Repararea echipamentelor electrice - primul pas spre o economie circulară

Economia circulară este una dintre cele mai importante direcţii pentru un viitor sustenabil. În centrul acestui model se află ideea de a folosi produsele cât mai mult timp posibil - prin reutilizare, reparare, iar abia în ultimă instanţă, prin reciclare, conform unui comunicat remis redacţiei.

Sursa citată precizează:

„Când vine vorba de echipamente electrice şi electronice, fiecare decizie de a renunţa la un aparat ar trebui precedată de două întrebări simple:

1. Este funcţional? Dacă da, îl poţi dona cuiva care are nevoie.

2. Nu mai funcţionează? Poate totuşi există posibilitatea de a fi reparat.

Repararea echipamentelor electrice nu este doar o soluţie practică, ci şi una cu multiple beneficii:

1.Costuri mai mici - repararea este adesea mai ieftină decât achiziţia unui produs nou, care poate presupune o investiţie semnificativă din bugetul familiei.

2.Protejarea mediului - fiecare aparat reparat înseamnă mai puţine deşeuri electrice (DEEE) şi mai puţine resurse naturale extrase pentru fabricarea de produse noi.

Reparare sau pregătire pentru reutilizare? Două feţe ale aceleiaşi soluţii

Un aspect esenţial este să facem distincţia între reparare şi pregătire pentru reutilizare (numită adesea şi „recondiţionare”). Ambele procese urmăresc extinderea duratei de viaţă a echipamentelor, dar se aplică în momente diferite ale ciclului lor de viaţă. Repararea înseamnă intervenţii asupra unui produs care este încă funcţional sau care s-a defectat, dar nu a ajuns la stadiul de deşeu- aceste operaţiuni sunt efectuate în ateliere sau service-uri specializate şi au ca scop prelungirea utilizării aparatului de către proprietar. În schimb, pregătirea pentru reutilizare este o operaţiune de tratare aplicată echipamentelor care au intrat deja în fluxul deşeurilor electrice şi electronice (DEEE). Prin verificare, curăţare, testare şi eventual reparare, aceste echipamente primesc o „a doua viaţă” şi pot fi reintroduse în circuit ca produse funcţionale.

Uniunea Europeană susţine activ ideea de reparare şi a adoptat în 2024 mai multe măsuri în acest sens:

Directiva privind Dreptul la reparaţie (adoptată în 2024) - obligă producătorii să repare anumite produse chiar şi după expirarea garanţiei legale. Aceasta prevede accesul la piese de schimb, instrumente de diagnostic şi informaţii tehnice necesare reparatorilor.

Regulamentul ESPR (Proiectarea ecologică a produselor sustenabile) - introduce cerinţe privind durabilitatea, reparabilitatea, reciclabilitatea şi impune un paşaport digital pentru produsele comercializate.

Mai multe state membre UE au deja iniţiative concrete care încurajează repararea:

Franţa - Legea anti-risipă pentru o economie circulară (AGEC)

Adoptată în 2020 şi aplicată treptat din 2021, această lege este una dintre cele mai ambiţioase din Europa în domeniul economiei circulare. Printre măsurile sale:

-Achiziţii publice responsabile - din 2021, instituţiile publice din Franţa sunt obligate să cumpere bunuri provenite din fluxul de pregătire pentru reutilizare sau care conţin materiale reciclate, în proporţii variabile în funcţie de tipul de produs.

-Indicele de reparabilitate - afişat pe mai multe produse electronice (smartphone-uri, laptopuri, maşini de spălat vase, aspiratoare, maşini de tuns iarba etc.), acest scor de la 1 la 10 arată cât de uşor poate fi reparat produsul.

-Bonusul de reparaţie - disponibil din 2022 pentru echipamente electrice, electronice, textile şi încălţăminte, acesta acoperă o parte din costul reparaţiei, fiind dedus direct din factura plătită de consumator la un reparator autorizat.

-Indicele de durabilitate - introdus în 2025 pentru televizoare şi maşini de spălat, completează indicele de reparabilitate şi urmăreşte să reflecte durata de viaţă reală a produsului.

Olanda susţine activ „repair cafes” - spaţii comunitare unde cetăţenii învaţă să repare obiecte alături de voluntari.

Germania oferă subvenţii pentru atelierele de reparaţii, pentru a le face mai accesibile publicului larg.

România are termen până în iulie 2026 pentru a implementa Directiva europeană privind dreptul la reparaţie. Până atunci, există deja iniţiative în domeniul conex, al pregătirii pentru reutilizare, care contribuie la reducerea deşeurilor şi sprijinirea comunităţilor vulnerabile.

Un exemplu este proiectul „Intră în cercul solidarITăţii!”, o campanie naţională de colectare şi recondiţionare a echipamentelor IT, derulată de organizaţiile ECOTIC şi Ateliere Fără Frontiere. Scopul? Donarea calculatoarelor recondiţionate către şcoli”.

„Campania naţională «Intră în cercul solidarITăţii» ne-a oferit oportunitatea de a pune în valoare expertiza noastră în recondiţionarea echipamentelor IT, dar mai ales de a crea punţi reale între mediul economic şi comunităţile vulnerabile. Prin implicarea noastră directă, sute de calculatoare, care altfel ar fi devenit deşeuri, au fost transformate în instrumente de educaţie şi incluziune digitală. Am asigurat nu doar procesul de recondiţionare, ci şi ştergerea sigură a datelor, oferind partenerilor încredere şi transparenţă. Pentru noi, această campanie nu înseamnă doar colectare şi reciclare - înseamnă solidaritate, economie circulară şi un viitor mai echitabil.” Florin Niculae, Director Dezvoltare, Ateliere Fără Frontiere

„Reutilizarea este una dintre cele mai valoroase forme de responsabilitate faţă de mediu, dar şi faţă de oameni. Prin parteneriatul dintre ECOTIC şi Ateliere Fără Frontiere am avut ocazia să văd cum echipamentele electronice îşi capătă o a doua viaţă, devenind resurse preţioase pentru educaţia digitală şi pentru reducerea decalajelor sociale. Faptul că peste 32.000 de echipamente IT au fost pregătite pentru reutilizare şi donate comunităţilor defavorizate din România demonstrează impactul real pe care îl putem avea atunci când punem sustenabilitatea şi solidaritatea în centrul acţiunilor noastre. Cred cu tărie că acest model trebuie continuat şi multiplicat, pentru a construi împreună un viitor mai verde şi mai echitabil”, declară Sabina Pîrvulescu, Director Operaţional ECOTIC