România înregistrează peste 60% din PIB în datorie şi prioritizează consolidarea fiscală

România intră într-o nouă etapă a gestionării finanţelor publice, pe fondul creşterii accelerate a datoriei suverane, care este estimată să depăşească pragul de 60% din PIB până la finalul anului 2026, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Analiza realizată de economiştii ING arată că disciplina fiscală şi continuarea consolidării bugetare vor deveni factorii decisivi pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi a ratingului de ţară, se adaugă în comunicat.

Economistul-şef al ING Bank România, Valentin Tătaru, arată că măsurile de ajustare fiscală adoptate în 2025 nu mai sunt opţionale, ci „o necesitate matematică”, în condiţiile în care datoria publică a României a intrat într-o zonă de presiune crescută pentru pieţe şi agenţiile de rating, conform comunicatului. Tătaru subliniază că sustenabilitatea datoriei depinde de implementarea consecventă a unui program multianual de consolidare fiscal, se arată în sursa menţionată.

Deficitele bugetare ridicate din perioada post-pandemică, coroborate cu creşterea costurilor de finanţare, au accelerat ritmul de acumulare a datoriei publice, care ar urma să ajungă la aproximativ 61,3% din PIB în 2026, faţă de 54% în 2024, evidenţiază datele ING, conform comunicatului.

Analiştii ING subliniază că agenţiile de rating urmăresc tot mai atent nu doar nivelul datoriei, ci şi traiectoria acesteia, precum şi capacitatea statului de a genera venituri bugetare, arată sursa precizată. România continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute niveluri ale veniturilor fiscale raportate la PIB din Uniunea Europeană, ceea ce reduce semnificativ spaţiul de manevră al politicii fiscal, conform comunicatului de presă.

Sursa subliniază că pentru 2026, necesarul brut de finanţare este estimat la 265-275 miliarde de lei, pe fondul unui deficit bugetar încă mare şi al volumelor consistente de datorie ajunse la scadenţă. Strategia autorităţilor, adaugă comunicatul, vizează reducerea dependenţei de emisiunile externe şi o orientare mai accentuată către piaţa internă, inclusiv prin programele de titluri de stat pentru populaţie şi prin atragerea fondurilor europene.

Pe piaţa titlurilor de stat, randamentele obligaţiunilor româneşti au înregistrat o scădere în ultimele luni, pe fondul revenirii încrederii investitorilor şi al aşteptărilor privind continuarea ajustărilor fiscal, potrivit sursei menţionate. Emisiunea netă de titluri de stat este estimată să atingă în 2026 cel mai scăzut nivel din ultimii ani, prezintă comunicatul.

Potrivit lui Valentin Tătaru, consolidarea fiscală trebuie să devină un proiect pe termen lung, care să depăşească ciclurile electorale, în condiţiile în care costurile cu dobânzile ar putea depăşi 3% din PIB în 2026, se arată în comunicat. Pe termen scurt, principalul obiectiv al autorităţilor rămâne evitarea unei retrogradări a ratingului de ţară sub nivelul „investment grade”, subliniază sursa precizată.