Reuters: Ungaria ia în calcul înlocuirea companiei Rosatom în proiectul de extindere a centralei nucleare de la Paks

Ungaria ia în considerare înlocuirea companiei ruse Rosatom în calitate de contractor principal pentru extinderea centralei nucleare de la Paks şi a început să analizeze furnizori alternativi, în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat două surse pentru Reuters.

Proiectul a fost atribuit companiei Rosatom fără licitaţie, în 2014, de fostul premier Viktor Orban, şi este sensibil din punct de vedere politic şi foarte costisitor, potrivit Reuters. La incertitudinile legate de investiţie se adaugă faptul că, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente ale centralei, relatează agenţia.

Extinderea centralei de la Paks este cel mai important proiect nuclear al Rosatom din Uniunea Europeană, după ce Finlanda a anulat un contract cu compania rusă în mai 2022, potrivit Reuters. De atunci, părţile sunt implicate în litigii juridice, conform aceleiaşi surse.

Sub conducerea lui Orban, Ungaria s-a opus sancţiunilor împotriva energiei nucleare ruseşti, relatează Reuters.

Decizie aşteptată la începutul anului viitor

Cabinetul prim-ministrului Peter Magyar, care a obţinut o victorie electorală în aprilie, ar urma să ia o decizie finală privind extinderea centralei de la Paks la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor, potrivit celor două surse citate de Reuters.

Proiectul, al cărui cost a fost estimat iniţial la 12,5 miliarde de euro, a costat Ungaria peste 2 miliarde de euro până la turnarea primei plăci de beton, în februarie, conform informaţiilor publicate de agenţie.

O persoană familiarizată cu revizuirea proiectului a declarat că toate scenariile sunt luate în considerare, inclusiv posibilitatea schimbării contractorului principal, relatează Reuters. Aceeaşi sursă a precizat că analiza va identifica implicaţiile juridice, tehnice şi financiare ale unei eventuale schimbări, precum şi efectele asupra calendarului şi viabilităţii economice a proiectului, potrivit agenţiei.

O purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar şi reprezentanţii Rosatom nu au răspuns imediat, miercuri, solicitărilor Reuters de a comenta situaţia.

Modificări, întârzieri şi complicaţii

Contractul iniţial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a şasea modificare este în pregătire, dar nu a fost semnată, potrivit Reuters.

Un alt obstacol îl reprezintă o hotărâre din 2025 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru proiect, relatează agenţia.

O a doua sursă, apropiată de administraţie, a declarat pentru Reuters că guvernul de la Budapesta „tinde să conchidă că extinderea centralei de la Paks este necesară”, dar că Rosatom nu ar trebui să fie implicată.

Producţia de energie nucleară poate asigura cantităţi mari de energie de bază, cu emisii directe de carbon foarte reduse, însă centralele au nevoie, de regulă, de volume importante de apă pentru răcire, ceea ce le face vulnerabile la secete şi valuri de căldură, potrivit explicaţiilor prezentate în materialul Reuters.

În pofida costurilor şi complexităţii energiei nucleare, guvernul pro-UE al Ungariei susţine această sursă de energie, de care ţara are nevoie pentru a acoperi cererea în creştere şi pentru a compensa caracterul intermitent al surselor regenerabile, relatează Reuters.

„Energia nucleară şi lanţul de aprovizionare nuclear oferă cel mai mare potenţial, inclusiv la nivel european, pentru a ne asigura şi consolida propriile capacităţi”, a declarat Zsuzsa Beres, secretar de stat adjunct responsabil cu energia nucleară şi relaţiile internaţionale în cadrul Ministerului Economiei şi Energiei, într-o conferinţă de presă desfăşurată săptămâna trecută, potrivit Reuters. „Vom continua să ne bazăm în mare măsură pe energia nucleară şi în viitor”, a adăugat aceasta, conform agenţiei.

Ca măsură provizorie până la finalizarea extinderii centralei de la Paks, Budapesta analizează posibilitatea obţinerii aprobării pentru prelungirea cu 20 de ani a licenţelor de exploatare a celor patru reactoare existente, construite de Rusia, relatează Reuters. Licenţele acestora expiră între 2032 şi 2037, potrivit aceleiaşi surse.

Rosatom a evitat până acum sancţiunile UE

De la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, statele membre ale Uniunii Europene şi-au redus importurile de petrol şi gaze din Rusia, potrivit Reuters.

Rosatom nu a fost însă inclusă în sancţiunile UE, iar în 2025 Rusia a furnizat aproximativ 23% din livrările de uraniu îmbogăţit primite de Uniune şi 16% din uraniul natural, conform datelor Asociaţiei Nucleare Mondiale citate de agenţie.

Dacă analiza guvernului maghiar va conduce la renunţarea la Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte pierderea sumei de 1,1 miliarde de euro plătite până acum companiei ruse, precum şi eventuale penalităţi pentru încălcarea contractului, potrivit Reuters.

Sursele citate de agenţie nu au menţionat posibili furnizori alternativi. Una dintre ele a afirmat însă că alegerea unui furnizor european ar simplifica aspectele de politică externă şi problemele legate de regimul sancţiunilor, relatează Reuters.

Provocările legate de gestionarea proiectului ar rămâne însă neschimbate, potrivit aceleiaşi surse.

În declaraţii făcute reporterilor la Moscova, la începutul acestei luni, directorul Rosatom, Aleksei Lihacev, a afirmat că aşteaptă finalizarea analizei de către Ungaria, relatează Reuters. El a precizat că a contactat noul guvern maghiar pentru a purta discuţii, dar că nu primise niciun răspuns până la momentul declaraţiilor, potrivit agenţiei.