Studiu Roland Berger: Fondurile de Private Equity din România mizează pe execuţie, extindere regională şi IA

Fondurile de Private Equity Active în România îşi menţin apetitul pentru noi investiţii, conform studiului Roland Berger European Private Equity Outlook 2026, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Studiul arată totodată că industria intră într-o nouă etapă, în care avantajul competitiv se mută treptat de la accesul la capital către capacitatea de execuţie şi creare de valoare.

Aproximativ 3.500 de profesionişti din domeniu au fost invitaţi să participe la cea de a 17-a ediţie din acest an. În România, peste 80% dintre fondurile active pe piaţa locală au răspuns invitaţiei, oferind o perspectivă relevantă asupra aşteptărilor, priorităţilor şi provocărilor cu care se confruntă investitorii în perioada următoare.

Piaţa de Private Equity din România a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare, marcată de consolidarea unui ecosistem local de fonduri tot mai matur şi mai bine capitalizat. În ultimii doi ani, un număr fără precedent de fonduri administrate de echipe româneşti sau cu un focus investiţional puternic pe România au atras

capital semnificativ, beneficiind inclusiv de alocările realizate prin Recovery Equity Fund. În prezent, aproximativ 20 de fonduri de private equity şi venture capital gestionate de manageri români sau cu prezenţă locală dispun de capital de investiţii de ordinul miliardelor de euro, o parte importantă urmând să fie investită în România în următorii ani. Această evoluţie creează premisele pentru accelerarea investiţiilor în companii antreprenoriale locale, apariţia unor noi campioni regionali şi dezvoltarea unei pieţe de private equity mai profunde şi mai reziliente.

„Aproximativ 80% dintre respondenţii din România se aşteaptă la o încetinire economică în 2026, ceea ce marchează o schimbare semnificativă faţă de optimismul exprimat în ediţiile anterioare ale studiului. Cu toate acestea, apetitul investiţional rămâne solid. Jumătate dintre fondurile rezidente în România se aşteaptă ca numărul tranzacţiilor de private equity realizate pe plan local să crească în 2026 comparativ cu anul precedent, în condiţiile în care 2025 a fost deja un an foarte dinamic, cu un număr mare de tranzacţii. Investitorii consideră că principalele provocări pentru perioada următoare vor fi instabilitatea politică, contextul macroeconomic dificil şi competiţia tot mai intensă pentru companiile atractive. În acest context, fondurile care reuşesc să genereze oportunităţi exclusive şi menţin disciplina investiţională vor beneficia de un avantaj competitiv important” precizează Szabolcs Nemes, Managing Partner, Roland Berger România.

„Având în vedere dimensiunea relativ redusă a pieţelor locale, extinderea regională nu mai reprezintă doar o oportunitate de creştere, ci devine o necesitate strategică pentru multe fonduri din regiune. Cu toate acestea, nivelul de maturitate variază, iar strategiile adoptate diferă semnificativ”, afirmă Alina Florean, Senior Manager, Roland Berger România.

„Fondurile originare din Polonia şi Cehia sunt deja active la nivel regional, şi atunci urmăresc în principal consolidarea platformelor existente. În schimb, multe dintre fondurile originare din România şi Europa de Sud-Est (de exemplu Bulgaria sau Croaţia) încep acum să facă primii paşi către extinderea internaţională”, completează Florean.

Conform studiului, aproximativ 60% dintre fondurile active în România intenţionează să îşi extindă amprenta regională în perioada următoare, prin intrarea în una sau două pieţe noi. Acestea vizează atât investiţii directe, cât şi achiziţii de tip add-on, prioritare fiind ţările vecine, precum Bulgaria şi Republica Moldova, dar şi pieţele mai mari din regiune, precum Polonia. Principalul obiectiv al acestei extinderi regionale este crearea unor campioni regionali, beneficiind de oportunităţile de consolidare şi scalare existente în multe sectoare ale economiei.

Extinderea internaţională aduce însă şi numeroase provocări, în special pe partea de execuţie. Investitorii identifică drept principale obstacole integrarea culturală, capacitatea echipelor de management şi lipsa expertizei locale.

Strategia investiţională a fondurilor de private equity diferă de la o regiune la alta. În România, sectorul Serviciilor Medicale este aşteptat să atragă cel mai ridicat nivel de interes în 2026, urmat de Energie, Utilităţi & Reciclare, un sector aflat în creştere puternică în topul preferinţelor fondurilor de private equity. Aceste opţiuni reflectă orientarea fondurilor locale către sectoare reziliente, cu fundamente solide şi o capacitate mai mare de a face faţă unui context economic volatil.

În acelaşi timp, interesul investitorilor locali pentru sectorul IT este mai moderat în 2026 comparativ cu anii precedenţi. De asemenea, sectorul Bunurilor de Larg Consum şi Retail, aflat în trecut în topul preferinţelor fondurilor de private equity, continuă să îşi piardă din atractivitate pe fondul incertitudinilor macroeconomice şi al presiunilor asupra consumului.

Pe de altă parte, investitorii din Europa de Vest şi din alte ţări din Europa Centrală şi de Est continuă să favorizeze sectoare precum Tehnologia, Logistica şi Serviciile B2B şi Infrastructura, unde tendinţele structurale de creştere şi oportunităţile de scalare rămân principalii factori de atractivitate pentru fondurile de private equity.

Totodată, fondurile din pieţele mai mature îşi continuă procesul de specializare sectorială. Majoritatea respondenţilor din Europa de Vest estimează că anul acesta îşi vor concentra şi mai mult investiţiile în anumite industrii, reflectând complexitatea tot mai mare a sectoarelor şi nevoia de expertiză specializată în evaluarea şi dezvoltarea companiilor din portofoliu.

Atragerea de capital rămâne o prioritate pentru multe fonduri locale, însă accentul se mută treptat de la fundraising către alocarea eficientă a capitalului şi accelerarea creării de valoare în companiile din portofoliu.

Pe lângă extinderea regională, fondurile de private equity intenţionează să se concentreze în 2026 pe achiziţii add-on, dezvoltarea capabilităţilor comerciale ale companiilor din portofoliu şi integrarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială.

„Inteligenţa artificială începe să transforme fundamental industria de private equity, influenţând modul în care investitorii identifică oportunităţi, realizează procesele de due diligence şi generează valoare în companiile din portofoliu”, menţionează Szabolcs Nemes.

„Majoritatea fondurilor din România şi din Europa Centrală şi de Est se află în prezent într-o etapă de experimentare sau utilizare selectivă a AI. În pieţele mai mature din Europa de Vest, adoptarea AI a depăşit deja stadiul de intenţie, devenind un factor de diferenţiere competitivă. Fondurile care investesc devreme în capabilităţi proprii de inteligenţă artificială îşi consolidează avantajul competitiv, în timp ce decalajul de performanţă dintre liderii şi cei care întârzie adopţia AI se adânceşte rapid”, completează acesta.