La aproape doi ani de la lansarea Sistemului de Garanţie-Returnare, un studiu CURS arată o schimbare vizibilă în felul în care românii se raportează la ambalajele de băuturi: returnarea a devenit un gest firesc, integrat în ritmul zilnic, iar experienţa este una pozitivă pentru majoritatea utilizatorilor, potrivit unui comunicat emis redacţiei.
Potrivit sondajului, trei din patru persoane care returnează ambalaje declară că sunt foarte mulţumite sau mulţumite de întregul proces. Rezultatul confirmă faptul că SGR nu este doar o infrastructură de colectare, ci un mecanism care schimbă comportamente şi creează noi reflexe de consum responsabil.
Pentru aproape jumătate dintre români, procesul complet de returnare durează mai puţin de 10 minute.
Returnarea s-a transformat într-un obicei stabil, iar 52% returnează săptămânal, 30% lunar şi un mic segment, 4%, o face chiar zilnic.
Gestul nu mai este perceput ca o obligaţie, ci ca o parte firească a cumpărăturilor şi a vieţii de zi cu zi.
Odată cu introducerea SGR, obiceiurile de acasă încep să se schimbe în mod vizibil. O treime dintre români (32%) afirmă că sortează mai mult deşeurile la domiciliu. Un sfert (25%) îşi planifică mai bine cumpărăturile. 23% discută mai des despre mediu, consum şi responsabilitate.
Aceste mici schimbări arată că sistemul are un impact care depăşeşte punctul de returnare şi stimulează o cultură a grijii faţă de resurse.Pentru 74% dintre români, returnarea ambalajelor este un motiv de mândrie - o dovadă că oamenii simt că propriile acţiuni au un efect real. Recuperarea garanţiei rămâne un stimulent important (95%), dar la fel de puternice sunt motivaţii precum grija pentru mediu (94%) şi exemplul oferit copiilor (93%).
Această combinaţie de raţiuni financiare, ecologice şi educative transformă returnarea într-un comportament cu sens, susţinut de valori şi de beneficiul direct.
Studiul arată un nivel ridicat de familiaritate: peste 90% dintre respondenţi spun că au înţeles bine sau foarte bine cum funcţionează SGR. Doar 8% mai au neclarităţi, ceea ce indică o adaptare rapidă la un sistem de amploare naţională şi un grad solid de educaţie publică.
Cercetarea a fost realizată de CURS - Centrul de Sociologie Urbană şi Regională, în perioada 14-26 octombrie 2025, pe un eşantion de 500 de persoane adulte, prin interviuri faţă-în-faţă. Datele sunt neponderate.

















































Opinia Cititorului