Preţurile petrolului sunt estimate să se menţină în jurul pragului de 60 de dolari pe baril în acest an, întrucât perspectiva unei supraproducţii va compensa impactul tensiunilor geopolitice care este posibil să perturbe livrările, potrivit unui sondaj Reuters publicat la finele săptămânii trecute.
Sondajul realizat în ianuarie în rândul a 31 de economişti şi analişti estimează că petrolul Brent va avea un preţ mediu de 62,02 dolari pe baril în 2026, uşor peste estimarea din decembrie, de 61,27 dolari. Vineri după-amiază, Brent se tranzacţiona la 68,8 dolari pe baril, iar anul trecut a avut o medie de aproximativ 68,20 dolari, conform sursei menţionate.
Ţiţeiul american West Texas Intermediate este estimat să aibă un preţ mediu de 58,72 dolari pe baril, comparativ cu prognoza din decembrie, de 58,15 dolari. În 2025, preţurile au avut o medie de 64,73 dolari pe baril, potrivit Reuters.
Geopolitica se află în prim-plan, pe fondul ameninţărilor preşedintelui SUA, Donald Trump, la adresa Iranului, al extinderii sancţiunilor împotriva Rusiei şi al instabilităţii din Orientul Mijlociu, toate acestea generând riscuri la nivelul ofertei. Cu toate acestea, analiştii spun că evoluţiile politicii comerciale a Statelor Unite, traiectoria cererii din China şi următorii paşi ai OPEC+ vor influenţa preţurile în acest an.
„Geopolitica generează mult zgomot, dar nici evenimentele din Venezuela, nici cele din Iran nu ar trebui, în cele din urmă, să schimbe imaginea de ansamblu. Piaţa petrolului pare să se afle într-un surplus de durată”, a declarat Norbert Ruecker, şeful departamentului de economie şi cercetare la grupul bancar elveţian Julius Baer.
Analiştii se aşteaptă ca acest surplus să se situeze între 0,75 şi 3,5 milioane de barili pe zi.
• Creşterea ofertei în Venezuela va necesita timp
Analiştii estimează ca orice creştere semnificativă a producţiei de petrol din Venezuela să dureze ani, după capturarea de către SUA a preşedintelui Nicolas Maduro la începutul acestei luni, mai scrie Reuters.
Compania de analiză şi date pentru pieţele de materii prime Kpler anticipează că oferta venezueleană va scădea până în aprilie, din cauza măsurilor dure ale SUA împotriva petrolierelor aflate sub sancţiuni, însă va reveni în a doua jumătate a anului, pe măsură ce infrastructura existentă va fi reactivată.
„Orice creştere a producţiei de petrol peste acest nivel va necesita investiţii susţinute, stabilitate politică pe termen lung, înlocuirea infrastructurii învechite şi sprijinul companiilor internaţionale”, au precizat cei de la Kpler.
Politica OPEC+, care include şi Rusia, se află, de asemenea, în centrul atenţiei. Organizaţia a majorat anul trecut ţintele de producţie de petrol cu aproximativ 2,9 milioane de barili pe zi, însă cei opt membri care aplică reduceri voluntare au decis să suspende aceste creşteri pentru primul trimestru din 2026.
„OPEC+ va apăra un prag minim al preţului, urmărind în acelaşi timp cota sa de piaţă. Dacă consumul va creşte suficient, coaliţia poate majora cu prudenţă producţia pentru a satisface cererea în creştere, fără a inunda piaţa”, a declarat Cyrus De La Rubia, economist-şef la Hamburg Commercial Bank, citat de Reuters.












































Opinia Cititorului