STUDII"Comportamentul" coronavirusului începe să fie descifrat

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea / 28 octombrie 2020

"Comportamentul" coronavirusului începe să fie descifrat

Ultimele studii demonstrează că oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă "mecanismele" de propagare ale noului coronavirus. Acest lucru este foarte important, modul de acţiune împotriva virusului devine mai bine ţintit şi mai efcient. O expunere pe termen lung la aerul poluat poate antrena un risc crescut de a muri din cauza covid-19 - cu o medie de aproximativ 15% în lume -, potrivit unui studiu internaţional, care arată că particulele poluante par să crească activitatea unui receptor - denumit ACE-2 - situat pe suprafaţa celulelor şi implicat în felul în care virusul SARS-Cov-2 infectează oamenii. Studiul, publicat în revista britanică de specialitate Cardiovascular Research, evaluează în ce proporţie această poluare, aflată deja la originea unor decese premature, ar putea să influenţeze mortalitatea în cazul covid-19. Această proporţie ar fi de aproximativ 19% în Europa, de 17% în America de Nord şi de aproximativ 27% în Asia de Est, potrivit estimărilor profesorului Jos Lelievel de la Institutul de Chimie Max Planck de la Mainz, în Germania, şi colegilor săi. Expunerea pe termen lung la aerul poluat ar fi contribuit, astfel, cu 29% la morţile din cauza covid-19 în Cehia, cu 27% în China, 26% în Germania, 22% în Elveţia, 21% în Belgia, 19% în Olanda, 18% în Franţa, 15% în Italia, 14% în Regatul Unit, 12% în Brazilia, 11% în Portugalia, 9% în Spania, 6% în Israel, 3% în Australia şi cu doar 1% în Noua Zeelandă. Cercetătorii au folosit date epidemiologice anterioare americane şi chineze despre poluarea aerului şi covid-19, dar şi cu privire la SARS din 2003, o boală asemănătoare covid-19. Ei au combinat aceste date cu date satelitare despre expunerea mondială la particule poluante fine (PM2,5) şi cu date din reţele de supraveghere a poluării la sol, pentru a face calcule. Autorii nu stabilesc însă o relaţie de tip cauză-efect direct între această poluare şi mortalitatea covid-19. "Avem, aşadar o «dublă lovitură»: poluarea aerului afectează plămânii şi creşte activitatea ACE-2, ceea ce conduce la o mai bună absorbţie a virusului", potrivit profesorului Thomas Munzel de la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz, coautoral studiului. "Tranziţia către o economie verde, cu surse de energie curate şi regenerabile va favoriza atât mediul, cât şi sănătatea publică, la nivel local prin îmbunătăţirea calităţăii aerului, iar la nivel mondial prin limitarea modifcărilor climatice", pledează autorii studiului.

Pe acelaşi subiect, dar legat de posibila imunizare, un studiu britanic realizat de Imperial College London şi Ipsos Mori arată că bolnavii asimptomatici de covid-19 îşi pierd mai rapid anticorpii decât cei care prezintă simptome ale bolii - nivelul anticorpilor persoanelor testate pozitiv cu covid-19 a scăzut cu 22,3% în decurs de trei luni şi cu 64% la persoanele care au declarat că nu au fost afectate de covid-19. Cele două organisme au urmărit în perioada 20 iunie-28 septembrie 350.000 de persoane alese la întâmplare, în Anglia, care s-au autotestat cu regularitate acasă, pentru a vedea dacă au anticorpi covid-19. "În cursul acestei perioade, proporţia persoanelor testate pozitiv cu anticorpi de covid-19 a scăzut cu 26,6%" de la 6% la 4,4% din populaţia testată, se arată într-un comunicat, iar "acest lucru sugerează o reducere a anticorpilor în săptămânile sau lunile de după infecţie". Conform studiului: "Rezultatele sugerează totodată că persoanele care nu au prezentat simptome de covid-19 sunt susceptibile să-şi piardă mai rapid anticorpii detectabili decât cele care au prezentat simptome". Autorii studiului subliniază de asemenea că toate categoriile de vârstă sunt afectate de această scădere a nivelului anticorpilor, iar persoanele în vârstă sunt mai afectate. Proporţia persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care aveau anticorpi din iunie în septembrie a scăzut cu 39%, iar în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani a scăzut cu 14,9%. "Acest studiu constituie un element crucial al cercetării, ajutându-ne să înţelegem cum evoluează anticorpii covid-19 în timp", şi-a exprimat satisfacţia secretarul de stat britanic însărcinat cu Sănătatea James Bethell. Însă "nu ştim încă dacă anticorpii conferă un nivel de imunitate eficientă sau dacă o asemenea imunitate există şi cât timp durează", subliniază Imperial College London şi Ipsos Mori, care-i îndeamnă pe britanici să continue să urmeze consemnele sanitare.

Pe de altă parte, Europa are nevoie de o "accelerare serioasă" a luptei împotriva coronavirusului, iar lipsa capacităţii de depistare a contacţilor ar putea "îndrepta boala şi mai mult într-o zonă întunecată", a afirmat un înalt responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Regiunea Europa, care la OMS include 46 de ţări, furnizează 46% din bilanţul global de infectări şi aproape o treime dintre decese, a indicat Mike Ryan, directorul Programului pentru urgenţe sanitare al OMS. "În acest moment suntem mult în urma virusului în Europa, aşa încât a i-o lua înainte va necesita o accelerare serioasă în ceea ce facem', a spus Ryan. Capacitatea spitalicească de a îngriji pacienţii internaţi cu COVID-19 a crescut în regiunea europeană, iar ratele de mortalitate sunt "foarte, foarte scăzute', a mai spus Ryan, aducând un omagiu personalului medical şi sistemelor de sănătate. Întrebată despre creşterea numărului de cazuri în Europa, Maria Van Kerkhove, directoarea tehnică a OMS pentru COVID-19, a răspuns: "Încă avem speranţa că ţările nu vor trebuie să intre în aceste aşa-numite lockdown-uri naţionale". La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat că "este periculos să se renunţe la controlul pandemiei", referindu-se în mod evident de declaraţiile din ajun ale şefului de cabinet al preşedintelui american Donald Trump, Mark Meadows.

Tedros a admis că, după luni de luptă cu pandemia care a făcut peste 1,1 milioane de morţi, o anumită oboseală se instalează, însă directorul general al OMS a chemat la continuarea luptei.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Am găsit pe internet un studiu din 2017 făcut de chineji in care scrie clar că niciun virus de liliac nu se leagă optim de receptorul ACE2 uman, explicat totodată ce modificări trebuie aduse în laborator virusului pentru ca el sa poată adera optim la receptorul al ACE2 uman și astfel încât infectarea și contagiozitatea sa fie maxime la om.

    În rest, dormiți liniștiți, teoriile conspirației sunt povesti de adormit copiii.  

    1. Cristiane, chiar daca regulamentul Bursa nu-ti da voie sa inserezi un link in comentariul tau, pentru credibilitate (si serviciu public) e nevoie sa redai macar titlul studiului si numele jurnalului sau site-ul de specialitate unde a aparut.

      Altfel, nu faci decat sa combati naratiunea oficiala COVID cu zvonuri.

      Nici somitatile noastre nu practica "medicina bazata pe dovezi" ci mai degraba pe bastonul Jandarmeriei (vezi Arafat), dar macar tu sa fii un model de transparenta si credibilitate. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

22 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0034
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5255
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.5807

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro