Starea UE, între ambiţiile Comisiei Europene şi efectele negative ale pandemiei

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 16 septembrie

Ursula von der Leyen

Ursula von der Leyen

Realizările din campania europeană de vaccinare împotriva Covid-19, măsurile luate pentru atingerea ţintelor stabilite în Green Deal, redresarea şi rezilienţa prin Next Generation EU, necesitatea adoptării unui Act European privind cipurile, înfiinţarea unei Uniuni Europene a Apărării, crearea unui fond social climatic şi creşterea rolului la nivel global al UE au constituit principalele teme dezvoltate în discursul privind "Starea Uniunii" pe care Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, l-a susţinut ieri în plenul Parlamentului European.

"Ne-am confruntat cu provocări care au creat fracturi inegale. E evident că anul viitor va fi un nou test de rezistenţă (...) şi ştiu că Europa va putea să treacă acest test. Tineretul din UE a pus mai mult accent pe solidaritate, empatie, responsabilitatea pe care o avem faţă de planetă. Uniunea Europeană va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu generaţia viitoare, cu spiritul acesteia. (...) O pandemie e un maraton, nu un sprint. Un an trece încet în era pandemiei. În urmă cu 12 luni, nu ştiam când sau dacă vom avea un vaccin eficient anticovid. Azi, Uniunea Europeană este lider mondial, peste 70% din populaţia adultă fiind vaccinată. Am produs peste 700 milioane doze de vaccin pentru europeni şi am furnizat încă 700 milioane doze la restul lumii, în 130 de ţări din afara UE. Team Europe a investit un miliard euro pentru producţia de vaccinuri pentru Africa, unde vom trimite 250 milioane de doze şi vom mai dona încă 200 milioane doze până la jumătatea anului viitor", a spus Ursula von der Leyen.

Preşedintele Comisiei Europene a menţionat că sunt diferenţe îngrijorătoare în privinţa ratelor de vaccinare între statele membre ale UE, dar că sunt 1,8 miliarde de doze de vaccin securizate şi stocate pentru momentul în care va fi nevoie de doze de rapel.

De altfel, pentru a se asigura că niciun virus nu va mai transforma vreodată o epidemie locală într-o pandemie mondială, Comisia Europeană va aloca noii Autorităţi Europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară 50 miliarde euro până în anul 2027.

Referitor la fondurile de redresare şi rezilienţă alocate prin programul Next Generation EU, şefa Comisiei Europene a arătat că acestea încep deja să îşi facă simţite efectele pozitive.

"Am tras învăţăminte din trecut, când am fost prea dezbinaţi şi am acţionat cu prea multă întârziere. Iar diferenţa este evidentă: data trecută a fost nevoie de 8 ani pentru ca PIB-ul zonei Euro să revină la nivelurile de dinainte de criză. De data aceasta, ne aşteptăm ca 19 ţări să revină la nivelul de dinainte de pandemie anul acesta, iar restul - anul viitor. Nivelul creşterii în zona euro l-a depăşit atât pe cel din SUA, cât şi pe cel din China în ultimul trimestru", a precizat Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen: "UE trebuie să redevină lider al producţiei de semiconductori"

Domnia sa a anunţat că un obiectiv important pentru această perioadă îl reprezintă investiţiile masive în infrastructura privind reţelele de comunicaţii 5G şi în creşterea nivelului competenţelor digitale ale cetăţenilor UE. Preşedinta Comisiei Europene a afirmat că pregăteşte o nouă iniţiativă legislativă intitulată "Act european privind cipurile" pentru a dezvolta capacitatea Uniunii Europene de producţie şi aprovizionare.

"Permiteţi-mi să mă axez asupra semiconductorilor, acele mici cipuri care fac ca totul să funcţioneze: de la smartphone-uri şi scutere electrice la trenuri sau fabrici inteligente. Nu există digital fără cipuri. Şi, în timp ce vorbim, linii întregi de producţie lucrează deja la viteză redusă, în pofida cererii în creştere, din cauza lipsei de semiconductori. (...) În vreme ce cererea globală a explodat, cota Europei pe întreg lanţul valori, de la proiectare la capacitatea de producţie, s-a redus. (...) Nu este doar o problemă de competitivitate. Este vorba şi despre o chestiune de suveranitate tehnologică", a declarat Ursula von der Leyen, care a spus că UE are nevoie de "un ecosistem european de vârf" în acest domeniu, care va asigura "securitatea aprovizionării şi va dezvolta noi pieţe pentru tehnologia europeană revoluţionară".

Şefa Comisiei Europene s-a referit şi la necesitatea combaterii fraudei şi evaziunii fiscale.

"În economia noastră socială de piaţă, este bine ca întreprinderile să obţină profit. Dar să nu uităm că ele obţin profit datorită calităţii infrastructurilor noastre şi a sistemelor noastre de securitate socială şi de învăţământ. Prin urmare, este de la sine înţeles că trebuie să se achite cum se cuvine de contribuţia care le revine. Acesta este motivul pentru care vom continua să combatem evaziunea fiscală şi frauda fiscală. Vom propune un proiect de lege care să vizeze profiturile ascunse în spatele societăţilor de tip «cutie poştală». Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru parafarea acordului mondial istoric privind rata minimă a impozitului pe profit. Plata unui impozit echitabil nu ţine doar de finanţele publice, ci, mai ales, de echitate", a precizat Ursula von der Leyen.

Next Generation EU, program destinat tinerilor

Domnia sa a precizat că programul de redresare şi rezilienţă Next Generation EU este unul care se adresează în special generaţiei tinere, care a arătat că este mai apropiată de inovaţiile tehnologice, de dezvoltarea digitală şi de necesitatea protejării mediului şi combaterii schimbărilor climatice. În aceste condiţii, Ursula von der Leyen a reiterat obiectivele stabilite de Comisia Europeană pentru anul 2030, când emisiile de CO2 trebuie să fie reduse cu 55% şi pentru anul 2050, când UE ar trebui să fie neutră din punct de vedere al acestor emisii. Şefa Executivului european s-a referit şi la necesitatea creării unui fond social climatic, care să ajute persoanele vulnerabile în urma tranziţiei energetice.

Ea a mai arătat că decidenţii de la Bruxelles sunt îngrijoraţi şi de soarta tinerilor din aşa numita reţea NEETS, adică tinerii care nu mai sunt cuprinşi în nicio formă de învăţământ sau formare profesională şi care nu au niciun loc de muncă.

"Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că nu creăm noi vulnerabilităţi. Pentru că Europa are nevoie de toţi tinerii săi. Trebuie să îi încurajăm pe cei marginalizaţi, care întâmpină dificultăţi. Pe cei care nu au un loc de muncă. Pe cei care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. Lor le vom oferi un nou program - ALMA, care le va da acestor tineri posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru. Pentru că şi ei merită să trăiască o experienţă ca cea oferită de Erasmus. Pentru a dobândi competenţe, a crea legături şi a-şi făuri propria identitate europeană", a spus Ursula von der Leyen care a precizat că anul viitor va fi Anul Tineretului European.

Referitor la aceste aspecte, Iratxe Garcia Perez, liderul Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European a spus: "Aţi promis că vom avea o tranziţie economică socială, de piaţă şi ecologică, dar aceste trei elemente încă nu sunt echilibrate, iar acest dezechilibru între cei trei piloni ne îngrijorează. Noi, socialiştii, considerăm că trebuie măsuri care să creeze un model privind bunăstarea persoanelor. Obiectivul final al oricărei strategii este bunăstarea persoanelor şi nu cred că s-a făcut suficient, iar pandemia a exacerbat efectele acestui model economic nedrept. E nevoie de reformarea guvernanţei cu indicatori care să ţină cont de dezvoltarea nivelului de trai al oamenilor. De aceea, e necesar să consolidăm fondul climatic social pe care să îl dotăm cu mai multe resurse şi cu criterii clare de distribuţie a sumelor alocate".

Parlamentarii europeni: "Protecţia IMM-urilor şi persoanelor vulnerabile trebuie să fie prioritară"

Colegul său de grup politic, eurodeputatul român Victor Negrescu a subliniat importanţa educaţiei.

"Educaţia trebuie să devină o prioritate pentru Comisia Europeană şi niciun copil sau tânăr să nu fie lăsat în urmă. O Europă educată înseamnă o Europă mai puternică. De aceea, cred că ar fi nevoie să iniţiaţi un summit global pe educaţie", i-a transmis Victor Negrescu şefei Executivului european.

În schimb, deputatul european Siegfried Mureşan(PPE) a afirmat referitor la sumele alocate prin programul Next Generation EU că oficialii de la Bruxelles trebuie să se asigure că banii respectiv ajută la redresarea economiilor naţionale şi a creşterii nivelului de trai a cetăţenilor. El a cerut Comisiei Europene un plan prin care să fie stabilit clar modul în care statele vor rambursa împrumuturile făcute de Comisia Europeană în cadrul mecanismului Next Generation EU.

"Trebuie să ne gândim când şi cum vom plăti înapoi sumele pentru Next Generation, fără să afectăm bugetele din viitor, deoarece răspundem pentru asigurarea stabilităţii financiare a UE. De aceea, rog Comisia Europeană să revizuim taxa digitală, taxa pe carbon şi sistemul ECTS. (...) Nu ne putem permite să punem povara tranziţiei către o economie verde pe seama întreprinderilor mici şi mijlocii şi pe seama oamenilor afectaţi de facturi mai mari la electricitate, în special cetăţenii cei mai vulnerabili. În acest context global al creşterii preţului la energie, fac un apel către Comisie, vă cer ca noi toţi să ne asigurăm că folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie şi să creăm noi instrumente, dacă este necesar, pentru a ajuta cetăţenii vulnerabili în această tranziţie spre o economie verde. La fel ca în timpul pandemiei, trebuie să fim de partea oamenilor", a spus Siegfried Mureşan.

În acest context, reprezentanţii Stângii europene şi ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor au solicitat mai mulţi bani pentru protecţia socială şi urgentarea stabilirii la nivel european a valorii salariului minim.

Cerinţa lor a fost întărită şi de Jorg Meuthen, liderul grupului politic Identitate şi Democraţie, care a afirmat că oficialii de la Bruxelles alocă sume pentru "tot felul orgii pe Green Deal, Fit for 55%", pentru un fond de redresare şi că toate aceste măsuri duc la realizarea unui "stat supercentralizat cu cheltuieli absurde pentru birocraţie şi prostirea cetăţenilor".

"Green Deal nu e niciun acord (...); el e un atac asupra bazelor economice ale continentului nostru, pe care îl vor plăti toţi europenii. După aşa numita schimbare energetică, cetăţenii au plătit facturi uriaşe la electricitate, iar unii nu îşi mai permit să le plătească. (...) Dacă vreţi să păstraţi continentul european şi vreţi o reducere a CO2, nu merge cu experimente de economie socialistă şi nici cu experimente ale verzilor cu mori de vânt, care ne vor aduce pene de curent. Numai hi-tech-ul funcţionează şi, din păcate, el nu vine de la Bruxelles. Ar trebuie folosită energia nucleară bazată pe tehnicile inovative, moderne. Europa nu e fit, e un pacient bolnav, care nu vede că are o boală pe care să o trateze", a spus Jorg Meuthen.

Uniunea Europeană a Apărării - un obiectiv ambiţios al Comisiei de la Bruxelles

Preşedintele Comisiei Europene a mai arătat că intrăm într-o nouă eră a hipercompetitivităţii, în care, pentru unii, orice mijloc este permis pentru a dobândi mai multă influenţă, o eră a rivalităţilor regionale şi a marilor puteri care îşi refocalizează atenţia una asupra celeilalte. Domnia sa a arătat că evenimentele recente din Afganistan nu sunt cauza acestei mutaţii, ci un simptom al ei şi a precizat că este nevoie de o cooperare mai strânsă între UE şi NATO.

"Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun şi să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părţi. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declaraţie comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârşitul anului", a spus Ursula von der Leyen, care a mai afirmat că "Europa poate şi, în mod clar, ar trebui să fie capabilă şi dispusă să facă mai mult pe cont propriu".

"Vestea bună este că, în ultimii ani, am început să construim un ecosistem european al apărării. Avem nevoie însă de o Uniune Europeană a Apărării. S-au purtat numeroase discuţii în ultimele săptămâni cu privire la forţele expediţionare, la natura lor şi la efectivele de care ar trebui să dispună, dacă ar fi mai potrivit să avem grupuri tactice de luptă sau forţe UE de intervenţie", a spus preşedintele Comisiei Europene.

Şefa executivului european a invocat necesitatea ca UE "să construiască fundaţia pentru luarea deciziilor colective", propunând crearea unui centru în domeniul "conştientizării situaţionale".

"Nu reuşim dacă statele membre care activează în aceeaşi regiune nu îşi împărtăşesc informaţiile la nivel european. Este vital să îmbunătăţim cooperarea în domeniul informaţiilor. (...) Din acest motiv, UE ar putea lua în considerare posibilitatea de a avea propriul său centru comun de cunoaştere a situaţiei pentru a unifica toate informaţiile diferite", a spus ea.

Aceasta a pledat astfel pentru creşterea interoperabilităţii la nivel european, oferind drept exemplu posibilitatea investiţiilor în platforme comune europene - de la avioane, la drone şi domeniul cibernetic - sau la renunţarea la TVA la achiziţionarea de echipamente de apărare dezvoltate şi produse în Europa.

Ursula von der Leyen a anunţat mai multe iniţiative în domeniul securităţii cibernetice ca parte componentă a apărării europene.

"Ar trebui ca instrumentele de apărare cibernetică să fie dezvoltate aici, în Europa. De aceea, avem nevoie de o politică europeană de apărare cibernetică, inclusiv de legislaţie privind standardele comune în cadrul unei noi legi europene privind rezilienţa cibernetică", a continuat ea.

Şefa Comisiei Europene a ţinut să precizeze că o componentă cheie în acest proces este elaborarea şi adoptarea Busolei Strategice a apărării europene.

"Acesta este motivul pentru care, sub preşedinţia franceză, preşedintele Macron şi cu mine vom convoca un summit privind apărarea europeană. Este timpul ca Europa să treacă la nivelul următor", a anunţat Ursula von der Leyen.

Referitor la acest obiectiv, Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European a spus: "Avem nevoie de o politică de apărare comună. Joe Biden a fost foarte clar. SUA nu mai este o putere care să poată să facă totul. Rusia şi China sunt gata să intre în acest vacuum care s-a creat pe viitor şi deci va trebui pe viitor să trăim într-o lume şi noi şi copiii noştri totuşi nu o să vrea să trăiască dacă o să rămână aşa".

Nouă strategie de conectivitate globală

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să îşi îndrepte atenţia şi asupra următoarei generaţii de parteneriate, iar în acest sens, noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important, reflectând însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea şi securitatea Uniunii, a arătat preşedinta Comisiei Europene.

"Europa trebuie să fie mai prezentă şi mai activă în regiune. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a aprofunda legăturile comerciale, pentru a consolida lanţurile de aprovizionare globale şi pentru a dezvolta noi proiecte de investiţii în domeniul tehnologiilor ecologice şi digitale. Ne pricepem foarte bine să finanţăm construcţia de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o şosea perfectă între o mină de cupru deţinută de China şi un port deţinut de China. Trebuie să acţionăm mai inteligent în privinţa acestor tipuri de investiţii", a spus şefa Executivului european.

În acest sens, Uniunea Europeană va prezenta în curând noua strategie de conectivitate, denumită "Global Gateway", pentru a investi în infrastructură de calitate, care să conecteze bunuri, persoane şi servicii în întreaga lume.

"Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noştri transparenţă şi o bună guvernanţă. Dorim să creăm legături şi nu dependenţe! Ştim cum poate funcţiona acest lucru. Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia şi Portugalia. Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei pieţe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două ţărmuri ale Mediteranei. (...) Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume", a spus Ursula von der Leyen.

Preşedintele Comisiei Europene a precizat că activităţile economice desfăşurate la nivel mondial nu pot să se înfăptuiască niciodată cu preţul demnităţii şi al libertăţii oamenilor.

"Există 25 de milioane de oameni care sunt ameninţaţi sau forţaţi să muncească. Nu putem accepta niciodată ca aceştia să fie forţaţi să fabrice produse - şi ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazinele din Europa. Prin urmare, vom propune interzicerea pe piaţa noastră a produselor care au fost fabricate prin muncă forţată. Drepturile omului nu sunt de vânzare - indiferent preţ", a afirmat şefa Executivului european.

"Hotărârile CJUE sunt obligatorii şi trebuie respectate de fiecare stat membru"

Un subiect important şi aşteptat al dezbaterii privind Starea Uniunii a fost cel privind respectarea statului de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor europeni.

"Suntem hotărâţi să apărăm aceste valori şi nu vom face niciodată rabat de la această hotărâre. Valorile noastre sunt garantate de cadrul nostru juridic şi de hotărârile Curţii Europene de Justiţie. Aceste hotărâri sunt obligatorii şi avem grijă ca ele să fie respectate, şi asta în fiecare stat membru al Uniunii noastre", a afirmat preşedintele Comisiei Europene, care a mai arătat că este nevoie de protejarea bugetului Uniunii.

"Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro şi fiecare cent îşi îndeplinesc scopul şi sunt cheltuiţi în conformitate cu principiile statului de drept. Nu putem accepta ca investiţii care fac posibil un viitor mai bun pentru copiii noştri să fie deturnate către scopuri suspecte. Corupţia nu este doar un furt din banii contribuabililor. Corupţia îndepărtează investitorii. Corupţia face posibil ca cei care dispun de mijloace financiare considerabile să îşi poată cumpăra favoruri şi ca cei puternici să poată eluda regulile democratice. Când vine vorba de protejarea bugetului nostru, vom ancheta fiecare caz cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie", a precizat Ursula von der Leyen.

Referitor la statul de drept şi la condiţionarea alocării fondurilor europene de respectarea acestui principiu în statele membre, Dacian Cioloş, liderul grupului politic Renew Europe, a criticat-o pe şefa Comisiei Europene că nu adoptă măsuri pentru apărarea valorilor europene în faţa noilor focare de iliberalism ce cuprind centrul Europei.

"Aceste focare de iliberalism trebuie să fie stinse, doamnă preşedinte, înainte ca focul să se extindă. Şi aceasta este responsabilitatea dumneavoastră. (...) Desigur, aveţi dreptate să ne amintiţi progresele pe care Uniunea le-a făcut în timpul pandemiei - un plan istoric de redresare, un nou rol în domeniul sănătăţii etc. Dar aceste progrese au fost adesea dictate de evenimente, iar în chestiuni care nu ţin doar de intenţie, nu vă văd la conducere. De prea multe ori, faceţi diplomaţie cu Consiliul, în loc să faceţi politică cu noi, parlamentarii europeni", a spus Dacian Cioloş.

De partea lui Cioloş s-a situat şi Philippe Lamberts, liderul grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană care a spus: "Cum să aperi şi să promovezi drepturile omului, democraţia şi statul de drept, dacă nu eşti în stare să faci ca aceste valori să fie respectate în interiorul Uniunii Europene? Sunt scandalizat că, la doar o săptămână după căderea Kabulului, două state membre ale Uniunii au avut indecenţa de a continua cu expulzările către Afganistan. Statele membre calcă în picioare valorile fundamentale şi pun UE sub conducerea lui Erdogan. O UE fortăreaţă nu va fi niciodată respectată. La fel este situaţia şi cu privire la promovarea combaterii schimbărilor climatice. Noi trebuie să fim lideri în tranziţia ecologică, cu condiţia să ne punem la treabă şi să facem ce e necesar".

În ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile cetăţenilor, deputatul european Cristian Terheş (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor) a afirmat că, în urma restricţiilor impuse în pandemie, "UE s-a transformat dintr-o zonă a libertăţii într-un lagăr de concentrare, în care oamenii nu pot să meargă la cinematograf dacă nu au un certificat verde".

Ar mai fi de menţionat că, în chestiunea statului de drept, Ursula von der Leyen s-a referit şi la necesitatea asigurării independenţei jurnaliştilor.

"Se întâmplă ca jurnaliştii să fie atacaţi fără alt motiv decât că îşi fac meseria. Unii sunt ameninţaţi sau molestaţi, alţii sunt, în mod tragic, asasinaţi. Toate acestea au loc chiar în Uniunea Europeană. (...) Informaţiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnalişti, pentru că ei sunt cei care asigură transparenţa. Acesta este motivul pentru care am făcut astăzi o recomandare vizând îmbunătăţirea protecţiei jurnaliştilor. Trebuie să îi oprim pe toţi cei care ameninţă libertatea presei. Societăţile de presă nu sunt întreprinderi comerciale ca oricare altele: independenţa lor este esenţială. De aceea, Europa are nevoie de o lege care să garanteze această independenţă, iar la anul vom prezenta tocmai o astfel de lege vizând libertatea presei. Şi asta pentru că apărându-ne libertatea presei, ne apărăm în acelaşi timp democraţia" a concluzionat Ursula von der Leyen.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Next Generation EU? Hahaha! Mai degraba, Next Desmembration EU! Deja Ungaria si Polonia dau semne ca nu mai pot sta in aceasta nenorocita de sandrama marxista, care e pe cale sa faca implozie sub greutatea propriei mizerii ideologice!

    Boicotați certifcatu de Covid !!

    Ați fost mintiti cu nerușinare de Ursula. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro