Rectificarea bugetară, adoptată pe repede-înainte de guvernul Bolojan

Guvernul a adoptat aseară, în şedinţă extraordinară, pe repede-înainte proiectul de rectificare bugetară pentru 2025, un document cu impact major asupra economiei naţionale şi asupra vieţii sociale. De ce spunem că rectificarea a fost aprobată foarte repede? Deoarece Executivul a eludat aproape mecanismul transparenţei decizionale, atât timp cât proiectul de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetară a stat în transparenţă un pic mai mult de 24 de ore până la aprobarea lui.

Ministerul Finanţelor a argumentat în Nota de Fundamentare că rectificarea bugetară intervine într-un context în care presiunile asupra cheltuielilor statului cresc, iar resursele trebuie împărţite între programele sociale, investiţiile strategice şi obligaţiile internaţionale. Potrivit calculelor Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,23 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 27,81 miliarde, ceea ce ridică deficitul bugetar la 24,579 miliarde de lei, echivalent cu 8,4% din PIB, un nivel ce reflectă atât ambiţia guvernului de a menţine ritmul investiţiilor şi al protecţiei sociale, cât şi vulnerabilităţile structurale ale economiei.

Rectificarea aduce alocări suplimentare consistente pentru domenii esenţiale, în special cele sociale. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale primeşte 5,516 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de pensii, salarii şi prestaţii sociale, în timp ce Ministerul Dezvoltării beneficiază de 2,473 miliarde de lei pentru lucrări publice şi proiecte de infrastructură locală. Agricultura primeşte 1,222 miliarde de lei, bani direcţionaţi către proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, inclusiv cele aflate în fază de post-aderare, iar Ministerul Energiei obţine 1,198 miliarde pentru susţinerea programelor din domeniu. Alte ministere beneficiază, de asemenea, de creşteri, precum cel al Economiei cu 416,9 milioane lei, Educaţia cu 140,5 milioane lei, în special pentru proiectele finanţate prin PNRR, sau chiar Serviciul Român de Informaţii, care primeşte suplimentări la cheltuieli de personal şi asistenţă socială.

Cea mai mare creştere bugetară o înregistrează însă Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale, cu 20,074 miliarde lei, bani destinaţi acoperirii unor cheltuieli obligatorii şi angajamentelor asumate de România la nivel internaţional. Tot în zona instituţiilor care primesc fonduri suplimentare se regăsesc Ministerul Justiţiei, Autoritatea Electorală Permanentă, care primeşte 169 de milioane de lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale, şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care obţine 70 de milioane pentru transferuri între unităţi ale administraţiei publice.

Pe de altă parte, rectificarea vine şi cu reduceri semnificative, ceea ce demonstrează o încercare de echilibrare a resurselor. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pierde 3,246 miliarde de lei, iar Ministerul Sănătăţii are o scădere de 2,661 miliarde, în special din economiile identificate la proiectele cu finanţare externă şi din PNRR, unde implementarea a fost mai lentă. Transporturile pierd 1,849 miliarde de lei, Ministerul Afacerilor Interne 164,8 milioane, iar Secretariatul General al Guvernului 146 de milioane. De asemenea, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale înregistrează o diminuare de 127,6 milioane lei, iar Ministerul Finanţelor pierde la unele capitole 668,3 milioane lei, în ciuda majorării masive la nivel general.

Prin această rectificare, guvernul transmite un semnal clar: priorităţile rămân programele sociale, investiţiile strategice şi angajamentele internaţionale, dar în acelaşi timp se ajustează fondurile din zone unde s-au constatat economii sau întârzieri în absorbţia banilor.

Proiectul de rectificare bugetară adoptat ieri de Guvern este bazat pe coordonate care sunt compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB la finalul anului 2025, sub rezerva unor riscuri, se arată în Opinia Consiliului Fiscal publicată ieri dimineaţă de instituţia publică. Membrii Consiliului Fiscal menţionează că această nouă ţintă trebuie judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare.

"Având în vedere rezultatele execuţiei bugetare la 8 luni, evoluţiile istorice ale agregatelor de venituri în ultimele luni ale anului, dinamica bazelor macroeconomice relevante şi impactul bugetar prezumat al pachetului de corecţie, ţinta revizuită de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecţii prudente în cazul altora. (...) această rectificare pare să fie pozitivă, având în vedere ţinta iniţială de 7,04% din PIB (...). Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli bugetare arată o ajustare a acestora în raport cu execuţia bugetară curentă (în special la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu asistenţa socială şi cu bunuri şi servicii), creând premisele pentru respectarea noilor ţinte propuse. Însă, există riscuri cu privire la agregatul de asistenţă socială, (...), în timp ce o eventuală adoptare a măsurilor de reducere a numărului de posturi din administraţia centrală/locală ar putea genera economii la nivelul cheltuielilor de personal. Trebuie subliniat că presiunea asupra cheltuielilor bugetare se va accentua în anii ce vin ca urmare a angajamentelor asumate de România pentru creşterea cheltuielilor de apărare. Alocarea unui procent mai mare din PIB către apărare va impune constrângeri suplimentare asupra bugetului, intensificând nevoia de prioritizare şi eficientizare a cheltuielilor publice pentru a permite continuarea procesului de corecţie a deficitului. Suplimentar, în prezent, alocările către educaţie şi sănătate rămân subdimensionate, în comparaţie cu media din statele membre ale UE şi nevoile societăţii româneşti”, se precizează în Opinia Consiliului Fiscal.

• Fără măsuri de corecţie bugetară, ponderea datoriei publice în PIB ar fi depăşit pragul de 100% în anul 2032

Referitor la pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvern prin asumarea răspunderii în plenul Parlamentului în luna iulie, Consiliul Fiscal arată că acesta va avea un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influenţând execuţia bugetară începând cu luna septembrie. "Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, pe fondul impactului anualizat al creşterii cotelor de TVA, introducerii CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 3.000 de lei, taxării suplimentare a instituţiilor de credit şi jocurilor de noroc şi creşterii suplimentare a accizelor, coroborat cu îngheţarea salariilor şi pensiilor. Suplimentar, impactul anualizat al măsurilor de restrângere a cheltuielilor în domeniul educaţiei, de limitare a unor sporuri în sectorul public, de revizuire a modului de calcul al indemnizaţiilor de concediu şi de limitare a cheltuielilor determinate de persoanele care beneficiază de asigurări de sănătate va contribui la atenuarea traiectoriei cheltuielilor. Pe lângă acestea, alte măsuri incluse în celelalte pachete (de exemplu, revizuirea modului de calcul a impozitului pe proprietate) vor sprijini corecţia bugetară în 2026”, se precizează în Opinia Consiliului Fiscal.

Documentul citat mai arată că celelalte pachete de măsuri ce urmează a fi puse în aplicare până la finele anului nu vor modifica în mod fundamental execuţia bugetară din 2025, lucru explicabil prin natura reformelor structurale, care au un impact vizibil pe termen mediu şi lung, precum şi prin intervalul de timp scurt, rămas până la finele anului, în care mai pot produce efecte.

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal susţine că impactul prezumat al acestor măsuri va conduce, la finele anului 2026, la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă faţă de valorile foarte ridicate din anii anteriori.

"Reducerea deficitului ar spori credibilitatea angajamentelor guvernamentale, oferind României acces mai facil la finanţare şi refinanţare pe pieţele internaţionale, şi ar îmbunătăţi percepţia de risc, contribuind la costuri mai reduse de împrumut. (...) Dacă nu ar fi fost adoptate măsuri de corecţie bugetară, într-un scenariu de tip no-policy change, ponderea datoriei publice în PIB ar fi avut o evoluţie explozivă, cu creşteri medii anuale de peste 6 puncte procentuale, ajungând la 83% în 2029 şi depăşind pragul de 100% în 2032”, se arată în Opinia Consiliului Fiscal.