SUPLIMENT FONDURI EUROPENE"Vine iarna şi nu s-a implementat niciun program de independenţă energetică, nici măcar Electric-up"

Ziarul BURSA #Companii #Fonduri Europene / 2 septembrie

"Vine iarna şi nu s-a implementat niciun program de independenţă energetică, nici măcar Electric-up"

(Interviu cu Forin Jianu, preşedintele CNIPMMR)

IMM-urile ar trebui să fie beneficiarele multora dintre fondurile europene, inclusiv al celor alocate ţării noastre prin Planul Naţional de Redresare şI Rezilienţă, au afirmat în dese rânduri, în ultimii doi ani, reprezentanţii autorităţilor centrale de la Bucureşti. În realitate, programele de finanţare europeană pentru mediul de afaceri au demarat greu, din cauza lentorii cu care funcţionarii statului au întocmit ghidurile de aplicare, softurile de aplicare şi au lansat apelurile de proiecte. În acest timp, atât pe perioada pandemiei (2020-2021), cât şi în prima jumătate a anului 2022, singurul sprijin real pentru capitalizare şi bancabilitate acordat companiilor a fost cel stabilit prin programul IMM Invest, cu garanţii oferite băncilor de la bugetul statului.

Despre aspectele de mai sus şi despre nevoia de finanţare a IMM-urilor, inclusiv din fondurile europene, ne-a vorbit într-un interviu Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Reporter:Au trecut opt luni de când Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă a început să fie implementat în ţara noastră, dar până acum antreprenorii din ţara noastră nu au primit vreun euro din banii alocaţi. Din acest punct de vedere, ce este mai bine pentru antreprenori - să acceseze fondurile din PNRR sau să apeleze la programele derulate prin FNGCIMM, cum ar fi IMM Invest Plus? Pentru că până acum se pare că doar programele finanţate din bugetul de stat au funcţionat în sprijinirea mediului de afaceri...

Florin Jianu: Sigur că importante sunt ambele categorii de programe pentru că ele se adresează unor categorii diferite. Dacă vorbim de IMM-uri capitalizate, de IMM-uri care vor săs e dezvolte sau de IMM-uri care au nevoie de o anumită structură a capitalului cum e capitalul de lucru, atunci instrumentele financiare sunt cele mai la îndemână. Uşurinţa cu care le operezi, le fac şi mai atractive. Parteneriatul dintre FNGCIMM şi bănci este un parteneriat simplu pentru IMM-uri şi, atunci, fondurile au ajuns foarte rapid la antreprenori. Dacă vorbim însă de IMM-urile nebancabile, acolo ai nevoie de capital pentru a te retehnologiza sau pentru a te extinde într-un domeniu nou, pentru că domeniul în care îţi desfăşurai activitatea nu mai funcţionează. Aici e nevoie de fonduri europene, respectiv de fonduri din PNRR. Dincolo de faptul că PNRR este încă la început şi pentru prezentarea corectă a lucrurilor nici în alte ţări nu am asistat la o dinamică mai bună, pentru că este vorba de fonduri noi. Nu ai autorităţi de implementare, proceduri, şi practic trebuie să iei totul de la zero şi să faci totul într-un timp foarte scurt. Pe lângă PNRR, ar trebuie să ne uităm la gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020, zonă în care remarc deschiderea actualei conduceri a MIPE pentru proiectele mediului de afaceri, dar totuşi măsurile au fost aprobate foarte târziu şi sesizăm, aşa cum am sesizat şi în perioada programatică anterioară, o avalanşă de realocări, deschideri de noi proiecte într-un timp foarte scurt. Mai avem doar un an şi patru luni pentru a cheltui banii alocaţi pentru perioada 2014-2020.

Reporter:Ce se întâmplă cu instrumentele financiare prevăzute în PNRR pentru mediul de afaceri, instrumente ce vor fi gestionate de Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii?

Florin Jianu: Noi am spus de la început că ţara noastră/economia naţională nu are nevoie sau nu are capacitatea absorbţiei unor instrumente financiare de asemenea anvergură, adică peste 1,3 miliarde euro. Şi atunci am spus că e bine să existe şi instrumente financiare, dar nu mai mult de 200-300 milioane euro, iar restul să meargă în granturi pentru IMM-uri. S-a ales această variantă de a merge numai pe instrumente financiare. Pentru corecta informare a publicului, în acest moment există un call deschis de către Banca Europeană de Investiţii pentru atragerea de manageri de fond, pentru diverse fonduri pentru IMM-uri. Dar, ca banii să ajungă la IMM-uri, mai sunt de parcurs foarte multe etape. Or, în momentul în care mergeai pe o variantă clasică de granturi, în principal pentru tehnologie, în echipamente, pentru inovare, atunci banii ajungeau imediat la IMM-uri şi viteza ar fi fost cu totul alta.

Accesare redusă a programului Start-up Nation 2022

Reporter:Ce să facă antreprenorii ca să nu dispară din piaţă?

Florin Jianu: E o perioadă extrem de dificilă. Noi am atras atenţia asupra faptului că soldul este negativ cu 4% privind înscrierea la ONRC de noi IMM-uri comparativ cu anul trecut, care a fost un an de pandemie. Avem o creştere de peste 15% a companiilor care şi-au închis activitatea, şi-au suspendat activitatea sau au fost radiate, în acest an care ar fi trebuit să fie de relansare economică. Singurele programe care au funcţionat au fost instrumentele financiare susţinute de statul român prin FNGCIMM, Fondul de Contragarantare şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor Rurale, adică IMM Invest, Garant Construct, IMM Prod, Innovation şi Agro IMM. Acestea au funcţionat, s-au închis pe o supracontractare de aproximativ 15 miliarde lei şi cred că, până la sfârşitul anului 2022 vor fi fonduri de 30 miliarde lei în această sferă a garanţiilor. Se pregăteşte programul IMM Invest Plus, dar ne uităm din nou la realitatea economică. Întreprinzătorii trebuie să urmărească deschiderile de call-uri. În acest moment avem calluri pe programe naţionale, cum ar fi Start-up Nation 2022; am văzut că nu e un apetit prea mare din numărul de înscrieri. Ori nemaifiind primul venit, primul servit, ori nefiind o competiţie de când te-ai înscris, probabil că oamenii aşteaptă ultimele zile, dar în acest moment nu sunt foarte multe înscrieri în program. Trebuie să aşteptăm până la sfârşit, pentru că s-ar putea să existe o abordare de acest gen, de aşteptare a antreprenorilor până în ultimul moment pentru înscrierea proiectului în programul Start-up Nation. Dacă la final se va constata că programul are o rată mare de solicitări, de concurenţă, atunci înseamnă că e un program bine făcut, dacă nu, să vedem cauzele. Una dintre cauzele pe care le intuiesc eu este deţinerea sau nedeţinerea brevetului solicitat în programul Start-up Nation. Nu văd foarte mulţi antreprenori care să deţină un astfel de brevet, de aceea am solicitat ca acesta să fie prezentat până la finalul implementării proiectului, pentru că el poate fi rezultatul implementării acestui proiect.

Reporter:Probabil că în decizia lor joacă un rol şi procentul de cofinanţate, cuprins între 5% şi 15%...

Florin Jianu: Nu cred, deoarece vorbim despre un procent infim de cofinanţare.

Reporter:Sau poate din cauza primului criteriu de departajare, care priveşte gradul de tehnologizare sau de achiziţionare de echipamente.

Florin Jianu: Este foarte bun acest criteriu, pentru a nu mai fi cheltuiţi banii pe consultanţă sau pe alte lucruri, ci să fie cheltuiţi pe echipamente. În acest moment, mai este call-ul pentru programul Femeia Antreprenor 2022. În privinţa Start-up Nation, este bine că există componenta privind diaspora, un program care a venit din zona fondurilor europene şi pe care noi l-am susţinut şi am arătat că există apetit pentru aceste fonduri din partea diasporei. Sper să se regăsească în noua perioadă de programare - cel puţin actualul ministru a promis că vor exista fonduri în acest sens.

Acord tripartit nesemnat de ministrul Cadariu

Reporter:Când vă aşteptaţi să primească primii bani companiile pe aceste programe?

Florin Jianu: Aici sunt extrem de nemulţumit, pentru că noi am solicitat ca programele să se deschidă în primul trimestru al anului 2022, deoarece etapele fiind de înscriere, evaluare, semnare de contracte şi implementare, până ajungi să primeşti banii trece o perioadă prea mare de timp. Noi ar fi trebuit să fim în acest moment în etapa de primire a banilor, nu de înscriere. Probabil că banii vor ajunge la antreprenori anul viitor, dar am sesizat o schimbare de abordare pozitivă în sensul în care întreprinzătorii pot implementa proiectele cu banii de la bancă şi toate spezele, toate costurile pentru acel credit sunt acoperite de către grant. Adică dacă iei un credit de la bancă pentru implementarea proiectului, creditul, dobânzile şi garanţiile sunt eligibile în cadrul programului.

Reporter:Pentru ca banca să acorde un astfel de credit, antreprenorul nu trebuie să prezinte o dovadă de la minister că proiectul său a fost acceptat la finanţare?

Florin Jianu: Varianta pe care am descris-o mai sus este doar pentrru antreprenorii ale căror proiecte au fost acceptate pentru finanţare. Aici a fost şi o problemă tehnică şi între Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi FNGCIMM şi Fondul de Contragarantare(FC), pentru că cele două fonduri au propus să se semneze o înţelegere tripartită între minister, cele două fonduri şi bănci, în aşa fel încât toată lumea să fie protejată: întreprinzătorul să ştie că are garanţia FNGCIMM şi respectiv contragarantarea din partea FC, şi că poate să deruleze proiectul, iar banca să fie mai deschisă la acordarea împrumuturilor. Din păcate, actualul ministru Cadariu nu a semnat un astfel de protocol tripartit, spunând că lasă la latitudinea băncilor ce tip de garanţie să folosească. Băncile pot folosi garanţia acordată de FNGCIMM sau o garanţie europeană din diverse alte fonduri. Nu e normal, când se vine din banii statului român cu nişte fonduri, să nu foloseşti garantarea şi contrgarantarea statului. Ar trebui impuse nişte reguli. Nu laşi la latitudinea băncilor ce garanţii să folosească pentru că ele s-ar putea să aibă şi alte tipuri de garantare.

Niciun euro alocat până în prezent pentru IMM-uri din Fondul de Modernizare

Reporter:Funcţionează comitetul de monitorizare al PNRR?

Florin Jianu: Funcţionează. Au fost două întâlniri prezidate de ministrul Boloş, în care s-a stabilit regulamentul comitetului de monitorizare şi că pe măsură ce lucrurile înaintează pot fi aduşi la masă diverşi miniştri sau diverşi implementatori, că vor exista grafice de implementare şi de urmărire. Eu mă bucur că există acest comitet de monitorizare, că partenerii sociali sunt acolo, pentru că asta arată deschidere.

Reporter:În urmă cu un an, ne spuneaţi că nevoia de finanţare a IMM-urilor din ţara noastră se ridică la 5 miliarde euro. Care este nevoia de finanţare în acest moment? Este mai mare sau mai mică decât valoarea de anul trecut?

Florin Jianu: Cred că a crescut nevoia de finanţare, pentru că vorbim despre alte costuri, despre o schimbare globală a modului în care ne raportăm la mediul economic. Aceste scumpiri din energie, gaz au impus o schimbare şi în cadrul IMM-urilor, care pe lângă nevoia de capitalizare, de retehnologizare, au acum şi această nevoie de independenţă energetică.

Reporter:Pentru care vor primi 500 milioane euro prin programul iniţiat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene...

Florin Jianu: Nimeni nu se uită la Fondul de Modernizare din care nu s-a accesat niciun euro. Vorbim despre 15 miliarde euro pe care ţara noastră îi are alocaţi în acest fond. Zero accesare pentru IMM-uri. Nimeni nu se uită la aceşti 15 miliarde euro. I-am spus prim-ministrului la fiecare întâlnire şi de fiecare dată mi-a răspuns că îi va cere un raport ministrului energiei privind accesarea acestei sume. Să se prezinte un raport. Dacă Ministerul Energiei nu are capacitatea să implementeze, atunci de Fondul de Modernizare să răspundă alt minister sau să fie căutaţi implementatori privaţi, cum ar fi băncile, fondurile de garantare, etc.. Vine iarna foarte curând şi nu s-a implementat niciun program de independenţă energetică, nici măcar acel program Electric-up. Se împlinesc doi ani de când acest program a fost lansat şi nu s-a implementat până acum. Vine iarna şi nu s-a făcut nimic.

Reporter:Din ce ne spuneţi, reiese că sunt zone în guvern unde fondurile europene sunt blocate de birocraţie. IMM-urile nu pot accesa aceste fonduri, din cauza birocraţiei din guvern.

Florin Jianu: Adevărat, iar acest lucru se întâmplă, din păcate, în zone cheie, fierbinţi din această ţară, cum este de exemplu energia.

Reporter:Din statistica dumneavoastră cam câte companii care fac parte din CNIPMMR au accesat fonduri europene?

Florin Jianu: Pe alocarea pentru perioada 2014-2020, sub 10% din membrii CNIPMMR au accesat fondurile europene. Sunt convins însă că procentul este mai mare odată cu măsurile luate în timpul pandemiei, cu finanţările acordate pentru microgranturi şi pentru capital de lucru, precum şi pentru HoReCa, ultimul domeniu de activitate nefiind punctat corespunzător pe multe dintre fondurile europene clasice, fapt pentru care nu putea să acceseze finanţările respective. Ce pot spune cu siguranţă este că, dacă înainte de IMM Invest, trei din zece companii erau bancabile, acum numărul companiilor bancabile a crescut la şase - aproape şapte din zece. Se poate spune că, practic, tot bugetul de stat a ajutat la bancabilitatea companiilor din ţara noastră.

Reporter:Vă mulţumim!

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9211
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6615
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9963
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7073
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.9159

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro