Guvernul Spaniei a aprobat marţi un proiect de lege care propune ca procurorii să preia conducerea investigaţiilor penale, înlocuindu-i pe magistraţii de instrucţie, conform unui sistem vechi de peste un secol, transmite Reuters.
Actualul model, unic în Europa, datează din 1882 şi conferă judecătorilor rolul de a conduce anchetele penale. Noua propunere reprezintă „cea mai importantă reformă din domeniul justiţiei penale de până acum”, a declarat ministrul spaniol al Justiţiei, Felix Bolaños, într-o conferinţă de presă.
Guvernul condus de premierul Pedro Sanchez urmăreşte să alinieze sistemul spaniol la cel al altor democraţii europene, în care judecătorii se concentrează pe judecarea şi executarea hotărârilor, iar procurorii conduc investigaţiile.
Totuşi, judecătorii vor continua să supravegheze activitatea procurorilor pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale şi a procedurilor legale, având şi competenţa de a revoca sau confirma rechizitoriile.
Proiectul prevede şi limitarea „acţiunilor populare” - cazuri penale declanşate de persoane sau organizaţii private - prin excluderea partidelor politice şi a sindicatelor din această practică. Doar asociaţiile cu un interes legitim vor putea depune plângeri penale independente.
Guvernul minoritar al lui Sanchez va trebui însă să obţină sprijinul unui parlament extrem de fragmentat, în condiţiile în care opoziţia a respins deja mai multe iniţiative similare.
Partidele de opoziţie, inclusiv Vox şi formaţiuni ultraconservatoare, au folosit de-a lungul timpului acţiunile penale private pentru a deschide dosare de corupţie care vizează membri ai guvernului.
Reforma vine în contextul în care procurorul general Alvaro García Ortiz urmează să fie judecat săptămâna viitoare la Curtea Supremă, fiind acuzat că ar fi divulgat informaţii confidenţiale într-un dosar de evaziune fiscală care o implică pe partenera liderului regional al Madridului, Isabel Díaz Ayuso.
Aceasta, membră a Partidului Popular, a criticat dur proiectul de reformă, afirmând că iniţiativa „subminează independenţa justiţiei” şi marchează o apropiere de ceea ce a numit „justiţia populară - cea mai nedreaptă dintre toate”.




















































Opinia Cititorului