3%. Preţul combustibililor şi-a temperat creşterea anuală până la 4,7%, de la 9,4%, în condiţiile unei stagnări lunare.
La nivelul serviciilor, preţurile pentru apă, canal, salubritate au înregistrat cele mai mari creşteri anuale, de 24,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 1,1%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a crescut cu o rată anuală de 13,4%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,98%.
Dacă rata lunară medie din primele două luni ale anului, de 0,66%, se va menţine până la sfârşitul anului, atunci IPC va înregistra o creştere anuală de 10,1% în iunie 2023, de 9,2% în septembrie 2023 şi de 8,2% în decembrie 2023.
În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna februarie 2023 a scăzut cu 54,8% faţă de puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.
 English
English



























 Euro
Euro Dolar SUA
Dolar SUA Franc elveţian
Franc elveţian Liră sterlină
Liră sterlină Gram de aur
Gram de aur
























1. Neasteptat??
(mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2023, 10:16)
Multumim BNR pt ca o tii pe aia cu "inflatia n a omorat pe nimeni" si nu ti pasa decat de refinantarea datoriei statului la dobanzi pe jumatate decat inflatia!! Retineti, cat timp Robor < 15% vom avea inflatie mare inca 3 ani!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2023, 17:32)
Pai nu trebuie redusa datoria ? Ca procent in PIB ?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 05:41)
BNR, Isărescu și ministrul finanțelor ne mint în fata. Ar trebui trimiși în fata instantei pentru înșelăciune. Ne spun în direct ca inflația a scăzut. Interesul lor de doar de a finanța cheltuielile guvernamentale cu banii polulatiei la dobanzi negative. Mai exact fura din ecinomiile populației pentru a finanța datoria statului. Romanii ar trebui sa își retragă banii din bănci și din titlurile de stat!