Cerem Uniunii Europene a patra tranşă de bani din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de euro

Cerem 2,62 miliarde de euro- a patra tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o cerere pe care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a depus-o vineri la Comisia Europeană, dupa cum a declarat Dragos Pîslaru, conform Europa Liberă România.

Potrivit sursei citate, în schimbul acestei tranşe, ţara noastră trebuie să demonstreze că a îndeplinit sau este pe cale să finalizeze 62 de reforme şi investiţii din programul PNRR, asumate de Guvern. „Aceste obiective sunt exclusiv din componenta de bani nerambursabili”, a explicat Dragoş Pîslaru într-o postare pe Facebook, precizând că pentru aceste proiecte ţara noastră va primi fonduri gratuite.

Conform sursei menţionate, printre cele 62 de reforme şi investiţii se numără adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje şi modernizarea protecţiei împotriva inundaţiilor; înfiinţarea şi dezvoltarea birourilor pentru ghişeele unice care oferă servicii de consiliere în domeniul energiei; finalizarea listării unui pachet de până la 15% din acţiunile Hidroelectrica; operaţionalizarea organismelor de achiziţii centralizate; renovarea şi dotarea a peste două mii de cabinete de medici de familie; aprobarea pachetului de servicii şi a Contractului-cadru pentru acordarea asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale; modernizarea a 50 de centre comunitare, inclusiv centre de zi şi centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilităţi; şi continuarea reformei companiilor de stat prin creşterea transparenţei şi numiri în funcţiile de conducere pe baza criteriilor de performanţă.

Europa Liberă România arată că Legile Justiţiei, modificate încă din 2022 pentru eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), nu au fost incluse în cererile de plată precedente. MCV-ul, mecanism al Comisiei Europene de monitorizare a funcţionării sistemului judiciar, a fost ridicat parţial şi în contextul opoziţiei unor state membre la intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, pe motivul necesităţii supravegherii luptei împotriva corupţiei.

După depunerea cererii, Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru analiza îndeplinirii obiectivelor. Fondurile ar putea fi virate României cel mai devreme în luna martie, arată aceeaşi sursă.

În 2025, ţara noastră a primit doar o tranşă parţială din PNRR, respectiv 1,3 miliarde de euro din tranşa a treia, din peste 2 miliarde de euro disponibile, după ce Comisia Europeană a suspendat alocarea a 900 de milioane de euro ca urmare a neîndeplinirii unor reforme, inclusiv Legii privind pensionarea magistraţilor, conform Europa Liberă România.

Conform sursei citate, ţara noastră mai poate accesa aproape 11 miliarde de euro de la UE până în august 2026, prin PNRR, programul de refacere economică post-pandemie derulat între 2020 şi 2022. Programul a început în 2021 şi se încheie în august 2026.

La acest moment, bilanţul PNRR-ului românesc, după renegocierea dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, arată că au fost încasate 10,7 miliarde de euro prin plăţile din primele trei tranşe (2022-2025); 21.262 de investiţii au fost încheiate, sunt în curs de realizare sau au fost contractate; 13.686 de beneficiari au contractat investiţii; iar plăţile pentru investiţiile realizate au fost efectuate către 5.024 de beneficiari, arată sursa citată.