SEPTEMBRIE FINANCIARNumărăm bobocii: 1. destrămarea coaliţiei; 2. falimentul City Insurance; 3. explozia preţurilor din energie şi al 4-lea val

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 11 octombrie

Numărăm bobocii: 1. destrămarea coaliţiei; 2. falimentul City Insurance; 3. explozia preţurilor din energie şi al 4-lea val

Prima lună de toamnă a avut toate ingredientele negative necesare unui impact puternic asupra mediului economico-social şi politic din ţara noastră. Septembrie a debutat cu criza din cadrul coaliţiei de guvernare concretizată în părăsirea guvernului Cîţu de miniştrii USR-PLUS, a continuat cu scandalul privind depunerea moţiunii de cenzură de către nemulţumiţii conduşi de Dan Barna şi Dacian Cioloş împreună cu cei de la AUR şi s-a finalizat cu alegerea lui Florin Cîţu ca preşedinte al PNL, cu o moţiune de cenzură a PSD citită în Parlament şi cu vizita la Bucureşti a Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, pentru aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În toată această perioadă, pandemia a luat un nou avânt şi ceea ce era denumit iniţial doar valul al patrulea avea să se dovedească un adevărat tsunami pentru sistemul de sănătate din ţara noastră. Astfel, dacă la întâi septembrie se înregistrau pentru 24 de ore 1443 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-Cov 2 şi 21 de decese, precum şi o rată de incidenţă la nivel naţional cu mult sub 1 la mie, până la finalul lunii jumătate din ţară a trecut de la scenariul verde al pandemiei la cel roşu. În raportarea oficială din 30 septembrie erau înregistrate pentru ultimele 24 de ore 12.032 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-CoV 2, 176 de decese şi o rată de incidenţă ridicată, care depăşea în multe locuri 3 sau chiar 4 la mie. Printre "performerii" în acest domeniu se numărau judeţul Ilfov - 7,18 la mie, Bucureşti - 6,64 la mie, judeţul Timiş - 6,34 la mie, judeţul Cluj - 4,79 la mie.

Pe plan economico-financiar, Guvernul Cîţu a reuşit să aprobe abia în luna septembrie prima rectificare bugetară din acest an şi a stabilit că în următorii şase ani va aloca 50 miliarde lei programului naţional de investiţii Anghel Saligny (aşa numitul PNDL 3). În acelaşi timp, majorarea constantă a preţurilor din energie consemnată la mijlocul verii a cunoscut un impuls puternic în prima lună de toamnă, fapt ce a determinat Executivul să iniţieze un act normativ privind compensarea facturilor consumatorilor casnici şi Camera Deputaţilor să voteze, în calitate de for decizional, legea privind consumatorii vulnerabili din energie.

Tot în plan financiar, ar mai fi de consemnat falimentul, constatat cu întârziere de către Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, a societăţii de asigurări City Insurance. În urma deciziei ASF, Guvernul a intervenit pentru plata despăgubirilor în cazul celor 3 milioane de asiguraţi la City, iar întregul scandal urmează să fie desluşit de procurorii din cadrul DIICOT şi DNA, precum şi de comisiile parlamentare care au audiat conducerea Autorităţii şi pe principalii actori din piaţă.

Destrămarea coaliţiei pierzătorilor

Prima zi a lunii septembrie a consemnat scandalul ce avea să ducă la ieşirea de la guvernare a miniştrilor USR PLUS şi începutul destrămării coaliţiei celor care au pierdut alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Deoarece miniştrii USR PLUS nu au fost de acord cu aprobarea de către Guvern a ordonanţei de urgenţă privind Planul Naţional de Investiţii Anghel Saligny - pe care îl consideră un fel de PNDL 3 - şi pentru că Stelian Ion, ministrul Justiţiei, a refuzat să avizeze proiectul de act normativ, premierul Florin Cîţu a decis revocarea din funcţie a acestuia. Decizia sa a fost aprobată în 2 septembrie, de preşedintele Klaus Iohannis, care a decis şi numirea lui Lucian Bode (ministrul de interne) ca interimar la Justiţie.

Din cauza acestei decizii, partenerii de la USR-PLUS au solicitat demisia lui Florin Cîţu din funcţia de premier, considerând că după demiterea fără motiv a miniştrilor Vlad Voiculescu (în 14 aprilie) şi Stelian Ion (în 1 septembrie) nu mai pot avea încredere în actualul şef al Guvernului. De altfel, miniştrii USR PLUS au refuzat să participe la şedinţa de guvern din 3 septembrie, când a fost aprobată de cei de la PNL şi UDMR ordonanţa de urgenţă privind programul Anghel Saligny.

Imediat după şedinţa de guvern din 3 septembrie, parlamentarii USR-PLUS şi AUR au depus moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu, pe care Executivul a atacat-o, ulterior, la Curtea Constituţională.

La numai trei zile după această şedinţă de guvern, în 6 septembrie, liderii USR PLUS au decis demisia în bloc a tuturor miniştrilor pe care formaţiunea politică îi avea în guvernul Cîţu. Demisiile i-au fost înaintate a doua zi premierului, care le-a înaintat preşedintelui Klaus Iohannis ce a emis, în 8 septembrie, decretele de revocare a acestora şi de numire ca interimari în funcţiile respective a altor miniştri din cadrul guvernului.

Scandalul din interiorul coaliţiei de guvernare a continuat şi după şedinţa de guvern din 9 septembrie, când - pe lângă prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile - membrii Cabinetului Cîţu au aprobat şi eliberarea din funcţie a tututor prefecţilor şi subprefecţilor numiţi la propunerea USR PLUS. Anterior acestei şedinţe, premierul îi eliberase din funcţie şi pe toţi secretarii de stat numiţi de USR PLUS.

"Sunt 42 de decizii, 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, dar MAI va emite 14 ordine de ministru pentru preluarea de atribuţii. Nu numim alţi prefecţi sau alţi subprefecţi, vor fi preluate atribuţiile, situaţia rămâne aşa, exact ca la secretarii de stat, nu se numeşte nimeni pe acele locuri, doar rămân posturi libere şi se preiau din atribuţii", a precizat prim-ministrul Florin Cîţu, la finalul şedinţei de guvern din 9 septembrie.

Prima rectificare bugetară, la începutul toamnei

Deşi cifrele macro-economice au fost pozitive pe primul semestru, indicând creştere economică şi o majorare a veniturilor la bugetul de stat, tensiunile din cadrul coaliţiei de guvernare cu privire la programul Anghel Saligny au întârziat cu peste o lună aprobarea de către Executiv a primeri rectificări bugetare.

Aceasta a avut loc, totuşi. în 7 septembrie, când guvernul Cîţu - fără miniştrii USR PLUS - a aprobat ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară.

"La baza rectificării stă o reevaluare a Produsul Intern Brut (...) la o valoare nominală acum de 1,17 miliarde, faţă de 1,11 miliarde la începutul anului. (...) Se schimbă estimarea de creştere reală pe care am avut-o la începutul anului, acum mergem pe o estimare de 7% faţă de o estimare iniţială de 4,3%. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, creşte de la 80 de miliarde la 83,8 miliarde şi acesta reprezintă un deficit bugetar de 7,13% din PIB, ca procent. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 15,5 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde lei sunt venituri din economia internă şi 2,1 miliarde lei venituri din fonduri europene.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 18,77 miliarde lei. (...) Cheltuielile pentru investiţii la această rectificare cresc cu 6,6 miliarde lei, ajung la o sumă-record în ultimii 30 de ani de zile, de 69,7 miliarde de lei, 5,9% din PIB - şi, atenţie, cu 14,7 miliarde de lei mai mult faţă de 2020", a afirmat, la finalul şedinţei de guvern, premierul Florin Cîţu.

Ministerele care au primit cei mai mulţi bani la această rectificare bugetară sunt: Ministerul Sănătăţii (3,7 miliarde lei); Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice (2,3 miliarde lei); Ministerul Educaţiei (964 milioane lei) şi Ministerul Investiţiilor (760 milioane lei).

Ministerul Transporturilor a primit un supliment de finanţare de 660 milioane lei, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a înregistrat o rectificare pozitivă de 533 milioane lei. O sumă considerabilă, 2,87 miliarde lei, a fost trecută în plus la Ministerul Finanţelor pentru Acţiuni Generale, fapt pentru care guvernul Cîţu a fost acuzat de distribuirea politică a banilor publici destinaţi administraţiilor publice locale.

Energia, din ce în ce mai scumpă

Pe fondul creşterii preţurilor din energie pe piaţa liberă, autorităţile au fost nevoite să ia pe repede înainte măsuri pentru a diminua actuala tendinţă de majorare cu peste 25% a tarifelor pe care vor fi nevoiţi să le suporte consumatorii. Astfel, în 7 septembrie Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat legea consumatorului vulnerabil şi a trimis-o spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Conform actului normativ aprobat de Parlament, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2053 lei, în cazul persoanei singure. Legea aduce o serie de modificări, cele mai importante fiind că actul normativ se va putea aplica începând cu data de 1 noiembrie 2021, şi creşte exponenţial numărul de beneficiari - de la 209.000 până la 524.000. Legea a fost promulgată în 16 septembrie de preşedintele Klaus Iohannis.

Tot în domeniul energiei, în 15 septembrie - cu o zi înainte de promulgarea legii consumatorului vulnerabil - Guvernul a avut pe ordinea de zi, în primă lectură, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind compensarea facturilor la energie, act normativ pe care îl va adopta abia la începutul lunii octombrie.

După şedinţa de guvern de la mijlocul lunii trecute, Virgil Popescu, ministrul Energiei şi ministru interimar al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat: "Avem două referinţe: referinţă minimă, cel mai mic preţ din piaţa concurenţială, care este 64 de bani preţul mediu şi preţul mediu din piaţa concurenţială care este 82 de bani. Această diferenţă, de 18 bani pe kilowatt la consumator, va fi subvenţionată în totalitate de către stat pe mai multe tranşe de consumatori. Avem consumatori între 30 de kW şi 200 de kW lunar. Vorbim practic pentru românii care consumă între 30 şi 200 de kW. Poate vă întrebaţi de ce e un prag de 30 de kW, pentru că acest prag de 30 de kW înseamnă că acolo avem casă nelocuită sau locuinţe de vacanţă, ori acest lucru nu are absolut niciun rost să subvenţionăm case nelocuite sau case de vacanţă, deci nu stau acolo, cu un consum atât de mic. Peste 200 de kW considerăm că nu mai este un consum mediu, este un consum destul de mare, deci practic nu mai vorbim de oameni cu venituri medii. Între 30 de kW şi 200 kW vorbim de 5.172.193 de gospodării. Dacă înmulţim cu - vă dau statisticile de la Ministerul Muncii - 2,5 persoane pe gospodărie, vorbim de aproape 13 milioane de români care vor beneficia de acest ajutor pentru energia electrică. Pentru gaze naturale, pentru toţi cei care locuiesc în imobile în suprafaţă maximă de 120 metri pătraţi, Guvernul va subvenţiona 25% din factură. Atât la energie electrică cât şi la gaze, la sfârşitul fiecărei luni furnizorii vor emite facturile, vor trece acest discount diferenţiat în factură, vor întocmi nişte borderouri automat din sistemele informatice, pe care le vor prezenta în declaraţiile de la buget, de la ANAF, în declaraţiile de taxe şi impozite şi li se vor scădea direct din declaraţiile la taxe şi impozite. Pentru gaze naturale, vorbim de compensarea facturilor pentru 2.326.551 de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane".

Insolvenţa City Insurance a tulburat apele în piaţa financiară

În 17 septembrie, ceea ce era inevitabil de mai bine de un an s-a întâmplat: Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a declarat insolvenţa City Insurance, cea mai mare companie de asigurări RCA din România, care avea o cotă de piaţă de peste 45% şi 3 milioane de clienţi.

"Din prima zi a mandatului meu de Preşedinte al Autorităţii, mi-am propus aplicarea fermă a legii şi stoparea neregulilor din piaţa asigurărilor şi vă asigur că efortul meu va continua. Toate deciziile au la bază ample investigaţii de specialitate, dovezi concrete şi sprijinul instituţiilor de aplicare a legii din România, precum şi din alte state. Am sesizat Ministerul Public, dar şi alte instituţii ale statului cu privire la faptele constatate", a declarat, la acel moment, Nicu Marcu, preşedintele ASF.

Scandalul City Insurance nu putea trece neobservat de principalele autorităţi ale statului - Parlamentul şi Guvernul.

Comisiile de specialitate din Senat i-au chemat în 22 septembrie la audieri atât pe actorii din piaţa asigurărilor, cât şi pe şefii ASF, dar audierea acestora din urmă a avut loc o săptămână mai târziu.

Tot în 22 septembrie, Guvernul a aprobat un act normativ pentru despăgubirea asiguraţilor la City Insurance.

Actul normativ aprobat de Guvern prevede că toţi asiguraţii de la City Insurance vor fi despăgubiţi de Fondul de Garantare, în limita pragului maxim de 500.000 lei de poliţă. Conform OUG, în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul oficial a deciziei ASF de retragere a autorizaţiei de funcţionare a asigurătorului şi constatării stării de insolvenţă, Fondul de Garantare a Asiguraţilor poate plăti daunele solicitate. Asiguratul trebuie să meargă cu dosarul respectiv direct la Fondul de Garantare care va face plăţile aferente. Prin dispoziţiile noului act normativ, toate poliţele de asigurare deţinute de o persoană vor fi plătite de fondul de garantare.

A doua zi după şedinţa de guvern, procurorii au descins la City Insurance şi la locuinţele administratorilor societăţii, de unde au ridicat mai multe documente şi obiecte. Acţiunea a avut loc în cadrul dosarului penal deschis pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, bancrută frauduloasă, spălare de bani, fals informatic, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Dosarul vizează 20 de persoane din conducerea şi acţionariatul City Insurance, cel mai important fiind Dan Odobescu, dar şi persoane din conducerea ASF din perioada 2016-2020, responsabili de sectorul supraveghere asigurări. Prejudiciul minim estimat în dosar se ridică la peste 28 de milioane de euro. Procurorii ar avea comisii rogatorii în Elveţia, Luxemburg, insulele Cayman şi Barbados, se arată într-un comunicat de presă emis de Parchetul General.

În 29 septembrie, conducerea ASF a fost audiată de Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului pe tema prăbuşirii companiei de asigurări City Insurance. Audierea s-a desfăşurat cu uşile închise, fără prezenţa reprezentanţilor mass-media.

"Sunt lucruri pe care nu putem să le facem publice pentru că Autoritatea a sesizat organele de cercetare penală atunci când a găsit aceste lucruri. Ca atare, ce am putut să spunem, lucrurile confidenţiale, le-am spus la Comisie. Rugămintea mea către dumneavoastră este să aveţi răbdare ca Parchetul, atunci când poate să spună, să spună tot ce am trimis noi către dumnealor", le-a transmis, după audiere, jurnaliştilor, Nicu Marcu, preşedintele ASF.

În schimb, Valentin Ionescu, directorul general pentru asigurări din cadrul ASF, a menţionat: "Măsuri cu privire la această societate au fost luate din 2014. Această societate a fost sancţionată în fiecare an. S-a revocat mandatul directorului general şi preşedintelui în 2015, au fost măsuri pentru a-i restabili situaţia financiară. (...) Vorbim de falsuri în documente. (...) Conducerii societăţii i-au fost cerute şi a prezentat documente în original, legalizate şi apostilate, lucru pe care societatea l-a făcut. Auditorii companiei au confirmat existenţa acelor bani (din contul fals)".

În urma audierilor, membrii comisiilor reunite de buget-finanţe au decis că, în cazul City Insurance, "organele de cercetare trebuie să ia urma banilor fraudaţi".

Nou şef la PNL

La numai o săptămână după declanşarea scandalului City Insurance şi în plină creştere exponenţială a ratei de infectare cu Sars-Cov 2 în valul 4 al pandemiei, PNL a organizat la Romexpo un congres cu prezenţă fizică, la care au participat 5000 de persoane, pentru alegerea noului preşedinte al formaţiunii politice.

Evenimentul din 25 septembrie a fost marcat de discursul preşedintelui Klaus Iohannis care prin remarcile făcute a tranşat votul în favoarea premierului Florin Cîţu, în ciuda speranţelor pe care şi le făcuseră fanii lui Ludovic Orban, care au huiduit copios discursul şefului Guvernului.

Cu 2877 de voturi (60,2%) din totalul celor exprimate, Florin Cîţu a devenit noul preşedinte al PNL, în faţa lui Ludovic Orban care a strâns 1898 de voturi (39,7%), în timp ce 72 de voturi au fost anulate.

Imediat după ce a pierdut alegerile interne, Ludovic Orban a anunţat că îşi pune mandatul de preşedinte al Camerei Deputaţilor în mâinile lui Florin Cîţu şi că încetează orice parteneriat pe care l-a avut cu preşedintele Klaus Iohannis.

A doua zi, Consiliul Naţional al PNL, care s-a desfăşurat tot la Romexpo, în prezenţa a 2000 de delegaţi, a votat echipa câştigătoare a lui Florin Cîţu în toate funcţiile de conducere ale partidului.

Ursula von der Leyen, la Bucureşti

Luni, 27 septembrie, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene s-a aflat la Bucureşti pentru a parafa cu premierul Florin Cîţu acordul dat de forul european pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis de ţara noastră.

"Planul României îndeplineşte toate criteriile care sunt la standarde foarte înalte. Sunt bani pentru investiţii în digitalizare, în energie verde şi desigur bani pentru a rezolva problemele de infrastructură ale României. Este un pas important, este vorba despre distribuirea a peste 29 de miliarde de euro, peste 10% din PIB-ul României. Mă bucur să fiu aici şi evident că nu este sfârşitul călătoriei. Acum este vorba despre implementare şi despre livrarea acestui plan. Cu toţii ştim că implementarea şi absorbţia fondurilor este vitală şi există nevoia pentru o planificare foarte bună. Vreau să ştiţi că voi fi alături de voi în toţi aceşti paşi care trebuie făcuţi. Împreună putem să facem un succes din acest plan minunat", a declarat Ursula von der Leyen.

PNRR-ul României a primit calificativul maxim pentru 10 din cele 11 elemente verificate de Comisia Europeană. Singurul calificativ bun, dar nu maxim a fost cel privind costurile, element pentru care aproape toate statele europene - printre care şi Franţa, şi Germania - au primit un calificativ asemănător cu al României.

Prin PNRR, România ar urma să primească 29,2 miliarde euro pe parcursul următorilor cinci ani, în urma atingerii unor anumite borne, să realizeze numeroase reforme structurale spinoase şi să implementeze 107 proiecte de investiţii de digitalizare şi infrastructură - rutieră, de educaţie şi sănătate - care vor trebui finalizate până la finele lui 2026. Primii bani din PNRR ar urma să intre în România la finalul lunii noiembrie-începutul lunii decembrie.

Moţiunea USR-PLUS, constituţională, dar moţiunea PSD ajunge în plenul Parlamentului

În 28 septembrie, Curtea Constituţională a tranşat conflictul dintre Guvern şi Parlament cu privire la aşa-zisele vicii de formă pe care le-ar fi avut moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR.

"Curtea a constatat că moţiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituţie coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi art.113 alin.(2) din Constituţie. Parlamentul nu a dezbătut moţiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura iniţiată şi continuă să încalce art.113 din Constituţie. În consecinţă, au fost încălcate şi prevederile constituţionale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept şi alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat", se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Este vorba despre moţiunea depusă în 3 septembrie de USR-PLUS şi AUR care, conform Curţii, ar trebui dezbătută şi votată. Însă, în 28 septembrie, imediat după decizia CCR, PSD introduce moţiunea de cenzură, iar majoritatea membrilor Birourilor Permanente Reunite aprobă citirea acesteia în plenul Parlamentului, joi, 30 septembrie, urmând a fi dezbătută şi votată în 5 octombrie.

Ameninţat de noua moţiune, premierul Florin Cîţu a convocat în 29 septembrie o nouă şedinţă de guvern pentru pregătirea şi aprobarea mai multor acte normative ce nu ar putea fi aprobate de un guvern interimar.

"Cred că luni, 3 octombrie, vom face Consiliul Tripartit, având în vedere moţiunea de cenzură de marţi, pentru a ne asigura că vom putea să adoptăm hotărârea de guvern privind creşterea salariului minim de bază brut garantat pentru anul 2022, pentru că şi această hotărâre de guvern are implicaţii pentru bugetul de anul viitor şi nu poate să fie aprobată de un guvern interimar. Dacă în Consiliul Tripartit ajungem la concluzia că o creştere de 10,9%, astfel încât salariul minim să ajungă la 2550 de lei este cea mai bună variantă, o vom aproba. Dacă nu, rămâne neaprobată şi vom aproba când vom avea un guvern cu puteri depline.

(...) Pentru buget înseamnă resurse suplimentare, pe net, de 1,8 miliarde lei, (...) pentru că o creştere a salariului minim înseamnă costuri suplimentare (...) şi vreau să văd dacă şi companiile sunt de acord cu acest cost suplimentar, dacă pot să îl internalizeze în această perioadă", a declarat premierul Florin Cîţu, imediat după şedinţa de guvern.

Ar mai fi de menţionat că, din cauza valului al patrulea al pandemiei şi a creşterii exponenţiale a ratei de incidenţă privind infectările cu Sars-Cov 2, Guvernul a aprobat, în 17 şi 23 septembrie, generalizarea utilizării certificatului digital covid, atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mia de locuitori. Printre alte restricţii, acolo unde s-a trecut de incidenţa de 6 la mie, pe timpul nopţii este interzisă deplasarea în afara locuinţei fără motive temeinice şi fără declaraţie pe propria răspundere, cu excepţia persoanelor vaccinate, care pot circula liber.

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. Nu s-au creat conditii pentru gestionarea valului 4. Nu s-au marit capacitatile de tratament. Nu s-au importat medicamentele care salveaza de la deces. De ce? La fel cu energies electrica. Sa avem alte ingrijorari. City a dat faliment pe o balba imputabila inclusiv sau mai ales neprihanitilor Ionescu si Marcu. Economia se duce in cap. Nimeni nu se duce la Cotroceni cu propunere de prim ministru. Caragiale a emigrat, era prea mult. Ce tara, monser, ce tara.

    si superman ce zice? a gasit vinovatii de serviciu?

    Toamna asta nu se mai numără bobocii ci "bilele" ...cine nu le are pierde.

    remember this: "Do not pray for an easy life, pray for the strength to endure a difficult one. - Bruce Lee  

    "I walk slowly but I never walk backward" Abraham Lincoln 

    1. Amandoi au fost asasinati. Citeaza pe altii.

      Adrian de la Corbu cu "numaratul" ?

      In campania electorala din 1996, Adrian de la Corbu avertiza in privinta consecintelor programului electoral al CDR. Ce a spus atunci a devenit realitate exact cum ati vrut. In general, voi vreti ceva, alegeti, primiti contrariul, dar poezia pe care o invatati de propaganda securista ramane.

      cauta:

      ""istoria-fara-perdea- marius-oprea-2001-anul-ghiftui tilor-acum-douazeci-de-ani-in- vremea-regimului-iliescu-nasta se-20292533""

      Propaganda securista pentru ignoranti.

    Destramarea coalitiei a fost facuta de presedintele Klaus Iohannis care a mers la Congresul PNL de la Romexpo nu trebuia sa mearga acolo.Dupa congres USRPLUS si AUR impreuna cu PSD.au facut alianta ca sa faca ce sa inflameze si mai tare,apoi au cerut motiune de cenzura in prag de iarna.Romania este in criza alimentara,in criza preturilor mari de la energie,si criza pandemiei si a pestei porcine in Romania.

    Luni au inceput consultarile politice la Cotroceni PNL si PSD nu au o propunere de premier,,tot PSD vrea alegeri anticipate,USRPLUS l-a propus pe Dacian Ciolos iar AUR pe Calin Georgescu  

    Presedintele Romaniei va desemna un prim-ministru dar nu de la USRPLUS si nici de la AUR.Are in mana un nume si anume pe fostul primar al Oradiei Ilie Bolojan 

    Falimentul City Insurance a fost o bula de aer pentru asigurari  

    Preturile mari de la facturile din energie au fost introduse de PSD si USRPLUS care in timpul guvernarii lui Ciolos si Dancila nu au facut nimic pentru populatie

    Criza pandemiei este o alta mancare de peste nu sunt paturi la ATI pun presiune pe spitale ,s-au ars spitale importante in tara nici Iohannis si nici Citu nu au facut nimic numai televiziunile care transmit din spitale trebuie sa le multumim  

    1. Deci astia care guverneaza de 2 ani n-au nicio treaba cu nimic si ar fi bine sa ramana tot ei ca sa adancim putin prapastia facuta de PSD. Ce detergent folosesti?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro