Tensiunile din coaliţia de guvernare afectează mediul de afaceri

Criza politică declanşată de decizia PSD de a ieşi de la guvernare, în cazul în care Ilie Bolojan nu va demisiona din funcţia de prim-ministru, afectează întreaga societate, inclusiv mediul de afaceri, a declarat ieri Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România), în cadrul unei conferinţe de presă.

Florin Jianu a spus: „Observăm că, în general, societatea românească trece de la conceptul de meteo-dependenţă la politico-dependenţă. Din păcate, suntem afectaţi cu toţii, întreaga societate, nu numai companiile, nu numai întreprinderile. Şi asta pentru că există neajunsuri în implementarea programelor, cum e PNRR, există neajunsuri în implementarea fondurilor europene, există neajunsuri în reglementările cu privire la controlul asupra costurilor din sfera combustibililor, a energiei şi aşa mai departe. Cu toţii suntem afectaţi, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de cetăţeni. (...) Cred că, după 20 de ani de reprezentare a mediului de afaceri, putem să facem apel către toate forţele. Şi, mai ales, către preşedintele României: el trebuie să intervină în mod direct în acest moment, să-i pună pe toţi la masă şi să găsească soluţiile necesare până când nu va fi prea târziu. Prea târziu în sensul în care, în opinia noastră, s-ar putea ca punţile să se rupă şi atunci să nu mai existe dialog între ei, să nu mai aibă preşedintele pe cine să aşeze la masă. Mi se pare că acest dialog, în care fiecare găseşte vinovaţii în partea cealaltă, ar trebui să înceteze şi să ne concentrăm, de fapt, pe ceea ce ne uneşte pe toţi şi pe ceea ce trebuie să facem în economie, şi anume o relansare economică şi focus pe IMM-uri”.

• Trei soluţii urgente pentru redresarea situaţiei

Preşedintele IMM România a prezentat şi trei soluţii economice urgente pentru redresarea mediului de afaceri.

„Noi ne pricepem la economie, iar cele trei lucruri care trebuie realizate în economie sunt următoarele. În primul rând, capital de lucru pentru IMM-uri, deoarece au scăzut încasările, companiile nu mai au bani, nu mai au capacitatea de a plăti. De aceea, credem că un program de tip IMM Invest este urgenţa zero în economie. În al doilea rând, este nevoie de susţinerea sectoarelor deficitare şi investiţii masive în agricultură. Suntem în perioada lucrărilor de primăvară. Costurile ridicate pentru motorină şi combustibil îi afectează în mod direct şi clar. Apoi, e nevoie de producţie şi stocare a energiei. Să reuşim să producem energie cât mai multă şi să o stocăm, pentru că acum preţul mare al energiei duce inflaţia şi celelalte preţuri în sus. Dacă partidele din spectrul politic pleacă împreună cu aceste trei deziderate pe partea economică, cred că se aşază la masă şi reuşesc să găsească un numitor comun. Dar dacă se aşază la masă fiecare cu interese proprii şi divergente... N-am văzut în ultima perioadă o performanţă extraordinară nici dintr-o parte, nici din cealaltă, şi nici nu s-a vorbit foarte mult despre problemele reale ale oamenilor”, a spus Florin Jianu.

Domnia sa a precizat că IMM România doreşte stabilitate şi predictibilitate şi că nu crede că este nevoie de organizarea unor alegeri anticipate. Preşedintele IMM România a precizat: „Am văzut în spaţiul public lansări de idei cu privire la alegeri anticipate; nu cred în asta, cred că mergem mult prea departe. Am avut alegeri acum un an de zile. Ar trebui să se aşeze la masă, să găsească soluţia cea mai bună, cu oamenii cei mai competenţi. Dar cred că şi aici avem o problemă: nu am văzut cei mai buni şi cei mai competenţi oameni pe posturile pe care le-au ocupat. Au fost doar numiri politice, nu neapărat cu un CV în domeniul respectiv”.

• Impozitul minim pe cifra de afaceri, menţinut la presiunea comunicatorilor PSD

De aceea, reprezentanţii antreprenorilor afirmă că unii politicieni din PSD nu au înţeles încă faptul că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) dăunează companiilor româneşti care au cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi nu corporaţiilor, aşa cum doresc liderii social-democraţi.

Florin Jianu a declarat: „M-a deranjat cumva evenimentul de aseară (n.r. - de luni seară) al PSD, că părea un fel de celebrare, cu lumini, multe discursuri şi ecrane mari, în condiţiile în care cred că situaţia economică şi socială este cu totul alta în acest moment. (...) Revenind la IMCA, eu m-am dus şi am vorbit şi la PSD, şi la PNL; toţi au fost iniţial de acord cu excluderea acestui impozit. Apoi a început tăvălugul politic, cu câţiva comunicatori din partea PSD, şi nimeni n-a mai avut curaj să ducă până la capăt lucrul deja convenit. Impactul acestui impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru combustibil este major. Vorbim de companii care produc şi distribuie combustibil şi care, pe lângă accize, taxe şi TVA la accize, mai trebuie să plătească şi acest impozit minim. Una dintre soluţiile pe care noi le-am oferit premierului a fost să se renunţe măcar la acest impozit minim pe cifra de afaceri. Din calculele colegilor noştri, alături de o scădere a accizei şi a TVA-ului, preţul ar putea să scadă cu până la 1 leu, uitându-ne, prin comparaţie, la ce se întâmplă în Bulgaria şi Ungaria. Când s-a stabilit bugetul în decembrie, la calculul IMCA a intrat şi accizarea, lucru asupra căruia eu am atras atenţia: nu este corect să plătesc un impozit la o acciză a statului. Din păcate, nici de la Ministerul de Finanţe, nici de la premier n-am văzut deschidere pentru a nu calcula acest impozit raportat la acciză. Ce pot să vă promit e că, la întâlnirea pe care o s-o avem cu PSD-ul şi cu celelalte partide politice, primul lucru pe care îl ridicăm este din nou acest IMCA şi toate argumentele aferente. Aşteptăm o întâlnire din partea Preşedintelui României, dar sunt convins că ne vom întâlni şi cu partidele. Cred că ar trebui mai mult dialog pozitiv. În economie, când cineva ne afectează afacerea negativ şi avem o reclamă negativă, ne sunt afectate şi vânzările. În zona politică, în ultima perioadă, s-au promovat preponderent lucrurile negative, ceea ce nu face decât să ne afecteze. Când avem o criză, încercăm să discutăm cu partenerii şi furnizorii pentru a rezolva problemele cu soluţii şi abordări pozitive, nu să aducem aminte de greşeli de acum 10 ani”.

• Listarea la BVB a companiilor de stat, o măsură care vine prea târziu

Un alt subiect pe care l-au invocat cei de la PSD în acuzarea premierului Bolojan a fost listarea companiilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti, listare despre care preşedintele IMM România spune că vine prea târziu, deoarece este jalon în PNRR, care trebuie finalizat până la 31 august 2026, iar procedurile de listare a companiilor respective durează între unu şi trei ani.

Florin Jianu a precizat: „Această măsură trebuie judecată la rece. Ea pleacă din faptul că este un jalon în PNRR (listarea a minimum trei companii), nu din altă parte. Ce am văzut în spaţiul public, cu invective şi lucruri inventate, nu are legătură cu realitatea. Listarea la bursă este un proces complex, care durează. Mi se pare că s-a ieşit mult prea târziu cu explicaţiile necesare. În realitate, nu cred că se va mai realiza această listare, pentru că s-a creat un tăvălug politic. Când listezi la bursă, nu listezi companiile proaste; ele trebuie să atingă nişte indicatori. Nu am văzut acest tip de listare însoţit de reforme pentru companiile care nu funcţionează. Îmi aduc aminte că premierul le-a dat ca obiective eficientizarea companiilor româneşti vicepremierilor Dragoş Anastasiu şi, ulterior, Oana Gheorghiu, dar nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Dacă listarea durează între unu şi trei ani, este clar că nu vom finaliza procesul până la sfârşitul PNRR-ului şi vom pierde bani. S-au reuşit listări şi mai scurte, în patru-şase luni, dar nu cred că vom închide procesul acum. S-a transformat, din păcate, într-un subiect politic”.

• Risc de pierdere a jumătate din suma alocată prin PNRR

Domnia sa a menţionat că actuala criză politică reprezintă un risc uriaş pentru absorbirea restului de zece miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi pentru dobânzile pentru împrumuturile actuale şi din viitorul imediat ale statului.

„Fără doar şi poate, numai dacă facem referire la PNRR, care mai are trei luni de implementare, în condiţiile actuale, în care nu ştim cât va dura criza politică (o săptămână, o lună, 45 de zile), reaşezarea pe funcţii a noilor miniştri în domenii precum energia, transporturile sau companiile de stat va avea drept consecinţă pierderea unor sume însemnate, de aproape 10 miliarde de euro din PNRR. Mai avem şansa ca, pentru fondurile de coeziune şi cele privind politica comună agricolă, să mai avem câţiva ani la dispoziţie, până în 2029. Dar atenţie, în această perioadă se creează şi strategia pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034, iar acolo riscăm să fim întârziaţi. Noi ne vom preocupa de acest aspect şi vom ieşi public cu poziţia României cu privire la viitoarea perioadă de programare. În ceea ce priveşte datoria publică, trebuie ca decidenţii politici să se gândească cu foarte multă atenţie cum reuşesc să oprească acest volum al împrumuturilor şi al dobânzilor pe care le plătim. Am ajuns să plătim aproape 3% din PIB numai pe dobânzi. Este o discuţie pe care ar trebui să o avem cu toţii: mediul privat, cel politic, Guvernul. Plătim dobânzi uriaşe ca pondere în venituri şi trebuie să găsim o formulă pentru ca acest lucru să se oprească”, a spus Florin Jianu.

Referitor la PNRR, domnul Jianu a spus că există însă un risc ridicat de neimplementare pentru aproximativ 65 de ţinte şi jaloane din cele aproape 180 aferente cererii de plată numărul cinci, reprezentând astfel o treime din jaloanele care sunt considerate cu risc de neîndeplinire. Preşedintele IMM a afirmat: „Este posibilă pierderea a cel puţin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase pentru absorbţie în perioada următoare. Sunt în pericol un număr de 14 reforme, conform datelor pe care noi le avem, pentru că este foarte dificil să găseşti date publice pentru PNRR, atât privind implementarea, cât şi absorbţia. Domeniile în care aceste reforme sunt nerealizate sunt energia, transportul şi guvernanţa companiilor de stat. De altfel, zbaterile publice pe care le-am văzut în ultima perioadă cu privire la companiile de stat se referă, de fapt, la aceste ţinte şi jaloane. Ele au devenit cumva un ping-pong politic, dar, din păcate, au legătură cu PNRR-ul. (...) Referitor la cererile de plată, au fost depuse patru, dintre care trei au fost încasate, şi încă două sunt depuse (una la sfârşitul anului trecut şi una la începutul acestui an), iar pentru trimestrul trei se aproximează încă o cerere de plată, cererea numărul şase, de aproximativ 8,8 miliarde de euro”.

• Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR, un eşec din punctul de vedere al IMM România

Reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii a arătat că, din perspectiva IMM-urilor, PNRR-ul nu a însemnat o reformă reală.

„Valoarea de finanţare direct alocată iniţial a fost de mai puţin de patru ori faţă de nevoia reală, adică 1,3 miliarde de euro alocate faţă de necesităţile şi analizele noastre, pe care le-am prezentat public în dezbatere, de aproximativ 5,1 miliarde. Au fost câteva apeluri de proiecte, dar şi aici vă mărturisesc că ne-a fost foarte dificil să găsim date. Ştim despre acel apel cu privire la digitalizarea IMM-urilor, de la care s-au şi transferat foarte mulţi bani prin renegocierea PNRR, deoarece statul român nu a reuşit să îi absoarbă. Aceasta se întâmplă deşi nevoia de digitalizare şi poziţionarea României în clasamentele europene privind integrarea inteligenţei artificiale sau a tehnologiei este mult sub media europeană. Ca exemplu, în România, adoptarea tehnologiilor de tip cloud este undeva la 16%, faţă de media europeană de 36,8%. Prin acest proces sau prin aceste fonduri de digitalizare, ne propuneam tocmai să mărim acest procent al companiilor româneşti care folosesc şi integrează tehnologia. Noi propusesem, la acel moment, un altfel de program, care presupunea vouchere de digitalizare şi care atingea un număr mult mai mare de întreprinderi mici şi mijlocii. În calculele noastre, am fi putut ajunge la 100.000 de IMM-uri beneficiare de astfel de programe. De asemenea, propusesem programe de tip Tech Nation, deoarece, în acea perioadă, lansasem, sub patronajul Preşedinţiei României, un program pentru susţinerea startup-urilor cu componentă digitală. IMM Restart România a fost o altă propunere a noastră, referitoare la împrumuturi garantate de stat, dar aici a intervenit IMM Invest şi cred că am acoperit bine această plajă de nevoi în acea perioadă. A mai existat o alocare pentru care nu am găsit date publice, privind lansarea unor fonduri de investiţii de tip equity, care se doreau a fi susţinute prin FEI (Fondul European de Investiţii). Noi propusesem ca acestea să fie susţinute prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pentru întărirea capacităţii instituţionale a acestei instituţii, care, de altfel, a fost evaluată pe piloni în ultimii ani. Nu ştim ce s-a mai întâmplat cu aceste lucruri”, a spus Florin Jianu.

De aceea, IMM România consideră că e nevoie de o realocare imediată a fondurilor respective. Potrivit reprezentanţilor IMM România, folosind evaluarea pe piloni a FNGCIMM, pot fi salvate până la 1-2 miliarde de euro din granturile PNRR prin realocarea acestor fonduri către instituţia de garantare respectivă.

Preşedintele IMM România a făcut un apel către mediul de afaceri şi către antreprenori: „Să încerce să se decupleze de ceea ce vedem la televizor, de abordările politicianiste din această perioadă, şi să se concentreze pe propriile afaceri, pe susţinerea în continuare a economiei. Este nevoie de o abordare de încredere în societate. Apelul nostru este, în egală măsură, sigur, la stabilitate şi predictibilitate, pentru că este o perioadă dificilă în care se aruncă foarte mult cu vorbe, se aruncă foarte mult cu scenarii; vedem aruncate în spaţiul public tot felul de scenarii. Economia României are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, iar noi o să repetăm acest lucru de ori de câte ori va fi nevoie. Sigur că, în perioada următoare, va fi nevoie de un lucru pe care, din păcate, în ultimul timp nu l-am văzut, şi anume o concentrare, un focus mai mare pe ceea ce înseamnă economia, pe ceea ce înseamnă relansarea economică reală a României, susţinută atât de datele statistice europene, cât şi de cele naţionale. România are nevoie de relansare economică, de concentrare pe ceea ce înseamnă întreprinderile mici şi mijlocii, coloana vertebrală a economiei”.

Domnul Florin Jianu a reiterat faptul că reprezentanţii antreprenorilor sunt pregătiţi să dialogheze în această perioadă cu partidele politice şi, în special, cu preşedintele Nicuşor Dan, deoarece economia şi viitorul economiei sunt mult mai importante pentru societate decât disputele politice actuale.