STEPHEN KOTKIN, PROFESOR LA UNIVERSITATEA PRINCETON:"Investitorii trebuie să îşi schimbe fundamental modul în care evaluează riscul"

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional /

"Investitorii trebuie să îşi schimbe fundamental modul în care evaluează riscul"

"Trebuie să luăm mai în serios evenimentele care nu sunt previzibile, stabile sau uşor perceptibile"

"Faţă de primul colaps al globalizării, acum suntem mult mai bine echipaţi pentru recuperare"

Dezintegrarea globalizării este o cale pe care lumea a mai parcurs-o şi, deşi există lecţii pe care le putem învăţa din experienţele anterioare, cel mai important pentru investitori este, acum, faptul că se impune o schimbare fundamentală a modului în care evaluăm riscul, conform spuselor lui Stephen Kotkin, profesor de istorie şi afaceri internaţionale la Universitatea Princeton din SUA. Domnia sa afirmă, citat de Investment Magazine, că măsurarea riscului în perioadele normale nu este la fel cu cea din perioadele anormale.

"Evaluările noastre de risc sunt inteligente, sunt amănunţite şi se îmbunătăţesc, dar, în general, privesc tipul de evenimente pe care le-am trăit drept «lebede negre» (n.r. eveniment extrem de rar)", spune Stephen Kotkin, adăugând: "Când astfel de evenimente, precum pandemia recentă de coronavirus, apar în mod regulat, indică faptul că modelele de risc în sine sunt parte a problemei".

În opinia sa, pentru atenuarea aces­tei probleme, trebuie să luăm mai în serios "interacţiunile dinamice, neliniare, complexe", adică evenimentele care nu sunt previzibile, stabile sau uşor perceptibile. Stephen Kotkin explică: "Sunt foarte, foarte dificile, aproape imposibil de modelat, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu le putem acorda suficientă atenţie".

Profesorul Kotkin susţine că "adevărul incomod" pentru economişti şi investitori este că aceştia trebuie să se îndepărteze de datele financiare şi să caute sisteme mai adaptive. "Dacă nu poţi modela riscul sistemic foarte uşor, este foarte greu să îl utilizezi în portofolii", potrivit afirmaţiilor domniei sale.

Kotkin susţine că nevoia investitorilor de a factoriza "necunoscutul" în modele de risc este sporită din cauza dezintegrării globalizării, dar există lecţii din trecut care pot fi folosite acum.

Kotkin aduce în atenţie prima jumătate a secolului al XX-lea, când o lungă perioadă de amplă globalizare a fost sfâşiată de pandemia de gripă spaniolă, de două războaie mondiale, de sentimentul anti-imigraţie şi de Marea Depresiune.

"Prima globalizare s-a încheiat foarte prost", spune Stephen Kotkin, menţionând: "Trebuie să spunem că a fost un experiment eşuat. Acum, putem învăţa din istorie. A existat o încercare de a învăţa din acea primă eră a globalizării. Cei din 1914 şi 1918 nu au avut vreun exemplu din trecut, din care să înveţe".

Profesorul Kotkin explică: "Acum suntem, de asemenea, mult mai bine echipaţi pentru a ne recupera după un colaps al globalizării. Ştiinţa a parcurs un drum lung şi există ţări mult mai democratice, cu un sentiment mai profund de responsabilitate, instrumente mai bune şi o conştientizare mai mare. Globalizarea va rămâne însă fragilă, deoarece se bazează pe un paradox incomod - conectare îndelungată şi încorporată cu o supraveghere relativ arbitrară şi insuficientă. Există o integrare şi o interdependenţă foarte profunde, de mare anvergură, şi mecanisme de guvernare globală foarte superficiale. Nu există nimic care să fie proporţional cu nivelul de integrare şi interdependenţă pe care îl avem".

Soarta globalizării nu este atât de întunecată pe cât pare, consideră profesorul Kotkin, care adăugă că acest proces a "explodat" şi în alte vremuri, după care şi-a revenit, şi nu există niciun motiv de îndoială că are potenţialul să îşi revină din nou.

"Cred că ne putem imagina un viitor în care globalizarea se rupe pe termen scurt şi potenţial mediu, dar care nu dispare cu totul şi poate reveni puternic", spune Stephen Kotkin, menţionând: "Pentru investitorii pe termen lung, principiile fundamentale rămân aceleaşi. Este vorba despre realizarea de investiţii acolo unde guvernanţa este puternică, unde valorile sunt bune, unde capitalul uman este excelent şi unde infrastructura este bună sau se îmbunătăţeşte. Acestea nu sunt secrete, acestea sunt lucruri pe care le înţelegem".

Carmen Reinhart, Banca Mondială: "Pandemia a ucis globalizarea"

Dacă profesorul Stephen Kotkin este destul de optimist în privinţa viitorului globalizării, Carmen Reinhart, profesor de finanţe internaţionale la Harvard Kennedy School şi economist şef al Băncii Mondiale, este de părere că era globalizării a apus.

Domnia sa afirmă, conform Bloomberg: "Fără să fiu melodramatică, pandemia de Covid-19 este precum ultimul cui bătut în sicriul globalizării. Criza financiară din 2008-2009 a dat globalizării o mare lovitură, la fel Brexit-ul şi războiul comercial SUA-China, însă pandemia de Covid-19 duce acest proces la un nou nivel. Pandemia a determinat ţările să simtă că trebuie să fie autodependente într-un mod pe care nu l-am văzut până acum. Vom vedea tendinţe tot mai mari de internalizare".

Carmen Reinhart susţine că lovitura dată globalizării va reduce creşterea economiei mondiale şi va fi dăunătoare în special pentru ţările în curs de dezvoltare, care se bazează pe exporturi.

"Ultima dată când am avut ceva de genul acesta a fost în perioada Marii Depresiuni. Atunci, lumea a asistat la prăbuşirea comerţului într-un singur an", subliniază doamna Reinhart, adăugând că un război comercial reînnoit cu China ar avea, de asemenea, un impact extrem de sever asupra schimburilor comerciale din lume.

FMI îndeamnă ţările să evite deglobalizarea

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, le-a cerut, săptămâna aceasta, ţărilor din întreaga lume să recunoască importanţa comerţului global pe fondul pandemiei de Covid-19 şi să se protejeze de o "retragere dramatică" din globalizare.

Menţionând că inegalitatea tinde să crească în urma unei pandemii, directorul FMI a declarat, în cadrul unui un eveniment online organizat de Camera de Comerţ a SUA: "Trebuie să punem acest lucru în mod clar pe ecranul radarului nostru şi să recunoaştem importanţa comerţului global la reducerea costurilor statelor, sporirea veniturilor şi diminuarea nivelului de sărăcie. După această pandemie va exista o tendinţă naturală a ţărilor să se îndrepte spre piaţa lor internă, cu intenţia consolidării unei securităţi a sănătăţii şi a realizării mai multor operaţiuni independente. Dar, trebuie să ne ferim de o retragere dramatică din globalizare".

Conform directorului FMI, 170 de ţări - adică aproape 90% din lume - vor avea o situaţie mai rea a venitului pe cap de locuitor până la sfârşitul anului 2020. "Niciodată în istoria noastră nu am văzut o inversare atât de severă de veniturilor pentru atât de multă lume", a subliniat Kristalina Georgieva, potrivit presei internaţionale.

La mijlocul lunii aprilie, FMI preconiza că economia globală va scădea cu 3% anul acesta. În luna mai, Georgieva declara că este foarte probabil ca instituţia pe care o conduce să modifice în sens negativ estimările privind evoluţia economiei mondiale, dacă pandemia de Covid-19 continuă să afecteze puternic lumea.

Menţionând că guvernele de la nivel global au luat măsuri fiscale în valoare totală de 9 trilioane de dolari, Georgieva a declarat că aceste stimulente au fost "bine orientate şi bine gândite".

Oficialul FMI a mai precizat că, în prezent, aproximativ 75% din economiile din lume se redeschid şi a venit momentul "să ne gândim cu atenţie la ce urmează".

"Cred că ar trebui să ne gândim să mergem înainte construind, să realizăm o recuperare a economiei concentrată pe o mare transformare, pe măsură ce ieşim din această criză neobişnuită", a spus Kristalina Georgieva, adăugând: "În ceea ce priveşte riscul, vom ieşi din această criză cu mai multe datorii, deficite mai mari şi - după toate probabilităţile - şomaj structural mai ridicat şi niveluri mai mari de sărăcie". În acest context, oficialul FMI a făct un apel ca ţările să gândească cu atenţie cum să atenueze aceste riscuri, utilizând politici economice corecte.

În opinia sa, criza generează şi oportunităţi în domenii precum transformarea digitală, dezvoltarea ecologică, construirea unor societăţi mai juste.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie