Sfârşitul plafonării preţurilor energiei electrice: ce trebuie să facem ca să nu avem facturi exorbitante

În condiţiile revenirii pieţei energiei electrice din ţara noastră la statutul de piaţă liberă, odată cu încetarea la 1 iulie a schemei de plafonare-compensare, consumatorii vor resimţi direct variaţiile pieţei, iar pentru mulţi dintre ei, factura la energie ar putea deveni o povară considerabilă.

Autorităţile spun că piaţa trebuie să revină la un regim concurenţial, dar specialiştii avertizează că lipsa unei tranziţii clare şi a unor măsuri de protecţie pentru categoriile vulnerabile pot duce la dezechilibre sociale şi economice. În acest context, românii se întreabă cât vor ajunge să plătească pentru electricitate în lunile următoare şi ce opţiuni au pentru a-şi reduce costurile.

Fără plafonarea impusă de stat, preţurile energiei electrice vor fi stabilite liber de furnizori, în funcţie de cerere, ofertă şi costurile de producţie sau achiziţie. Estimările actuale indică faptul că, pentru o parte dintre consumatori, factura ar putea creşte cu 10% până la 80%, în funcţie de contractul existent, consumul lunar şi furnizorul ales.

Deşi unii furnizori au anunţat că vor păstra preţuri competitive pentru a-şi menţine clienţii, alţii ar putea ajusta rapid tarifele, mai ales în contextul unor posibile creşteri ale costurilor pe piaţa angro. În lipsa unei plafonări, consumatorii trebuie să fie mai atenţi ca niciodată la condiţiile contractuale şi să compare ofertele disponibile în piaţa liberă, pe platform pusă la dispoziţie de ANRE.

• George Niculescu, preşedintele ANRE: "Dacă furnizorii încearcă să păcălească consumatorii, vor fi sancţionaţi”

În ceea ce priveşte impactul revenirii pieţei de energie electrică la statutul de piaţă liberă asupra consumatorilor casnici, George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a afirmat la Digi 24 că instituţia publică va sancţiona drastic furnizorii care vor păcăli clienţii.

George Niculescu a precizat: "În ceea ce priveşte preţurile, am demarat o analiză pentru a vedea de ce o parte din furnizori s-au grupat în jurul valorii de 1,5 lei/kw, în timp ce un furnizor are un preţ de 1 leu/kw. Între timp, am constatat că mai mulţi furnizori au început să facă oferte de retenţie a consumatorilor pentru a-şi conserva portofoliul de clienţi şi au venit cu oferte mai bune. Cred că ar trebui ca ofertele să fie avantajoase, competitive din punctul de vedere al clientului, pentru ca să vină la furnizorii respectivi şi alţi clienţi de la alte companii, încurajând astfel migraţia sau portările de la un furnizor la altul şi nu ofertele doar pentru clienţii din portofoliu. În acest moment sunt mii de portări zilnic şi există riscul ca unii furnizori, cu preţuri mari, să rămână fără portofoliu de clienţi. Nu cred că trebuie să stingem lumina în fiecare cameră de la 1 iulie, ci să alegem un furnizor cu preţ corect, competitiv pentru nevoile noastre , care ne poate ajuta să avem în casă un confort la un preţ corect. Vă dau garanţia că, dacă furnizorii încearcă să păcălească consumatorii, vor fi sancţionaţi. Nu am ezitat să aplicăm sancţiuni în alte situaţii. Este firesc ca ANRE, când consumatorii sunt păcăliţi, să sesizeze derapajele şi să le sancţioneze”.

Preşedintele ANRE a mai arătat că, înainte de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare-compensare la energie electrică, instituţia publică a obligat furnizorii să le trimită consumatorilor o informare privind preţul pe care ar urmă să îl plătească şi a urmărit modul cum s-a făcut informarea.

George Niculescu a spus: "Din păcate, am constatat că un furnizor a eşuat în informarea clienţilor şi, din această cauză, 1,1 milioane locuri de consum nu au primit informarea respectivă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi le cer furnizorilor să îşi respecte obligaţiile de informare şi ofertare a consumatorilor. Cei care încalcă regulile şi reglementările vor fi sancţionaţi la finalizarea acţiunii de verificare”.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat de stat celor 3,7 milioane de consumatori vulnerabili, preşedintele ANRE a menţionat că se va calcula o anvelopă bugetară, iar voucherul de energie acordat va avea o valoare permisă de actualul buget de stat.

• Silvia Vlăsceanu, HENRO: "Preţul energiei electrice este prea mare din cauză că avem prea puţine capacităţi de producţie în bandă”

Preţul actual al energiei electrice existent în piaţă este prea mare din cauză că sistemul energetic naţional are prea puţine capacităţi de producţie în bandă a energiei electrice, a afirmat, pentru ziarul BURSA, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO.

Silvia Vlăsceanu a spus: "Preţul este dat de concurenţa existentă în piaţă, iar această concurenţă nu poate fi decât în sectorul de producţie şi în sectorul de furnizare. Pe zona de producţie, vedem acum dezavantajele reorganizării sectorului energetic românesc începută în anii 2000, când s-a separat, pe tehnologii, sectorul respectiv, pe zona de furnizare concurenţa trebuie să existe şi să se manifeste cât mai amplu, iar din datele ANRE constatăm că sunt săptămânal operatori economici ce doresc obţinerea licenţei de furnizare a energiei electrice şi gazelor naturale. Din acest punct de vedere vom vedea ce se întâmplă. Deşi în primul moment ofertele de preţ nu sunt cele mai atractive, vedem deja că, pe măsură ce se apropie 1 iulie, şi sub impactul interesului crescut manifestat de consumatori de a-şi schimba furnizorii de energie, prin sprijinul facil al platformei realizată de ANRE, unii furnizori au început să prezinte oferte de preţ mai mic pentru clienţii aflaţi în portofoliu. Schema de plafonare-compensare aplicată în ultimii trei ani a dovedit că plafonul de 0,68 lei/kw a pus cea mai mare presiune pe bugetul statului şi pe companii, deoarece nu a fost un preţ corect care să acopere preţul real al energiei electrice. Noi nu putem să spunem care este preţul cel mai bun, dar acesta este dictat de piaţa liberă, care determină valoarea acestuia în funcţie de cerere şi ofertă. Poate că în acest moment este prea mare din cauză că aveam prea puţină producţie de energie electrică în bandă, care oferă stabilitate sistemului electro-energetic şi siguranţă în aprovizionarea consumatorilor, precum şi continuitate în aprovizionare, cu respectarea parametrilor de calitate a curentului electric. De aceea este foarte important să avem capacităţi de producţie în bandă, care să producă suficient de multă energie electrică astfel încât să pună presiune pe preţ. Cu cât vom avea o ofertă mai mare, cu atât preţul va fi mai mic”.

Doamna Vlăsceanu a arătat că majorarea ofertei a fost şi motivul principal pe care companiile care au realizat parcuri fotovoltaice şi eoliene l-au invocat în necesitatea realizării investiţiilor respective, numai că în realitate nu s-a întâmplat acest lucru în ritmul dorit, chiar dacă presiunea pentru construcţia de regenerabile a rămas ridicată.

Directorul executiv al HENRO a precizat: "Noi considerăm că ritmul trebuie să fie echilibrat; adică investim în regenerabile, dar nu trebuie să afectăm stabilitatea şi siguranţa sistemului energetic naţional şi de aceea e nevoie de noi capacităţi de producere a energiei în bandă: hidro, gaze, nuclear şi cărbune. Până la urmă cărbunele este motorul economiei din ultimii 200 de ani, iar noi ne-am redus emisiile cu mult sub ţinta pe care o avem pentru anul 2030. Din păcate, această reducere a avut loc şi prin prisma reducerii activităţii în industria minieră. Din fericire, sunt investiţii în domeniul producerii energiei în bandă, dar din păcate timpul necesar pentru realizarea şi punerea în funcţiune a unui astfel de grup energetic - de exemplu pe gaze naturale sau nuclear - este mult mai mare faţă de cel în care este inaugurat un parc fotovoltaic sau eolian. La aceasta se adaugă şi faptul că presiunea asupra furnizorilor de echipamente este foarte mare pe eolian şi fotovoltaic, deoarece toată Europa este concentrată pe capacităţile de producţie din aceste sectoare”.

Silvia Vlăsceanu a mai spus că poate ar fi cazul, după atâţia ani în care toată piaţa energetică europeană a funcţionat pe principiul preţului marginal pentru că existau doar surse energetice clasice în bandă - cărbune, gaze naturale, hidro şi nuclear -, să fie regândită la nivel european modalitatea de formare a preţului pe piaţa energiei electrice.

• Laurenţiu Urluescu, preşedinte AFEER: "Pentru consumatorii casnici ce au avut plafon de 0,68 lei/kw, preţul s-ar majora cu maximum 80%”

Majorarea preţurilor energiei electrice de la 1 iulie va fi resimţită în principal de consumatorii casnici care până acum au plătit doar 0,68 lei/kw, ne-a transmis Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Laurenţiu Urluescu a precizat: "În ceea ce priveşte preţul pe care îl va plăti de la 1 iulie consumatorul casnic, efectul pentru fiecare va fi în funcţie de plafonul pe care l-a avut anterior. Este vorba despre trei plafoane de preţ: 0,68 lei/kw; 0,8lei/kw şi 1,3 lei/kw. Preţurile actuale din piaţă se situează între 1,1 leu şi 1,5 lei/kw. Normal că pentru cei care plătesc acum 0,68 lei/kw va fi o creştere cuprinsă între 65% şi 80% a facturii la energie. Dar ar trebui să ţinem cont că în plafonul de 0,68 lei/lw, doar taxele şi tarifele plus alte contribuţii reprezintă 0,67 lei. Practic, energia plătită de consumatorul respectiv este doar 0,01 leu/kw, adică un ban, ceea ce înseamnă că primeşte energie aproape gratis, ceea ce este de neconceput. Normal că în momentul în care nu va mai primi energia aproape gratis şi va trebui să o cumpere, va costa mai mult. De aceea, pentru acest tip de consumatori, factura de energie electrică va creşte substanţial. Pentru cei care plătesc la plafonul de 1,3 lei/kw, majorarea nu va fi mare, iar la unii dintre ei s-ar putea chiar să le scadă factura în funcţie de contractele pe care le au cu furnizorul de energie. La consumatorii industriali de energie, nu mă aştept să fie o creştere a preţului la energie, pentru că ei, la plafonul de 1,3 lei/kw, datorită taxelor mai mici de distribuţie, au avut o factură mai mică. Apoi consumatorii pot să îşi schimbe furnizorul, dacă nu le convine preţul, dar să nu uite că nu doar acesta este important în furnizare, ci contează şi calitatea serviciului oferit”.

Preşedintele AFEER ne-a mai spus că plafonarea îndelungată a preţurilor a avut trei efecte negative.

Laurenţiu Urluescu a arătat: "Primul a fost lipsa apetitului de investiţii în producţia de energie electrică, iar din această cauză am ajuns importatori de energie la preţuri care sunt peste preţurile din celelalte state aflate în această regiune a Europei. Dacă statele din jurul României au început să pună în funcţiune noi capacităţi de producţie începând de acum 3-4 ani, la noi a fost o stagnare, abia de curând începând să se mişte lucrurile cât de cât. Al doilea efect este scăderea competiţiei către consumatori. Sunt mai puţini furnizori care au oferte către consumatori faţă de începutul schemei de plafonare-compensare. Vorbim despre o scădere de 40-45% a numărului de furnizori de energie din ţara noastră. Iar cu cât competiţia este mai mică, cu atât nu există un interes pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite. Adică în orice piaţă, o competiţie mare asigură un preţ cât mai bun şi servicii cât mai bune. Al treilea efect este lipsa apetitului consumatorului de a face economie de energie, de a-şi scădea consumul prin creşterea eficienţei energetice, ceea ce este îngrijorător”.

Domnia sa a mai arătat că schema de plafonare-compensare a fost practic susţinută de furnizorii de energie, atât timp cât, deşi conform legii statul trebuie să deconteze diferenţa de preţ între preţul de achiziţie al furnizorului şi preţul pieţei, ultima lună de decont acoperită de stat este ianuarie 2024 şi nici aceea total, ci doar 90% din sumele solicitate pentru facturile emise în luna respectivă. Această întârziere la decontare de un an şi şase luni, a dus la neîncasarea de către furnizori a peste 5 miliarde lei, a concluzionat preşedintele AFEER.