Schimbările climatice pot rescrie harta Antarcticii şi echilibrul geopolitic global

Încălzirea globală ar putea expune, până în anul 2300, o suprafaţă de teren fără gheaţă în Antarctica comparabilă cu dimensiunea statului american Pennsylvania, deschizând noi perspective, dar şi tensiuni, în ceea ce priveşte resursele şi statutul juridic al continentului, potrivit unui studiu publicat în Nature Climate Change şi citat de Live Science. Cercetarea, coordonată de Erica Lucas de la Universitatea din California Santa Cruz, introduce pentru prima dată în astfel de proiecţii conceptul de ajustare izostatică glaciară, procesul prin care scoarţa terestră se ridică după retragerea calotelor de gheaţă. Până acum, modelele climatice analizau doar retragerea marginilor gheţii. Noul studiu adaugă factori precum: modificările nivelului mării, grosimea litosferei, efectele gravitaţionale ale masei de gheaţă. Această abordare oferă o imagine mai completă asupra modului în care Antarctica s-ar putea transforma în următoarele secole.

• Suprafeţe uriaşe ar putea deveni accesibile

În funcţie de scenariile de topire a gheţii, cercetătorii estimează că până în 2300 ar putea apărea: 120.610 km² de teren fără gheaţă (scenariu sever), 36.381 km² (scenariu moderat), 149 km² (scenariu optimist). Potrivit studiului, aceste valori confirmă tendinţa deja observată în ultimele două decenii, de retragere progresivă a calotei glaciare antarctice. Sub calota glaciară se află un relief complex, format din munţi, văi, canioane şi chiar vulcani. Pe măsură ce gheaţa se retrage, aceste zone devin accesibile, iar odată cu ele şi resursele minerale. Potrivit studiului, în regiunile care ar putea deveni libere de gheaţă există zăcăminte de: cupru, aur,

Argint, fier, platină. Aceste resurse, esenţiale pentru industrie şi tehnologie, ar putea creşte interesul statelor pentru Antarctica, în special în zonele revendicate de Argentina, Chile şi Regatul Unit.

• Tratatul Antarctic, sub presiune

În prezent, exploatarea comercială a resurselor minerale este interzisă prin Tratatul Antarctic, care permite doar activităţi ştiinţifice. Totuşi, o eventuală creştere a accesibilităţii resurselor ar putea genera presiuni pentru renegocierea acestui cadru. Prima oportunitate oficială pentru o astfel de revizuire va apărea în 2048, când semnatarii tratatului pot solicita modificarea protocolului de mediu.

Deşi studiul sugerează posibile tensiuni geopolitice, experţii rămân prudenţi. Tim Stephens, de la Universitatea din Sydney, consideră că este puţin probabil ca apariţia terenurilor fără gheaţă să declanşeze, de una singură, o schimbare majoră a guvernanţei Antarcticii. Acesta subliniază că mediul rămâne extrem de ostil pentru exploatarea resurselor, iar transformările ar putea, dimpotrivă, să stimuleze cooperarea internaţională şi consolidarea măsurilor de protecţie a mediului.

• Un viitor incert pentru „continentul alb”

Transformările anticipate în Antarctica evidenţiază interdependenţa dintre schimbările climatice, resursele naturale şi echilibrul geopolitic global. Pe măsură ce gheaţa se retrage, nu doar geografia continentului se modifică, ci şi mizele economice şi strategice asociate acestuia. În acest context, comunitatea internaţională va fi nevoită să găsească un echilibru delicat între exploatarea resurselor şi protejarea unuia dintre cele mai fragile ecosisteme ale planetei.