SUPLIMENT AUTO / FLORIN SPĂTARU, MINISTRUL ECONOMIEI:"Investitorii din sectorul producţiei de baterii, sprijiniţi prin scheme de ajutor de stat ad-hoc"

A consemnat George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Auto / 28 noiembrie 2022

Florin Spătaru

Florin Spătaru

Industria automotive din ţara noastră reprezintă unul dintre cei mai mari contributori la produsul intern brut, deşi criza pandemică, criza energetică şi problemele din lanţurile de aprovizionare accentuate de războiul recent din Ucraina şi-au pus amprenta şi asupra activităţii din acest sector economic. Cu toate acestea, autorităţile centrale susţin că au demarat o serie de proiecte prin care se urmăreşte sprijinirea acestei ramuri industriale importante, atât prin prisma realizării unor capacităţi de producţie care să le satisfacă nevoia de baterii şi de semiconductori, cât şi prin pris­ma asigurării plăţii unui preţ corect la energie.

Despre aceste aspecte şi nu numai, am discutat, în cadrul unui interviu, cu Florin Spătaru, ministrul Economiei.

Reporter: Care este situaţia industriei auto din ţara noastră în acest moment?

Florin Spătaru: Industria auto românească, cu impact semnificativ în economie - 14% din Produsul Intern Brut îl reprezintă producţia auto -, trece printr-o serie de transformări, pentru că toate aceste modificări la nivel european şi trecerea către e-mobilitate au impact şi asupra producţiei de componente şi producţiei de maşini româneşti. Cu toate acestea, România este una dintre ţările producătoare de maşini. Problemele apărute pe lanţurile de producţie au avut un impact asupra activităţii celor două mari fabrici existente în ţara noastră - Dacia Renault şi Ford - dar pe de altă parte România produce şi nu au fost sesizate întreruperi majore. Modificarea de acţionariat de la Ford Craiova duce de asemenea la un program accelerat de trecere către producţia de maşini electrice, în timp ce cei de la Dacia au un proiect numit Dacia Jogger.

Reporter: Pentru că aţi menţionat maşinile electrice, o problemă importantă cu care se confruntă constructorii este criza semiconductorilor, mai bine zis întârzierile din lanţurile de aprovizionare. Ce face Ministerul Economiei pentru a rezolva această situaţie? Ştiu că aţi demarat un program privind microelectronica şi că recent s-a semnat la Bruxelles un memorandum privind domeniul bateriilor...

Florin Spătaru: De fapt este vorba despre o scrisoare de intenţie. Noi am avut o discuţie cu compania IMEC, unul dintre principalii producători de semiconductori prototip şi ne-am întâlnit cu reprezentanţii firmei respective în cursul acestei luni, la Bucureşti. De asemenea, am demarat discuţii concrete de colaborare cu diverse companii sau universităţi din Româ­nia. Ne dorim ca împreună cu cei de la IMEC să creăm un proiect prin care o parte dintre aceste prototipuri să fie realizate în România şi să fie testate. Pe de altă parte, în acest demers de crearea a unei infrastructuri pentru realizarea de baterii pentru maşinile electrice, noi suntem în acest moment în legătură cu un număr de producători care îşi doresc să facă investiţii în România, iar în perioada următoare vom veni cu propuneri concrete pentru a începe aceste investiţii.

Reporter: Deschiderea unor capacităţi de producţie a fost stabilită pentru anumite zone din ţară?

Florin Spătaru: Decizia privind localizarea acestor unităţi de producţie aparţine investitorului. Noi am sprijinit acest demers împreună cu autorităţile locale, în funcţie de specificul fiecărei zone, iar Ministerul Economiei va iniţia o schemă de ajutor de stat pentru acest lucru.

Reporter: Nu se pot face investiţiile pe HG 807/2014?

Florin Spătaru: Nu. Vor fi stabilite scheme de ajutor de stat ad-hoc.

Proiectul de extragere a grafenului din minele Salrom, în stand-by

Reporter: O altă problemă importantă în industria auto o reprezintă materiile prime şi pământurile rare. La un moment dat se vorbea despre extracţia grafenului de la Salrom. Se mai mişcă ceva în această direcţie?

Florin Spătaru: Salrom SA are ca obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate, dar în condiţii de legalitate. Demersul iniţiat în 2021 avea câteva probleme legislative, legate în special de proprietatea şi licenţele pe care Salrom le are pe minele de grafen de la Ungurelaşu şi Cătălina. După ce vor fi clarificate aceste aspecte, se va demara studiul de fezabilitate pentru identificarea unei potenţiale investiţii în acea zonă. Dar, pe de altă parte, majoritatea bateriilor care se produc în acest moment sunt pe bază de litiu-ion, iar producătorii care doresc să vină şi să investească în România au în planul de acţiune dezvoltarea activităţilor de producţie pentru litiu-ion, la care vor adăuga componenta de reciclare, de recuperare a materiei prime pentru a putea fi folosită în continuarea activităţii.

Reporter: Ştiu că vă doriţi ca Uniunea Europeană să aprobe o investiţie în domeniul semiconductorilor în ţara noastră. Există speranţă că în maximum doi ani vom avea o fabrică de semiconductori în ţara noastră?

Florin Spătaru: Investiţia în acest domeniu este o investiţie de mare anvergură, iar impactul economic este major. De aceea, noi am transmis către Comisia Europeană o sinteză a avantajelor competitive pe care România le-ar avea în domeniul semiconductorilor. Menţionez că noi mai derulăm în acest moment proiectul IPCEI pentru cercetare, dezvoltare şi producţie de prototip, cu un buget de 500 milioane euro, proiect prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acest proiect ar reprezenta încă un avantaj în dezvoltarea unei unităţi de producţie, dar trebuie să ţinem cont că decizia de creare a unei unităţi de producţie în domeniul semiconductorilor este una care nu va fi luată într-un termen foarte scurt. Avem mai multe discuţii cu potenţiali investitori, dar cred că va trebui să realizăm şi un studiu tehnic în care vom clarifica zonele în care o astfel de investiţie ar putea fi făcută.

Reporter: Până în 2026, la finalul PNRR, putem avea o fabrică de semiconductori în ţara noastră?

Florin Spătaru: PNRR nu prevede crearea unei facilităţi de producţie a semiconductorilor şi de aceea vom merge, la fel ca în producţia de baterii, cu scheme de ajutor de stat ad-hoc. De asemenea, inclusiv în proiectul European Chips Act, susţinem ca sectorul auto să beneficieze de avantajele acestui demers: crearea unei fabrici de semiconductori şi asigurarea de semiconductori în situaţii de criză.

"Companiile din industria auto trebuie să fie considerate consumatori energointensivi"

Reporter: Marile companii auto de la nivel european susţin că nu pot respecta ţinta din anul 2035 privind interdicţia producerii şi vânzării în showroom-uri din acel an a autoturismelor diesel sau pe benzină. Ele solicită Comisiei Europene amânarea acestui termen limită. Cum se prezintă ţara noastră din acest punct de vedere?

Florin Spătaru: România a susţinut extinderea acestui termen de trecere de la producţia motoarelor cu ardere internă la producţie de motoare electrice sau producţie de maşini bazate pe motoare electrice. De asemenea am fost de acord cu evaluarea în 2027-2028 a situaţiei de fapt urmând ca după aceea să ne poziţionăm corespunzător. Pentru îndeplinirea acestei ţinte este important ca lanţurile de aprovizionare să funcţioneze, şi aici vorbim în special de producţia de baterii. Tocmai de aceea, România, chiar dacă nu şi-a declarat interesul în participarea de programe de tip IPCEI pentru producţia de baterii, are discuţii concrete cu potenţiali investitori în această zonă. Prin crearea unor unităţi de producţie de baterii şi reciclarea lor vom reuşi să asigurăm o bază importantă pentru cei doi mari producători de autoturisme din România.

Reporter: Are ţara noastră forţa de muncă calificată pe care o caută aceste companii ca să lucreze în viitoarele capacităţi de producţie?

Florin Spătaru: Pentru asta am semnat cu cei de la InnoEnergy un protocol împreună cu Ministerul Educaţiei pentru dezvoltarea unor programe educaţionale atât în domeniul vocaţional cât şi la nivel universitar, pentru crearea acestei forţe de muncă sau acestor competenţe, mai degrabă. Este un demers pe termen lung, dar pe care îl vom începe. Cei de la InnoEnergy aşteaptă semnarea unor parteneriate cu universităţile din ţara noastră. Eu, personal, am discutat cu Universitatea din Galaţi pentru dezvoltarea unor proiecte de formare pe termen scurt, de reconversie profesională, programe de şase luni, cât şi introducerea unor astfel de programe în curricula universitară începând cu toamna anului viitor.

Reporter: Se apropie sezonul rece, iar companiile din domeniul auto, fiind mari consumatoare de energie, se plâng de faptul că autorităţile nu au rezolvat încă problema privind preţul pe care ele îl achită pentru electricitate şi energia termică. Sunt companii care înregistrează dificultăţi financiare, deoarece nu s-au încadrat la categoria IMM-uri şi au fost nevoite să plătească preţul întreg la electricitate. Ce demersuri aţi făcut, pe lângă Ministerul Energiei, pentru ca industria auto să beneficieze de un preţ corect la electricitate?

Florin Spătaru: La adoptarea OUG 119/2022, Ministerul Economiei a propus ca marii consumatori energointensivi să poată semna contracte bilaterale cu producătorii de energie din ţara noastră. Am discutat ca firmele din industria automotive să fie considerate consumatori energointensivi, dar mecanismul creat de OUG 119 şi o eventuală modificare a acestui act normativ astfel încât să reglementăm preţul energiei va avea consecinţe benefice asupra industriei. Am reînceput discuţiile cu toate sectoarele economice, pentru a veni cu propuneri concrete privind modificarea OUG 119 privind preţurile la energie şi la gaz.

Reporter: Permit regulamentele europene ca şi industria automotive să se înscrie în aceste scheme de ajutor?

Florin Spătaru: Deocamdată nu, dar este o propunere pe care am trimis-o Comisiei Europene, de extindere a categoriei sectoarelor economice care se încadrează în această categorie a consumatorilor energointensivi.

Reporter: Ce trebuie să facem pentru a atinge ţintele privind e-mobilitatea?

Florin Spătaru: Cred că este important pentru România să aloce resurse financiare pentru menţinerea acestui sector economic şi pentru asigurarea acestei transformări a sectorului automotive, pentru că e-mobilitatea trebuie să reprezinte un obiectiv pentru noi, atât din punct de vedere al producţiei de componente, producţiei de maşini, cât şi din punct de vedere al dezvoltării reţelei de alimentare. În PNRR sunt incluse un număr de 30.000 de staţii de alimentare pentru maşinile electrice. Împreună cu Ministerul Energiei şi cu ACAROM vom veni cu propuneri pentru ca acest demers să fie implementat cât mai repede în România. Fără o reţea corespunzătoare de alimentare nu vom reuşi să implementăm e-mobilitatea în ţara noastră.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro