Războiul din Iran, în atenţia reuniunilor Băncii Mondiale şi FMI

Mii de oficiali din domeniul financiar global se întâlnesc la Washington, săptămâna aceasta, pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), evenimente umbrite de războiul dintre SUA - Israel şi Iran, care ameninţă să încetinească creşterea globală şi să alimenteze inflaţia, potrivit thearabweekly.com.

Amploarea impactului conflictului asupra economiei va depinde de durabilitatea armistiţiului de încetare a focului de două săptămâni anunţat zilele trecute de preşedintele SUA, Donald Trump. Încetarea focului a oprit majoritatea atacurilor, dar nu a pus capăt blocadei efective a Strâmtorii Ormuz de către Iran, care a cauzat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu energie la nivel mondial, şi nici nu a calmat războiul paralel dintre Israel şi Hezbollah, susţinut de Iran, în Liban, notează sursa citată.

• Preşedintele Băncii Mondiale avertizează cu privire la un deficit uriaş de locuri de muncă

Preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul unui deficit uriaş de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în ţările în curs de dezvoltare în următorii 10- 15 ani. Potrivit traiectoriei actuale, aceste economii vor genera doar aproximativ 400 de milioane de locuri de muncă, lăsând un deficit de 800 de milioane de locuri de muncă, a declarat Banga pentru Reuters.

Ajay Banga, fost CEO al Mastercard, recunoaşte că este dificil să se menţină atenţia asupra problemelor pe termen lung, având în vedere o serie de şocuri pe termen scurt care au lovit economia globală după pandemia de Covid-19, cel mai recent fiind războiul din Orientul Mijlociu. Ajay Banga vrea să se asigure că oficialii din domeniul financiar rămân concentraţi pe provocările pe termen lung, precum crearea de locuri de muncă, conectarea populaţiei la reţelele de electricitate şi asigurarea accesului la apă potabilă. ”Trebuie să facem mai multe lucruri în acelaşi timp. Sunt probleme pe termen scurt, cele prin care trecem acum, dar pe termen lung avem problema locurilor de muncă şi a apei”, a spus Banga.

Comitetul pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale a prezentat planuri de colaborare cu ţările în curs de dezvoltare pentru simplificarea politicilor şi reglementărilor care au împiedicat investiţiile şi crearea locurilor de muncă ani la rând.

Discuţiile din cadrul reuniunii actuale vor aborda subiecte precum transparenţa în ceea ce priveşte acordarea autorizaţiilor, combaterea corupţiei, legislaţia muncii, dreptul funciar, obstacolele în calea deschiderii unei afaceri, logistica, sistemele comerciale mai eficiente şi barierele comerciale care nu sunt legate de preţuri, a precizat Banga.

Oficialul Băncii Mondiale este optimist că pot fi găsite soluţii pentru a ajuta tinerii să îşi găsească un loc de muncă şi pentru a crea oportunităţi pentru companiile private care să răspundă nevoilor lor. ”Nu cred că vom ajunge la o situaţie ideală în următorii 15 ani, în care toată lumea va avea un loc de muncă, dar dacă nu facem nimic, consecinţele vor fi grave, inclusiv migraţie ilegală şi instabilitate”, a atras atenţia Banga. Datele Naţiunilor Unite arată că peste 117 milioane de persoane au fost strămutate în întreaga lume începând cu 2025.

Pe lângă locurile de muncă, accesul la apă va fi un punct central al întâlnirilor menţionate, conform sursei citate. Banca Mondială, împreună cu alte bănci de dezvoltare, urmează să anunţe un efort pentru a asigura accesul sigur la apă potabilă pentru încă un miliard de persoane, pe lângă iniţiativele existente de conectare a 300 de milioane de gospodării din Africa la electricitate şi de îmbunătăţire a asistenţei medicale.

• Incertitudini privind creşterea economică globală

FMI şi Banca Mondială au semnalat deja că îşi vor reduce previziunile de creştere a economiei globale şi le vor majora pe cele privind inflaţia, ca urmare a războiului din Iran, pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare fiind considerate cele mai afectate.

Puţine ţări sunt imune la oprirea transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz. Zeci de guverne au acţionat deja cu măsuri menite să conserve energia sau să sprijine consumatorii, notează sursa citată.

Guvernul de coaliţie al Germaniei, spre exemplu, care iniţial a rezistat apelurilor la sprijin, a convenit asupra unei reduceri a preţului combustibilului pentru consumatori şi întreprinderi în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,9 miliarde de dolari) prin reducerea accizelor pe motorină şi benzină.

”Acest război este adevărata cauză a problemelor pe care le întâmpinăm şi în propria ţară”, a declarat cancelarul Friedrich Merz.

La rândul său, Guvernul suedez a informat că va reduce taxele pe combustibil şi va majora subvenţiile pentru electricitate într-un pachet în valoare de aproximativ 825 de milioane de dolari. ”Este un semnal că vom face tot ce e necesar pentru a atenua lovitura asupra gospodăriilor cauzată de ceea ce se întâmplă acum”, a declarat ministrul de Finanţe din Suedia, Elisabeth Svantesson.

Ministrul britanic de finanţe, Rachel Reeves, urmează să îşi prezinte la sfârşitul acestei săptămâni abordarea pentru a ajuta întreprinderile care se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei. Într-un articol pentru Sunday Times, Rachel Reeves a scris că producătorii din Marea Britanie ”s-au confruntat prea mult timp cu preţuri necompetitive în domeniul energiei”.

Separat, prim-ministrul Keir Starmer a afirmat pentru BBC: ”Trăim într-o lume în care există conflicte majore, o mare incertitudine, şi cred cu tărie că interesele Regatului Unit sunt într-o relaţie mai puternică şi mai apropiată cu Europa”.

• Politica băncilor centrale depinde de consecinţele războiului din Iran

Războiul din Iran influenţează, de asemenea, politica băncilor centrale din întreaga lume, în timp ce factorii de decizie din domeniu încearcă să înţeleagă cât de mult va afecta conflictul creşterea economică şi va accentua inflaţia.

Vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Luis de Guindos, a declarat ieri că orice creştere a dobânzii de către BCE va depinde de modul în care cotaţia petrolului brut va afecta preţurile, în general.

Factorii de decizie politică de la Banca Japoniei îşi menţin, de asemenea, opţiunile deschise înainte de reuniunea de stabilire a dobânzii din această lună, dar şansele unei majorări - considerate odinioară o posibilitate de luat în seamă - se diminuează.