The Guardian: „Declaraţiile lui Trump despre uraniul iranian pun sub semnul întrebării obiectivele războiului”

Declaraţiile preşedintelui american Donald Trump potrivit cărora nu este preocupat de stocul de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului ridică semne de întrebare cu privire la una dintre principalele justificări invocate de Washington pentru război, potrivit unui material publicat de The Guardian.

Publicaţia arată că, dacă ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului se încheie în condiţiile în care regimul de la Teheran păstrează controlul asupra stocului său de aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogăţit, Iranul ar putea rămâne mai aproape de capacitatea de a produce focoase nucleare decât s-ar fi aflat în cazul continuării negocierilor care erau în desfăşurare înainte de izbucnirea conflictului.

Întrebat miercuri de Reuters despre acest stoc, Trump a răspuns: „Este atât de adânc sub pământ încât nu îmi pasă de asta”. El a adăugat că situaţia poate fi monitorizată prin satelit, potrivit Reuters.

Ulterior, într-un discurs susţinut miercuri seară la Casa Albă, Trump a revenit asupra subiectului şi a afirmat: „Dacă vedem că fac vreo mişcare, chiar şi numai o mişcare spre acel material, vom lansa din nou un atac puternic cu rachete.”, potrivit The Guardian.

Conform publicaţiei The Guardian, aceste declaraţii sugerează că administraţia americană nu intenţionează, cel puţin în acest moment, să desfăşoare o operaţiune militară riscantă pentru recuperarea stocului de uraniu puternic îmbogăţit, despre care se crede că a fost ascuns în puţuri subterane adânci.

Publicaţia remarcă faptul că o asemenea abordare intră în contradicţie cu afirmaţiile repetate ale lui Trump, potrivit cărora unul dintre obiectivele principale ale războiului era împiedicarea definitivă a Iranului de a obţine arma nucleară.

Trump a susţinut în repetate rânduri, de la începutul conflictului, că Iranul s-ar fi aflat la doar două până la patru săptămâni distanţă de producerea unei arme nucleare şi de folosirea acesteia împotriva Statelor Unite şi Israelului, o afirmaţie pe care majoritatea experţilor din domeniu o consideră nefondată, precizează The Guardian.

Experţi în neproliferare nucleară susţin că, dacă stocul de uraniu rămâne sub control iranian la finalul ostilităţilor, Teheranul ar putea ieşi din conflict mai aproape de o capacitate nucleară militară decât ar fi fost în cazul unui acord negociat, subliniază publicaţia sursă.

Potrivit oficialilor iranieni, în cadrul discuţiilor americano-iraniene desfăşurate la Geneva pe 26 februarie, Teheranul ar fi propus diluarea stocului de uraniu puternic îmbogăţit până la nivel de uraniu slab îmbogăţit şi ar fi acceptat, potrivit relatărilor The Guardian, să păstreze pe teritoriul său doar o cantitate mult mai mică de material îmbogăţit.

Conform aceleiaşi propuneri, Iranul ar fi urmat să accepte şi o pauză de mai mulţi ani în activităţile de îmbogăţire a uraniului, precum şi reluarea unui regim amplu de monitorizare sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), conform The Guardian.

The Guardian scrie că mediatorii omanezi implicaţi în negocierile de la Geneva au apreciat că se înregistraseră progrese semnificative, iar o nouă rundă de discuţii, cu caracter mai tehnic, era programată pentru lunea următoare la Viena, însă aceasta nu a mai avut loc după declanşarea atacului americano-israelian.

Emma Belcher, expertă în domeniul nuclear şi preşedinta fundaţiei Ploughshares, a declarat pentru The Guardian că situaţia actuală ar putea fi chiar mai periculoasă decât cea existentă înaintea războiului. „Suntem, de fapt, mai puţin în siguranţă acum în faţa ameninţării nucleare decât eram înainte de începerea războiului, pentru că Iranul are în continuare materialul, iar noi nu avem mai multă claritate asupra acestuia şi asupra a ceea ce ar putea face cu el”, a precizat aceasta pentru aceeaşi publicaţie.

Aceasta a adăugat că războiul ar putea chiar întări calculul strategic al Teheranului în direcţia obţinerii unei arme nucleare, ca mijloc de descurajare a unor atacuri viitoare, subliniază The Guardian.

Potrivit AIEA, aproximativ 200 de kilograme din acest stoc, îmbogăţit la o puritate de 60%, ar fi depozitate în puţuri adânci săpate sub un munte în apropierea oraşului Isfahan.

The Washington Post a relatat că Trump a fost informat, în ultimele zile, cu privire la un plan al Pentagonului care viza securizarea şi extragerea stocului de uraniu.

Potrivit The Washington Post, operaţiunea ar fi presupus preluarea controlului asupra unei zone din regiunea muntoasă a Iranului, transportul aerian de echipamente de excavare şi construirea unei piste de aterizare pentru avioane cargo care să scoată materialul din ţară. Acţiunea ar fi necesitat sute, dacă nu chiar mii de militari, timp de mai multe săptămâni, expunându-i unor riscuri ridicate, mai notează aceeaşi publicaţie.

The Guardian observă că declaraţiile lui Trump sugerează că acesta a apreciat costurile şi riscurile unei asemenea operaţiuni ca fiind prea mari.

Publicaţia mai notează că actualul stoc de uraniu puternic îmbogăţit este, în bună măsură, consecinţa retragerii Statelor Unite, în 2018, din acordul nuclear multilateral cu Iranul, decizie luată chiar de Donald Trump în timpul primului său mandat. În baza acelui acord, stocul iranian de uraniu era limitat la un nivel de îmbogăţire sub 4%, iar Iranul a început să producă uraniu îmbogăţit la 60% abia după destrămarea înţelegerii, conform aceleiaşi surse.

„Ideea că poţi pur şi simplu să nu te îngrijorezi cu privire la acest material doar pentru că îl poţi vedea din satelit arată o neînţelegere fundamentală a modului în care este gestionat riscul nuclear”, a declarat Emma Belcher pentru The Guardian. „Problema nu este doar dacă putem vedea materialul, ci dacă îl putem verifica, securiza şi limita. Iar pentru asta este nevoie de diplomaţie, inspecţii şi cooperare internaţională susţinută.”, a adăugat aceasta, potrivit The Guardian.