Terapie de şoc pentru consolidarea fiscal-bugetară

Semestrul al doilea al anului trecut a consemnat intrarea ţării noastre într-o etapă de consolidare fiscal-bugetară forţată de realitate, după un prim semestru care a împins deficitul la 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB) şi a amplificat riscul degradării ratingului suveran şi al pierderii ritmului în absorbţia fondurilor europene. Practic, tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele şase luni ale lui 2025 a însemnat trecerea de la diagnosticul unei instabilităţi financiare structurale la administrarea unei terapii de şoc, în care Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan a încercat să reancoreze bugetul prin două pachete succesive de măsuri fiscale şi structurale, două rectificări bugetare şi o disciplină mai strictă a execuţiei, într-un climat social tensionat şi sub presiunea permanentă a pieţelor.

În iulie, asumarea răspunderii pe primul pachet fiscal a reconfigurat instantaneu arhitectura fiscală: majorarea TVA la 21%, cota redusă unică de 11% pentru produse de bază, creşterea accizelor, taxarea suplimentară a dividendelor şi a profiturilor mari, introducerea contribuţiilor de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei, plus anunţuri de îngheţări salariale şi de angajări pentru 2026 şi o revizuire a burselor şcolare. În august şi septembrie, Guvernul a împins mai departe agenda de reforme, inclusiv pe zona pensiilor speciale şi a guvernanţei corporative din întreprinderile publice, asumând un al doilea pachet care a produs un nou val de fricţiuni instituţionale şi sociale, dar a menţinut direcţia de consolidare.

Citeşte Semestrul II în cifre

În plan macro, presiunea a rămas ridicată. Execuţia bugetară pe nouă luni a indicat un deficit de 102,47 miliarde lei (5,39% din PIB), în timp ce rectificarea bugetară pregătită la final de septembrie a confirmat o ţintă de deficit estimată la 8,4% din PIB pentru întregul an şi cheltuieli suplimentare de aproximativ 27 miliarde lei. În paralel, costurile cu dobânzile au urcat abrupt, reflectând scumpirea finanţării datoriei publice. În acest context, Banca Naţională a României a menţinut dobânda-cheie la 6,5% în mod repetat, invocând şocurile de ofertă (liberalizarea energiei, creşterea TVA şi accizelor) şi persistenţa presiunilor inflaţioniste, care au împins rata anuală a inflaţiei spre 9,7% în decembrie.

Cu toate acestea, semestrul al II-lea a produs şi un rezultat contabil care a temperat scenariile cele mai pesimiste: deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,65% din PIB, sub nivelul de 8,4% negociat cu Comisia Europeană, semnalând că mixul de măsuri şi disciplina execuţiei au început să funcţioneze, chiar dacă vulnerabilităţile structurale - colectarea, rigiditatea cheltuielilor, costul datoriei şi absorbţia fondurilor - au rămas definitorii pentru vulnerabilitatea fiscală a statului.

• Iulie: Primul pachet fiscal, asumare în Parlament şi finanţare masivă pe pieţele externe

Prima lună a semestrului al II-lea a debutat cu o schimbare de registru în politica fiscală. Guvernul Bolojan a lansat primul pachet fiscal-bugetar, ca instrument de urgenţă pentru a opri degradarea încrederii şi alunecarea spre „junk”. Măsurile au fost asumate în Parlament la 7 iulie şi promulgate la 25 iulie, după ce Curtea Constituţională a respins contestaţiile opoziţiei.

Pachetul a inclus creşterea cotei standard de TVA la 21% şi instituirea unei cote reduse unice de 11% pentru alimentele de bază şi medicamente, majorarea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, taxarea pensiilor peste 3.000 lei, îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public pentru 2026, precum şi reaşezarea sistemului de burse şcolare în jurul criteriilor de merit şi nevoie. În termeni bugetari, măsurile au fost prezentate cu un impact suplimentar estimat la 9,5 miliarde lei pentru 2025 şi 35 miliarde lei în 2026, dublat de tăieri de cheltuieli de peste 57 miliarde lei în 2026, în încercarea de a reduce presiunea pe deficit, pe termen mediu.

În paralel, Guvernul a operat decizii sectoriale cu miză strategică: acord de mediu pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, lansarea primei etape a sistemului electronic de tarifare rutieră pe principiul „poluatorul plăteşte”, modificări legislative în Codul de procedură fiscală pentru pregătirea aderării la OCDE şi proiecte de infrastructură menite să deblocheze coridoare economice.

Pe linia finanţării, Ministerul Finanţelor a combinat emisiunile interne (FIDELIS) cu ieşiri externe consistente, atrăgând în iulie aproximativ 4,7 miliarde euro pe trei tranşe, în timp ce primele obligaţiuni verzi ale statului au canalizat 10,85 miliarde lei către proiecte de apă, transport durabil şi adaptare la climă, într-un efort de consolidare a credibilităţii prin raportări de alocare. În acest context, BNR a decis, în 8 iulie, menţinerea dobânzii-cheie la 6,50%, avertizând asupra accelerării inflaţiei odată cu liberalizarea energiei şi aplicarea noilor taxe indirecte.

Citeşte Trend ascendent la BVB; investitorii au privit dincolo de presiunile fiscale

Luna iulie a fost marcată şi de episoade de integritate instituţională: demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu, pe fondul apariţiei în spaţiul public a unor informaţii dintr-un dosar DNA, şi plasarea sub control judiciar a preşedintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, urmată de decizia rapidă de retragere din funcţie.

• August: Deficitul urcă, Fitch reconfirmă ratingul, iar dosarul E.On-MVM intră în zona de securitate

În august, consolidarea fiscală a rămas sub presiunea costurilor rigide. Deficitul bugetar la finalul lunii iulie urcase la 4,04% din PIB, în ciuda creşterilor de venituri din impozite, accize şi TVA, fiind împins de recalcularea pensiilor, compensările energetice şi dobânzile în creştere. Ministerul Finanţelor a continuat finanţarea prin FIDELIS - inclusiv cu titluri în euro pe zece ani - şi a rulat în paralel programul TEZAUR cu randamente ridicate, semnalând dependenţa structurală de economisirea internă.

În ceea ce priveşte ratingul, Fitch a reconfirmat BBB-/F3 cu perspectivă negativă, menţinând România în fereastra investment grade, dar condiţionând implicit stabilitatea de livrarea efectivă a consolidării. BNR a păstrat, la rândul ei, linia de prudenţă în 8 august, menţinând dobânda-cheie şi anticipând vârful inflaţiei în toamnă. INS a consemnat în august o inflaţie de 9,9%, ceea ce a confirmat materializarea şocurilor de preţ.

În plan strategic şi geopolitic, tranzacţia prin care compania maghiară MVM ar fi preluat o parte din activele E.On România a primit aviz negativ din partea Comitetului de Evaluare a Investiţiilor Străine Directe, dosarul fiind împins către CSAT pe fondul sensibilităţilor energetice şi al contextului regional. Tot în luna august, dispariţia fostului preşedinte Ion Iliescu şi declararea zilei de 7 august ca doliu naţional au redeschis teme istorice cu încărcătură socială, într-un moment în care statul încerca să gestioneze simultan austeritatea şi menţinerea coeziunii.

Pe agenda de reformă, Guvernul a trimis în Parlament un proiect privind plata pensiilor private, introducând opţiuni de retragere programată şi pensie viageră, cu reguli de accesare şi informare menite să stabilizeze încrederea într-un pilon crucial pentru presiunile demografice.

• Septembrie: Echilibru fragil între austeritate şi presiune socială

În prima lună de toamnă, Guvernul şi-a asumat al doilea pachet de reforme, după aprobarea din 29 august şi ajustări ulterioare, traversând un val de contestări politice. Patru moţiuni de cenzură au fost respinse, iar contestaţiile la CCR au fost în mare parte respinse, rămânând sensibilă tema pensiilor speciale, care avea să se transforme într-un nod instituţional în lunile următoare.

Al doilea pachet a vizat plafonarea pensiilor de serviciu la 70% din ultimul salariu şi creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi, tăieri de personal şi indemnizaţii în autorităţi autonome, resetarea guvernanţei corporative în întreprinderile publice, măsuri anti-evaziune şi împotriva optimizărilor agresive, precum şi introducerea unui impozit majorat pe marile averi pentru proprietăţi scumpe şi maşini de lux. Pe linia mediului de afaceri, pachetul a introdus reguli noi privind capitalul social pentru SRL-uri, ridicând praguri şi stabilind excepţii pentru startup-uri şi investitori de tip business angels, într-o încercare de a reduce proliferarea vehiculelor fără substanţă economică.

În acelaşi timp, Guvernul a prelungit plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până în martie 2026, motivând protecţia consumatorilor într-un climat de inflaţie alimentară ridicată, în timp ce mediul de afaceri a reclamat distorsiuni concurenţiale. În zona socială, începutul anului şcolar la 8 septembrie a fost însoţit de proteste ale profesorilor şi de adoptarea noii metodologii a burselor, de peste 4 miliarde lei, semn că austeritatea a fost calibrată cu măsuri de compensare menite să evite ruptura socială.

Execuţia bugetară la final de august arăta un deficit de 4,54% din PIB, iar Ministerul Finanţelor a pregătit rectificarea bugetară publicată la 29 septembrie, cu venituri suplimentare estimate la 3,23 miliarde lei şi cheltuieli majorate cu 27,8 miliarde lei, presate de dobânzi, asistenţă socială şi proiecte PNRR. În septembrie, Moody's a păstrat ratingul Baa3 cu perspectivă negativă, menţinând accesul la capital, dar subliniind condiţionalitatea consolidării.

În plan de securitate, CSAT a stabilit la finalul lunii septembrie lanţurile de comandă pentru doborârea dronelor ostile şi a aeronavelor care încalcă spaţiul aerian, un semnal instituţional de adaptare la riscurile de la Marea Neagră.

• Octombrie: Rectificare bugetară şi conflict instituţional pe pensiile speciale

Mijlocul toamnei calendaristice a adus rectificarea bugetară adoptată de Guvern în şedinţa din 1 octombrie, pe o fundaţie macro revizuită: creştere economică de 0,6%, PIB de 1.902 miliarde lei, inflaţie medie anuală de 7,1% şi deficit ţintit la 8,4%. Rectificarea a confirmat presiunea cheltuielilor, cu creşteri semnificative în special la dobânzi şi obligaţii sociale, reflectând o corecţie mai degrabă de ritm decât de nivel.

Pe linia finanţării externe, Ministerul Finanţelor a atras, în 2 octombrie, aproximativ 4 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în trei tranşe, cu cerere ridicată din partea investitorilor. În paralel, operaţiunile de management al datoriei au urmărit reducerea riscului de refinanţare prin răscumpărări anticipate şi prelungirea maturităţii. Pe piaţa internă, programul FIDELIS a atras, în octombrie, aproximativ 2,2 miliarde lei, inclusiv prin tranşe în euro şi tranşa dedicată donatorilor de sânge, consolidând rolul populaţiei ca finanţator al statului.

BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,50% la 8 octombrie, în contextul în care inflaţia rămânea ridicată şi presiunile de preţ se transferau din energie şi taxe indirecte în consumul curent.

Octombrie a fost, însă, luna în care conflictul instituţional pe reforma pensiilor speciale a devenit explicit. În 20 octombrie, CCR a decis că legea privind reformarea pensiilor speciale ale magistraţilor este neconstituţională, invocând absenţa avizului CSM, fie el şi negativ, şi nerespectarea etapelor obligatorii, ceea ce a reconfirmat fragilitatea procedurală a reformelor condiţionate de jaloanele europene.

În plan simbolic, sfinţirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului la 26 octombrie a adus în prim-plan tema cheltuielilor publice şi a finanţărilor mixte, într-un moment în care statul încerca să reducă orice derapaj bugetar.

• Noiembrie: A doua rectificare bugetară şi revigorarea scandalului Euroins

Ultima lună a toamnei a debutat în contextul unei execuţii bugetare la zece luni ce arăta un deficit de 108,87 miliarde lei (5,72% din PIB), în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2024 ca pondere în PIB, dar menţinând presiunea ridicată în valori absolute. Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară în 28 noiembrie, încercând să păstreze ţinta de deficit în parametrii negociaţi cu Bruxelles-ul şi să coreleze alocările cu execuţia efectivă şi cu absorbţia fondurilor.

Înainte de rectificare, Consiliul Fiscal a avertizat că datoria publică, apropiată de 59% din PIB, împinge România către o zonă de risc sistemic dacă reformele sunt amânate, evidenţiind vulnerabilităţi structurale: colectare fiscală redusă ca pondere în PIB şi absorbţie sub potenţial atât pe cadrul financiar 2021-2027, cât şi pe PNRR.

BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,50% la 12 noiembrie, indicând deteriorarea perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi amânarea reintrării în ţintă. Datele privind contul curent, investiţiile directe şi datoria externă au conturat, în această perioadă, o presiune externă constantă, chiar dacă rezervele valutare ofereau un tampon de stabilitate.

Populaţia a rămas creditor relevant al statului: programul FIDELIS a depăşit 60,62 miliarde lei atraşi de la lansare, iar ediţia din noiembrie a adus subscrieri suplimentare semnificative, confirmând că finanţarea internă a devenit o componentă structurală a managementului datoriei.

În plan politico-instituţional, luna a fost marcată de demisia ministrului Apărării, Ionuţ Moşteanu, şi de reaprinderea scandalului Euroins, cu percheziţii şi acuzaţii grave în jurul raportărilor, plăţilor şi transferurilor financiare, ceea ce a readus în prim-plan tema guvernanţei şi a controlului în sectoare cu risc sistemic. Tot în noiembrie, CSAT a aprobat Strategia Naţională de Apărare 2025-2030 şi proiectele finanţate prin programul SAFE, marcând o accelerare a agendei de securitate în paralel cu consolidarea fiscală.

• Decembrie: „Ordonanţa-trenuleţ”, inflaţie de 9,7% şi deficit bugetar de 7,65%

Decembrie a închis anul sub presiunea simultană a disciplinei bugetare şi a unui şoc inflaţionist alimentat de energie şi taxe indirecte. În termeni contabili, Guvernul a reuşit să închidă 2025 cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, sub ţinta de 8,4% negociată cu Comisia Europeană. Veniturile bugetului general au însumat 662,70 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de 2024, impulsionate inclusiv de un nivel ridicat al fondurilor europene, în timp ce cheltuielile au totalizat 808,73 miliarde lei, fiind gestionate mai riguros în semestrul II, în special pe final de an.

În planul finanţării interne, ultima ediţie FIDELIS din 2025 a atras subscrieri de aproape 1,5 miliarde lei, iar în întregul an românii au investit peste 21,1 miliarde lei în cele 11 ediţii, consolidând rolul economisirii interne ca pilon al finanţării deficitului.

Pe linia stabilităţii externe, rezervele valutare la final de decembrie au fost menţinute la un nivel ridicat, în timp ce datoria externă şi deficitul de cont curent au rămas componente ale vulnerabilităţii.

Inflaţia, însă, a rămas indicatorul de presiune major: în decembrie 2025, rata anuală a urcat la 9,7%, cu creşteri importante la energie şi servicii, ceea ce a confirmat dificultatea calibrării politicii monetare într-un mediu cu şocuri de ofertă şi cu transmisie accelerată în preţuri.

În plan instituţional, dosarul pensiilor speciale a rămas pivot. Guvernul a menţinut reperele centrale ale reformei (plafonare, vechime şi vârstă de pensionare), şi şi-a asumat proiectul în Parlament, opoziţia încercând fără succes răsturnarea Executivului prin moţiune de cenzură. Disputa s-a mutat în zona CCR, cu amânări succesive şi tensionări procedurale, ceea ce a arătat încă o dată că reforma condiţionată de jaloane europene este vulnerabilă nu doar politic, ci şi procedural.

În acelaşi timp, Guvernul a apăsat pe reforma companiilor de stat şi pe disciplina administrativă, printr-o ordonanţă privind guvernanţa corporativă menită să reducă blocajele generate de numiri provizorii prelungite şi să introducă termene şi sancţiuni. În zona fiscalităţii locale, Executivul a întărit constrângerile privind aprobarea taxelor şi impozitelor pentru 2026, inclusiv prin mecanisme de condiţionare a alimentărilor bugetare.

Punctul de închidere a lunii a fost „ordonanţa-trenuleţ”, care a stabilit parametrii tranziţiei fiscale pentru 2026: frâne la cheltuieli, ajustări pe impozite (inclusiv reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri în 2026 şi eliminarea lui în 2027), clarificări şi extinderi pentru digitalizarea fiscală (RO e-Factura, simplificări RO e-TVA), măsuri ţintite pentru salariul minim şi pentru consumatorii vulnerabili de energie, plus întărirea controlului asupra produselor accizabile prin autorizări şi garanţii financiare. Tot în decembrie, scena publică a fost dominată de investigaţia „Justiţie Capturată”, care a amplificat tensiunile între instituţii, şi de alegeri locale parţiale care au redesenat rapid harta politică în centre-cheie.

În ansamblu, semestrul II din 2025 a arătat cum arată consolidarea fiscală impusă de presiunea datoriei, a dobânzilor şi a condiţionalităţilor europene: două pachete de măsuri fiscale asumate politic, două rectificări bugetare pentru a menţine controlul, finanţare masivă internă şi externă, prudenţă monetară în faţa unui val inflaţionist şi o luptă instituţională permanentă pe reformele sensibile. Între deficit, inflaţie, datorie şi presiune socială, direcţia rămâne dependentă de aceeaşi ecuaţie: disciplină fiscală, absorbţie accelerată a fondurilor europene, stat mai suplu, guvernanţă reală în întreprinderile publice şi o execuţie bugetară care să transforme pachetele de reformă din text legislativ în rezultat contabil.