România construieşte o fabrică de producţie militară în Dâmboviţa, dar fără un plan pe termen lung pentru aceasta?

Când România a semnat, în iulie 2024, contractul pentru obuzierele autopropulsate K9 şi vehiculele de realimentare cu muniţie K10, construcţia unei facilităţi locale de producţie a fost o cerinţă esenţială de offset, menită să contribuie la reconstrucţia bazei industriale de apărare.

Această facilitate, H-ACE (Hanwha Armored Vehicle Centre of Excellence), este în prezent în construcţie la Petreşti, judeţul Dâmboviţa, la nord de Bucureşti, cu termen de finalizare estimat pentru 2027. Cu o suprafaţă de aproximativ 180.000 de metri pătraţi, dezvoltată de la zero (greenfield), locaţia este concepută pentru a acoperi întreg ciclul de viaţă al sistemelor terestre, de la producţie la mentenanţă, şi are potenţialul de a deveni un pilon important al industriei de apărare din România.

La ceremonia de inaugurare din 11 februarie, oficiali guvernamentali şi reprezentanţi politici au subliniat importanţa strategică a proiectului, evidenţiind potenţialul de creare de locuri de muncă, consolidare a ecosistemului de apărare şi generare de beneficii economice.

„Un proiect greenfield înseamnă mult; înseamnă să porneşti de la zero. Înseamnă să proiectezi operaţiunile de la bază, să construieşti echipe, să dezvolţi furnizori şi să te integrezi în economia locală pe termen lung”, a declarat Ambrozie-Irneu Darău, ministrul Economiei. „Ne dorim ca România să devină o destinaţie naturală pentru mai multe investiţii greenfield în sectoare strategice: producţie avansată, tehnologie, energie, apărare şi alte industrii cu valoare adăugată ridicată.”

Perspective incerte

Retorica favorabilă investiţiilor nu se traduce automat în sprijin industrial pe termen lung. Problema este lipsa de claritate privind planul de viitor al facilităţii. Rolul acestei baze de producţie, dincolo de programele iniţiale K9 şi K10, rămâne incert.

Se estimează că fabrica va susţine producţia locală şi livrarea sistemelor K9 şi K10 până în 2029. Cu toate acestea, nu există, la nivel guvernamental, un portofoliu clar de programe care să asigure continuitatea operaţiunilor, în ciuda ambiţiei declarate de Hanwha Aerospace Romania de a transforma H-ACE într-un hub regional pentru sisteme terestre avansate, inclusiv artilerie, vehicule de luptă ale infanteriei şi platforme autonome.

Un element central al acestei viziuni este producţia de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV). Transformarea H-ACE într-un nod esenţial în lanţul de aprovizionare al apărării, capabil să genereze locuri de muncă, capabilităţi industriale şi valoare economică pe termen lung, depinde în mod direct de realizarea producţiei IFV în România.

România avansează în prezent programul MLI, care vizează achiziţia a până la 298 de vehicule de luptă pe şenile, finanţate inclusiv prin mecanismul SAFE al Uniunii Europene. Dincolo de o simplă achiziţie, acest program reprezintă un moment de inflexiune pentru industria de apărare.

Dacă IFV-ul Redback al Hanwha ar fi produs la H-ACE, sinergiile industriale şi operaţionale ar fi semnificative. Similaritatea platformei cu K9, în special la nivel de şasiu şi subsisteme, ar permite eficienţe în producţie, integrarea lanţului de aprovizionare şi optimizarea mentenanţei.

Din perspectivă militară, compatibilitatea cu sisteme de turelă utilizate pe platforme precum Piranha ar putea contribui la creşterea nivelului de pregătire, simplificarea instruirii şi reducerea presiunii logistice.

Oportunitate strategică ignorată?

În ciuda acestor avantaje, dezvoltarea pe termen lung a H-ACE nu pare să fie o prioritate clară. Traiectoria actuală a programului MLI pare tot mai limitată, existând percepţia că ar putea fi influenţată de aliniamente politice, mai degrabă decât de un proces competitiv deschis. Există indicii că procesul ar favoriza o soluţie cu un singur furnizor, cu accent pe platforma Lynx dezvoltată de Rheinmetall, fără o evaluare comparativă complet transparentă.

Platforma Lynx este produsă în prezent în Ungaria, ceea ce ridică întrebări suplimentare privind nivelul de producţie locală şi beneficiile industriale pentru România. Există, de asemenea, semnale că solicitarea de informaţii (RFI) ar fi fost transmisă selectiv, ceea ce ridică întrebări privind corectitudinea şi deschiderea procesului. O astfel de abordare ar putea limita capacitatea României de a maximiza beneficiile economice şi industriale şi ridică probleme privind sustenabilitatea şi autonomia strategică.

„Producătorii majori din Europa de Vest îndeplinesc pe deplin criteriile SAFE, chiar dacă o mare parte din producţie, integrare şi mentenanţă nu are loc în România. Prin urmare, «producţie europeană» nu înseamnă neapărat «producţie în România»”, a declarat fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu.

„Ceea ce aşteaptă cetăţenii români include locuri de muncă locale, investiţii industriale şi transfer de tehnologie care să consolideze economia naţională”, a adăugat acesta. „Asigurarea unei competiţii corecte şi deschise este esenţială pentru maximizarea interesului naţional. Chiar şi atunci când furnizorii provin din afara Uniunii Europene, cei care îndeplinesc criteriile SAFE ar trebui să aibă oportunitatea de a concura şi de a fi evaluaţi în condiţii egale.”

80% localizare în România: o oportunitate prea mare pentru a fi ignorată?

Hanwha Aerospace Romania a propus un pachet amplu de localizare şi cooperare industrială, centrat pe potenţiala producţie a IFV-ului Redback la H-ACE. Propunerea depăşeşte nivelul de asamblare şi vizează crearea unui ecosistem de producţie real în România.

Dacă ar fi implementată, până la 80% din platformă ar putea fi produsă local, inclusiv componente critice precum motorul şi subsisteme esenţiale. Acest nivel de localizare ar reprezenta un pas semnificativ către dezvoltarea unor capabilităţi industriale suverane - nu doar producţie formal europeană, ci valoare industrială reală generată în România.

În plus, compania a anunţat un pachet de cooperare industrială estimat la aproximativ 1,3 miliarde de euro, conceput pentru a susţine producţia şi mentenanţa pe termen lung în ţară. Propunerea ar putea genera un impact economic total de până la 14,4 miliarde de euro în următorul deceniu şi peste 9.400 de locuri de muncă directe şi indirecte.

Pachetul include dezvoltarea unui lanţ de aprovizionare local cu peste 30 de companii româneşti, precum şi angajamente privind transferul de tehnologie, formarea forţei de muncă şi dezvoltarea capabilităţilor de mentenanţă, reparaţii şi revizie (MRO).

Cu toate acestea, în ciuda dimensiunii şi specificităţii acestor angajamente, persistă întrebări privind măsura în care astfel de propuneri sunt analizate corespunzător. Într-un moment în care România are oportunitatea de a obţine beneficii industriale şi economice concrete, ignorarea unei astfel de oferte ridică întrebări legitime privind prioritizarea interesului naţional.

Conform unor informaţii recente, Rheinmetall ar fi propus creşteri de preţ de până la 30% în contextul negocierilor pentru programul MLI. Deşi ministrul Apărării a respins public aceste majorări, aceste evoluţii au amplificat preocupările legate de transparenţa, echilibrul şi poziţia de negociere a procesului.

Eligibilitatea SAFE

Guvernul României a sugerat că Hanwha Aerospace Romania ar putea să nu fie eligibilă pentru finanţare în cadrul mecanismului SAFE. Totuşi, această poziţie pare să fie inconsistentă cu evaluările juridice existente.

O analiză realizată de firma internaţională de avocatură Dentons a concluzionat că Hanwha Aerospace Romania îndeplineşte criteriile de eligibilitate în cadrul SAFE. Evaluarea subliniază că societatea respectă cerinţele-cheie, inclusiv în ceea ce priveşte prezenţa în Uniunea Europeană, producţia planificată în România şi contribuţia la baza industrială de apărare europeană.

În plus, investiţia propusă a fost supusă mecanismului naţional de screening al investiţiilor străine directe (FDI), care evaluează implicaţiile de securitate naţională şi strategice ale investiţiilor din afara UE. Faptul că proiectul este analizat în acest cadru formal indică faptul că acesta este deja evaluat conform celor mai ridicate standarde de reglementare şi securitate aplicabile în UE.

Analiza subliniază, de asemenea, că eligibilitatea SAFE este determinată de localizarea activităţii industriale şi a valorii generate în UE, nu de naţionalitatea companiei-mamă, ceea ce susţine eligibilitatea filialelor europene care asigură producţie locală semnificativă şi integrarea lanţului de aprovizionare.

În acest context, orice interpretare care ar exclude Hanwha Aerospace Romania din eligibilitatea SAFE riscă să se îndepărteze atât de cadrul legal, cât şi de scopul acestuia, ridicând întrebări suplimentare privind coerenţa şi obiectivitatea procesului de evaluare.

(C)