Noua ofensivă globală a uleiului de măsline schimbă regulile pe piaţa românească, conform unui comunicat de presă D'Olive. Dacă ritmul educaţiei consumatorilor şi al standardelor de calitate nu se accelerează, România riscă să devină un simplu receptor al surplusului internaţional, subliniază sursa menţionată. În contextul în care oferta depăşeşte capacitatea de adaptare a pieţei, apar riscuri precum etichete neclare, amestecuri dificil de verificat şi produse care respectă doar cerinţele minime legale, fără a reflecta calitatea autentică a uleiului de măsline, se arată în comunicat.
Pentru România, miza nu este competiţia între state producătoare, ci definirea propriului standard de calitate, într-un context de ofertă tot mai abundentă, subliniază sursa precizată.
Potrivit comunicatului, Turcia a devenit al doilea producător mondial de ulei de măsline, cu un vârf de 505.000 de tone în sezonul 2024-2025 şi o creştere de 132% a exporturilor, contribuind decisiv la avansul global de 25% al comerţului cu ulei de măsline.
Turcia a depăşit Italia şi s-a clasat pe locul doi mondial în producţia de ulei de măsline, după Spania, potrivit datelor Consiliului Internaţional al Măslinelor (COI), arată sursa citată. În sezonul 2024-2025, producţia turcă a atins 505.000 de tone, cu 58% peste un an mediu, iar exporturile au urcat la 160.000 de tone, precizează sursa citată. La nivel global, exporturile au crescut cu 25%, cea mai mare contribuţie fiind a Turciei, cu un avans de 132%, conform comunicatului.
Producţia globală este estimată la 3,44 milioane de tone în sezonul 2025-2026, iar sectorul traversează o perioadă pe care directorul general al COI, Jaime Lillo, o descrie drept „cea mai bună din istoria sa”, în contextul unor volume ridicate şi al unei calităţi în creştere, se arată în comunicat. În paralel, datele agregate de COI arată că uleiul de măsline reduce riscul bolilor cardiovasculare cu 15% şi mortalitatea cardiovasculară cu 23%, alimentând creşterea consumului pe pieţe noi, transmite sursa menţionată.
Această expansiune globală schimbă însă şi dinamica pieţelor emergente, inclusiv România, unde consumul a crescut în ultimii ani, dar cultura produsului rămâne în formare, explică sursa precizată.
CEO D'Olive, Cosmin Filipas, a afirmat: „România nu trebuie să devină o piaţă de descărcare pentru surplusul global. Într-un moment în care volumele cresc accelerat, diferenţa reală o face capacitatea consumatorului de a distinge între cantitate şi calitate”, potrivit comunicatului remis redacţiei.
Creşterea producţiei globale pune presiune pe distribuţie şi pe preţ, mai adaugă sursa citată. În sezonul 2024-2025, Turcia a devenit şi cel mai mare producător mondial de măsline de masă, iar consumul global a crescut cu 5%, menţionează sursa precizată. În acelaşi timp, schimbările climatice au generat volatilitate fără precedent în bazinul mediteranean, cu două sezoane consecutive sub medie şi creşteri istorice de preţuri în anii anteriori, potrivit comunicatului. Adaptarea prin cercetare, resurse genetice şi integrarea plantaţiilor în strategii de captare a carbonului devin o prioritate pentru marile ţări producătoare, adaugă sursa citată.
Cosmin Filipas a subliniat: „Problema nu este că există mai mult ulei pe piaţă. Problema este că, într-o avalanşă de volum, consumatorul poate pierde contactul cu ceea ce înseamnă cu adevărat calitatea. Gustul viu, prospeţimea, trasabilitatea clară şi anul recoltei trebuie să devină criterii normale, nu excepţii”, conform comunicatului de presă.
În prezent, mulţi consumatori aleg în funcţie de preţ sau promoţie, în timp ce verificarea originii măslinelor, a metodei de procesare sau a testărilor de laborator rămâne secundară, evidenţiază sursa citată. Într-un moment în care producţia globală atinge niveluri istorice, România se află într-un punct de inflexiune: poate evolua către o piaţă matură, orientată spre transparenţă şi analiză, sau poate deveni o piaţă de absorbţie pentru volumele excedentare, se adaugă în comunicat.


















































Opinia Cititorului