Suntem penultimii în Europa, la indexul democraţiei; cetăţenii cred că justiţia nu poate opri abuzurile puterii

Ţara noastră se află printre statele europene cu cele mai slabe evaluări privind funcţionarea democraţiei, potrivit Democracy Perception Index 2026, cel mai amplu studiu anual global privind percepţia populaţiei asupra democraţiei, realizat de Nira Data în colaborare cu Alliance of Democracies şi publicat vinerea trecută. Cercetarea, desfăşurată în 98 de state şi bazată pe interviurile date de peste 94.000 persoane adulte în perioada 19 martie-21 aprilie 2026, conturează imaginea unei lumi care continuă să considere democraţia importantă, dar care îşi pierde rapid încrederea că aceasta mai produce stabilitate, prosperitate şi protecţie instituţională.

În clasamentul global al percepţiei democraţiei, România se află în partea inferioară a ierarhiei, cu un scor de -21 de puncte, identic cu cel al Rusiei şi semnificativ sub media europeană, care este deja negativă. La nivel european, România ocupă penultimul loc, înaintea Ucrainei, fiind încadrată în categoria statelor cu percepţie „foarte negativă” asupra funcţionării democraţiei. Doar Ucraina stă mai prost, cu un scor de -23.

Raportul arată că degradarea percepţiei democratice din România este legată în special de prăbuşirea încrederii în justiţie, în separaţia puterilor în stat şi în transparenţa instituţiilor publice. România apare pe locul 97 din 98 de state analizate la capitolul „stat de drept”, cu un scor de -36 privind percepţia că instanţele iau decizii corecte şi imparţiale. Mai slab stă doar Libanul. În ceea ce priveşte separaţia puterilor, ţara noastră este inclusă în grupul celor mai slab evaluate state din lume, populaţia considerând că instanţele nu ar putea opri guvernul dacă acesta ar încălca legea.

Percepţia asupra transparenţei guvernamentale este, de asemenea, extrem de negativă. România figurează printre ultimele state la nivel global în ceea ce priveşte convingerea populaţiei că autorităţile ascund informaţii importante de interes public. În plus, raportul indică şi o deteriorare a optimismului public privind direcţia ţării noastre care este inclusă în grupul statelor europene dominate de pesimism social şi politic.

Raportul mai arată că, la nivel global, peste două treimi dintre subiecţii intervievaţi consideră că este foarte important ca ţara lor să fie democratică. Însă ceea ce se schimbă radical este definiţia practică a democraţiei. Pentru majoritatea populaţiei lumii, principalul scop al democraţiei nu mai este protejarea libertăţilor sau alegerea liberă a guvernului, ci îmbunătăţirea nivelului de trai şi a bunăstării economice. În 62% dintre statele analizate, aceasta este prioritatea dominantă.

Raportul surprinde astfel o mutaţie profundă în raportarea populaţiei la sistemele democratice. Cetăţenii nu mai judecă democraţia în primul rând prin prisma principiilor abstracte, ci prin capacitatea ei de a livra securitate economică, ordine socială şi perspective de viitor.

• Europa, cea mai pesimistă regiune din lume privind viitorul statelor membre

Potrivit raportului, Europa este regiunea cea mai pesimistă din lume privind direcţia în care merg statele sale. Franţa şi Germania se numără printre ţările cu cele mai negative percepţii asupra viitorului, în timp ce China apare drept statul cu cel mai ridicat nivel de optimism public privind direcţia în care se îndreaptă ţara. Acest contrast este una dintre cele mai puternice concluzii ale raportului.

În timp ce marile democraţii occidentale sunt dominate de neîncredere, anxietate economică şi percepţia declinului instituţional, unele state autoritare sau semi-autoritare reuşesc să obţină evaluări pozitive din partea propriilor cetăţeni. China este exemplul cel mai evident. Deşi nu este considerată o democraţie de către evaluările internaţionale clasice, populaţia chineză acordă scoruri ridicate unor dimensiuni precum statul de drept, educaţia civică şi tranziţiile paşnice ale puterii.

Autorii raportului avertizează explicit că aceste rezultate trebuie interpretate ca percepţii publice şi nu ca evaluări obiective ale calităţii democratice. În statele cu control puternic asupra informaţiei şi spaţiului public, cetăţenii pot avea percepţii semnificativ diferite faţă de standardele utilizate de experţi occidentali.

Totuşi, dincolo de diferenţele de regim politic, studiul arată că există o tendinţă globală comună: pierderea încrederii în capacitatea sistemelor democratice de a produce rezultate concrete. În aproape toate regiunile lumii, cetăţenii evaluează negativ transparenţa guvernamentală şi eficienţa instituţiilor.

• 50% dintre respondenţi susţin regulile dreptului internaţional

Raportul mai arată că populaţia lumii preferă încă ordinea internaţională bazată pe reguli şi cooperare. La nivel global, 50% dintre respondenţi afirmă că statele ar trebui să respecte dreptul internaţional chiar şi atunci când acesta le limitează libertatea de acţiune, în timp ce 31% sunt împotrivă. Cele mai puternice susţineri pentru ordinea internaţională bazată pe reguli apar în Europa de Nord şi în Europa de Est.

În acelaşi timp însă, tensiunile geopolitice modifică rapid priorităţile publicului. În majoritatea statelor, oamenii consideră că întărirea alianţelor este cea mai bună metodă de protecţie în faţa ameninţărilor externe.

Raportul scoate în evidenţă şi o prăbuşire a disponibilităţii populaţiei de a lupta pentru propria ţară. La nivel global, procentul persoanelor cu vârste între 18 şi 55 de ani dispuse să lupte în cazul unui atac extern a scăzut de la 53% în 2025 la 45% în 2026. Europa are cel mai redus nivel de disponibilitate pentru apărarea armată a ţării, doar 37% afirmând că ar fi dispuşi să lupte.

O altă concluzie majoră priveşte relaţia lumii cu Statele Unite. Raportul arată că imaginea globală a SUA s-a deteriorat dramatic şi continuă să se prăbuşească pentru al doilea an consecutiv. Statele Unite au ajuns printre cele mai negativ percepute cinci ţări din lume, alături de Israel, Coreea de Nord, Afganistan şi Iran.

Practic, pentru prima dată, SUA sunt percepute la nivel global mai negativ decât Rusia. Autorii studiului consideră că aceasta este cea mai importantă schimbare geopolitică de percepţie surprinsă de datele din 2026.

În paralel, China este percepută mai favorabil decât Statele Unite în majoritatea ţărilor lumii, inclusiv în cea mai mare parte a Europei. În 63 dintre cele 83 de state care au evaluat comparativ cele două puteri, China are o imagine mai bună decât SUA.

Raportul respinge însă ideea unei lumi care se reconfigurează pur şi simplu în blocuri pro-americane şi pro-chineze. Autorii vorbesc despre un fenomen de „dezaliniere globală”, nu de „realiniere globală”. Cu alte cuvinte, scăderea popularităţii Statelor Unite nu se traduce automat într-o ascensiune echivalentă a Chinei sau Rusiei, ci într-o erodare generală a ataşamentului faţă de marile centre tradiţionale de putere.

• 85 de state din cele 98 analizate, de partea Danemarcei în conflictul cu SUA privind Groenlanda

Acest fenomen se vede şi în modul în care populaţiile lumii se poziţionează faţă de conflictele geopolitice majore. În războiul dintre Rusia şi Ucraina, 55 dintre cele 98 de state evaluate susţin mai degrabă Ucraina, iar 30 Rusia. Europa este covârşitor pro-Ucraina, în timp ce Orientul Mijlociu şi Africa de Nord înclină către Rusia.

În conflictul dintre Israel şi Palestina, raportul indică o tendinţă globală clar favorabilă Palestinei: 51 de state susţin mai degrabă Palestina şi doar 17 Israelul. În conflictul ipotetic dintre China şi Taiwan, lumea este aproape perfect divizată: 41 de state susţin Taiwanul şi 38 China.

Poate cea mai spectaculoasă concluzie a întregului raport priveşte însă disputa ipotetică dintre Statele Unite şi Groenlanda/Danemarca. Doar două state dintre cele 98 analizate susţin mai degrabă SUA, în timp ce 85 susţin Groenlanda şi Danemarca. Inclusiv publicul american înclină, cu 12 puncte procentuale, în favoarea Groenlandei şi Danemarcei.

La nivel de imagine internaţională, Elveţia rămâne ţara cu cea mai pozitivă percepţie globală, urmată de Canada, Japonia, Suedia şi Italia. Majoritatea statelor aflate în top sunt democraţii europene mici sau medii, percepute drept stabile, prospere şi previzibile.