Toţi ochii pe parada de 9 mai de la Moscova

M.G.
Ziarul BURSA #Internaţional / 9 mai

Toţi ochii pe parada de 9 mai de la Moscova

Toţi civilii care se aflau în uzina Azovstal, din Mariupol, au fost evacuaţi cu succes sâmbătă, în timp ce Ucraina susţine că a lovit cu o dronă Bayraktar TB-2 un elicopter militar şi o altă navă militară rusească aflată lângă Insula Şerpilor. O bombă a lovit duminică o şcoală devenită buncăr pentru 90 de persoane, în apropiere de Lîsîceansk, Ucraina, iar Marea Britanie a anunţat sâmbătă că suplimentează cu 1,3 miliarde de lire sterline ajutorul oferit Ucrainei. Ieri a avut loc o întâlnire a liderilor G7 unde s-a discutat despre sprijinul occidental ce va continua să fie oferit Kievului, întâlnire unde preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky a prezentat un raport privind situaţia actuală din război.

Totodată, toţii ochii sunt astăzi pe parada de 9 mai de la Moscova care marchează înfrângerea Germaniei Naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Occidentul se aşteaptă de altfel la un anunţ important din partea Kremlinului, iar analiştii preconizează că Rusia va folosi această ocazie pentru a scoate în faţă arsenalul nuclear. Simbolurile care evocă sprijinul pentru armata rusească s-au înmulţit în toată ţara începând cu 24 februarie - astfel, litera "Z" a început să apară pe tot mai multe panouri şi indicatoare stradale şi în staţiile de metrou, precum şi la emisiunile TV şi pe reţelele sociale.

De asemenea, reprezentanţii statelor europene au discutat ieri la Bruxelles despre implementarea celui de-al şaselea plan de sancţiuni asupra Rusiei, care ar trebui să excludă alte 3 bănci ruseşti din sistemul de plăţi SWIFT şi să stabilească un calendar pentru eliminarea ţiţeiului rusesc din mixul energetic al Uniunii Europene. Slovacia, Cehia şi Ungaria sunt aşteptate să fie exceptate de la embargoul european (UE) asupra ţiţeiului rusesc, astfel că cele două ţări ar urma să aibă timp până în 2024 să găsească surse alternative de aprovizionare cu ţiţei. Cele trei ţări folosesc pentru rafinare petrol rusesc în proporţie de peste 90% din necesar.

Vladimir Putin, mesaj de Ziua Victoriei pentru ţările ex-URSS: "Ca şi în 1945, victoria va fi a noastră/ Militarii noştri, la fel ca strămoşii lor, se bat pentru eliberarea ţării de mizeria nazistă"

Vladimir Putin a susţinut ieri că, "la fel ca în 1945, victoria va fi a noastră", preşedintele rus sporind comparaţiile între cel de-al doilea Război Mondial şi conflictul din Ucraina, într-un mesaj de felicitare transmis de 8 mai - cu prilejul celei de-a 77-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste - liderilor şi cetăţenilor din mai multe ţări ex-sovietice, dar şi regiunilor separatiste din estul Ucrainei.

"Astăzi, militarii noştri, la fel ca strămoşii lor, se bat cot la cot pentru eliberarea ţării lor natale de mizeria nazistă, cu încrederea că, la fel ca în 1945, victoria va fi a noastră", a susţinut Putin. "Astăzi, datoria comună este de a împiedica renaşterea nazismului, care a provocat atâtea suferinţe popoarelor din diferite ţări", a adăugat şeful statului rus, exprimându-şi dorinţa ca "noile generaţii să fie demne de amintirea taţilor şi bunicilor lor". "Este nevoie să conservăm şi să transmitem (...) adevărul despre faptele războiului, valorile spirituale comune şi tradiţiile de prietenie şi frăţie", a spus Putin, citat de Kremlin.

"Din nefericire, astăzi, nazismul ridică din nou capul", a apreciat preşedintele rus, într-un pasaj destinat ucrainenilor. "Datoria noastră sacră este de a-i împiedica pe moştenitorii ideologici ai celor care au fost învinşi" în ceea ce Moscova numeşte "Marele Război patriotic" "să-şi ia revanşa", a mai spus Putin, care le-a urat "tuturor locuitorilor Ucrainei un viitor paşnic şi drept".

Totodată, Ministerul de Externe al Ucrainei, a afirmat ieri că "regimul lui Putin a depăşit Al Treilea Reich al lui Hitler prin metodele barbare" şi că "lumea democratică este din nou unită, precum Coaliţia anti-Hitler".

Stoltenberg spune că NATO nu a observat vreo schimbare în strategia nucleară a Rusiei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ieri că Alianţa Nord-Atlantică "nu a observat nicio schimbare" în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru "intensificarea" livrărilor de arme către Kiev.

"Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale", a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir.

Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei", în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip.

"Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat Stoltenberg, care a atras atenţia că, "din nefericire", acest război "ar putea dura luni sau chiar ani".

Pentru "a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes", Kievul trebuie "să treacă la arme occidentale moderne", a spus el. "Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a pledat Stoltenberg.

Ministerul rus de Externe susţine că Rusia nu va folosi arme nucleare în Ucraina

Totodată, un oficial din Ministerul rus de Externe a susţinut vineri că Rusia nu va folosi arme nucleare în Ucraina. Alexei Zaitsev, unul din purtătorii de cuvânt ai Ministerului rus de Externe, a declarat reporterilor că Rusia nu va folosi armele nucleare în cadrul aşa-numitei "operaţiuni militare speciale" în Ucraina, un risc pe care oficialii occidentali l-au discutat public în repetate rânduri.

Directorul CIA, William Burns, a declarat pe 14 aprilie că, având în vedere eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, "niciunul dintre noi nu poate privi relaxat ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice sau arme nucleare cu randament redus".

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a afirmat şi el în cadrul unui interviu acordat The Associated Press că ar fi "inacceptabil" să fie folosite arme nucleare în războiului din Ucraina, dar nu a putut preciza dacă Rusia are astfel de planuri.

"Nu numai că folosirea armelor nucleare este inacceptabilă pentru că ar fi chiar lângă noi (Belarus - n.r.), nu ne aflăm peste ocean ca Statele Unite. Este, de asemenea, inacceptabil, deoarece ar putea lovi globul terestru care ar zbura de pe orbită cine ştie unde. Dacă Rusia este sau nu capabilă de acest lucru - aceasta este o întrebare pe care trebuie să o adresaţi leadershipul rus", a mai explicat el.

Rusia va rămâne "pentru totdeauna" în sudul Ucrainei, spune prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei Ruse

Rusia va rămâne "pentru totdeauna" în sudul Ucrainei, a declarat vineri un înalt responsabil parlamentar rus, Andrei Turciak, în timpul unei vizite la Herson, important oraş ucrainean asupra căruia Moscova pretinde că şi-a impus controlul încă din luna martie.

"Adresându-mă locuitorilor regiunii Herson, mi-ar plăcea să spun încă o dată că Rusia este aici pentru totdeauna. Nu trebuie să existe nicio îndoială" în legătură cu aceasta, a afirmat Turciak, prim-vicepreşedinte al Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului Rusiei, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti.

Este pentru prima dată când un înalt responsabil rus anunţă intenţia Moscovei de a rămâne în teritoriile cucerite de armata rusă de la declanşarea "operaţiunii militare" în Ucraina. Până acum, Rusia a susţinut că desfăşoară o "operaţiune militară specială" în Ucraina, al cărei scop este "denazificarea" ţării vecine.

"Nu va exista nicio întoarcere în trecut. Vom trăi împreună, vom dezvolta această regiune bogată, bogată datorită patrimoniului său istoric, populaţiei care locuieşte aici", a susţinut Turciak.

Oraşul Herson, situat în apropiere de Peninsula Crimeea anexată de Moscova în 2014, este primul şi până la ora actuală singurul oraş important ucrainean asupra căruia ruşii şi-au impus controlul complet de la începutul ofensivei lor în Ucraina, pe 24 februarie. Ruşii au revendicat cucerirea lui pe 3 martie.

Administraţia rusă a acestui oraş de coastă şi-a anunţat deja intenţia de a introduce rubla pentru a înlocui moneda ucraineană începând cu 1 mai.

Şefa Parlamentului german, Baerbel Bas, a vizitat ieri Kievul

Preşedinta Bundestagului, Parlamentul Germaniei, Baerbel Bas, a sosit, duminică, la Kiev pentru a comemora victimele celui de-al Doilea Război Mondial şi pentru a purta discuţii politice, a anunţat ieri un oficial al Bundestagului pe contul său de Twitter.

Enrico Brissa, şeful de protocol al Bundestagului, a postat pe Twitter imagini cu Baerbel în timpul călătoriei cu trenul spre Kiev şi de la întâlnirea cu premierul ucrainean Denîs Şmîhal.

De asemenea, Zelenski i-a invitat pe cancelarul german, Olaf Scholz, şi pe preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, să îl viziteze la Kiev, potrivit preşedinţiei germane, citate de AFP. Zelenski a discutat într-un apel telefonic cu omologul său german, joi, despre "nemulţumirile din trecut" ale celor două state.

Rusia cheltuie 900 de milioane de dolari pe zi în războiul din Ucraina

Invazia Rusiei este acum în a treia lună, iar susţinerea ofensivei militare ruseşti necesită aproximativ 900 de milioane de dolari pe zi, potrivit lui Sean Spoonts, redactor-şef al SOFREP, portal axat pe ştiri militare.

Mai mulţi factori sunt luaţi în considerare: această sumă include plata soldaţilor ruşi care luptă în Ucraina, furnizarea de muniţie, gloanţe şi rachete precum şi costul reparaţiei echipamentului militar pierdut sau deteriorat. Rusia trebuie, de asemenea, să plătească pentru miile de arme şi rachete de croazieră care au fost lansate în timpul războiului şi care costă aproximativ 1,5 milioane de dolari bucata, potrivit Spoonts.

Ucraina a dat, de asemenea, o lovitură dificilă Rusiei în aprilie, cu scufundarea Moskvei, o navă de război rusă şi navă amiral a marinei, cu o pierdere estimată la 750 de milioane de dolari, potrivit Forbes Ucraina. Publicaţia a raportat în aprilie că Ucraina a distrus peste 5.000 de piese de echipament rusesc de la începutul războiului, dar că Moskva fost de departe cea mai scumpă ţintă.

1,16 milioane de persoane au fost duse din Ucraina în Rusia de la începutul războiului, susţine Moscova

Aproximativ 1,16 milioane de persoane au fost duse în Rusia de la începutul invadării Ucrainei de către armata rusă la sfârşitul lunii februarie, potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă de ministerul apărării de la Moscova. Această cifră include aproximativ 205.000 copii.

Doar de vineri, 18.580 de persoane, inclusiv 1.840 de copii, au tranzitat din Ucraina în Rusia, a declarat generalul colonel Mihail Mizinţev.

Rusia spune că aduce oamenii pe teritoriul său pentru a-i salva de luptele care au loc în estul Ucrainei între grupurile etnicilor ruşi pro-Kremlin şi guvernul central de la Kiev. Kievul susţine că Moscova duce oamenii în Rusia împotriva voinţei lor şi nu le permite să revină pe teritoriul controlat de autorităţile ucrainene.

Kremlinul refuză să confirme dacă Putin i-a prezentat scuze premierului israelian Bennett pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la Hitler

Kremlinul a refuzat să confirme dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a prezentat scuze premierului israelian, Naftali Bennett, pentru afirmaţia ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cu privire la faptul că Adolf Hitler ar fi avut sânge de evreu.

Israelul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin şi-a prezentat scuze în timpul unui apel telefonic cu premierul israelian Bennett, în cursul zilei de joi. Bennett a precizat că a acceptat scuzele lui Putin, eveniment care evocă o concesie rară din partea liderului de la Kremlin şi o mustrare puternică a lui Lavrov.

Lavrov a afirmat săptămâna aceasta într-un interviu că Adolf Hitler "avea sânge de evreu" şi că "cei mai furioşi antisemiţi tind să fie evrei". Remarcile au stârnit indignare în Israel.

"El (Zelensky - n.r.) invocă un argument: ce fel de nazism pot să aibă (ucrainenii - n.r.) dacă el este evreu. Poate mă înşel, dar Hitler avea şi sânge de evreu. Nu înseamnă absolut nimic. Poporul evreu înţelept spune că cei mai înflăcăraţi antisemiţi sunt de obicei evrei", a susţiut Lavrov.

Viktor Orban critică posibilele sancţiuni împotriva conducătorului Bisericii Ortodoxe Ruse

Planurile UE de a impune sancţiuni împotriva conducătorului Bisericii Ortodoxe Ruse reprezintă un atac la adresa libertăţii religioase, susţine premierul ungar Viktor Orban.

Patriarhul Kirill, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai lui Vladimir Putin, a fost inclus la începutul acestei săptămâni pe un proiect de listă neagră a Comisiei Europene.

Orban, într-un interviu acordat vineri postului public de radio ungar, a declarat că este împotriva acestei măsuri, numind-o o "problemă de libertate religioasă".

Serbia îşi menţine angajamentul de a adera la UE, dar afirmă că nu-şi va schimba politica faţă de Rusia

Serbia îşi menţine angajamentul de a adera la Uniunea Europeană, dar nu-şi va schimba politica faţă de Rusia, a declarat vineri preşedintele Aleksandar Vucic într-o conferinţă de presă televizată, potrivit Le Figaro.

Fără a o spune direct, preşedintele sârb a reiterat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina. "Din a treia zi a conflictului din Ucraina ne-am declarat poziţia şi 70 de zile mai târziu o menţinem", a precizat Aleksandar Vucic. În 25 februarie, Aleksandar Vucic a afirmat că Serbia susţine pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei, consideră invazia rusă ca fiind "ceva foarte rău", dar nu va impune sancţiuni Moscovei.

Preşedintele sârb a subliniat că este supus la "presiuni" pentru a armoniza politica Belgradului cu cea a statelor membre ale UE şi pentru a introduce sancţiuni împotriva Rusiei. "Serbia nu îşi va călca în picioare şi nici nu îşi va anula prieteniile din est şi nu-mi pasă de puterea presiunilor care vor veni", a spus el. "Doar forţa intereselor Serbiei ar putea schimba poziţia noastră", a mai spus Aleksandar Vucic.

Ingmar Bergman şi fondatorul Ikea, acuzaţi de ruşi că sunt nazişti

Afişe care acuză personalităţi suedeze celebre de susţinerea nazismului au apărut la Moscova, într-un semn de deteriorare a relaţiilor dintre Rusia şi Suedia.

Într-o staţie de autobuz din faţa ambasadei Suediei din capitala rusă, au fost amplasate două fotografii în care apar regele suedez Gustaf al V-lea, scriitoarea Astrid Lindgren, regizorul Ingmar Bergman şi fondatorul Ikea Ingvar Kamprad, alături de mesajul: "Noi suntem împotriva nazismului, ei nu sunt". Un al treilea afiş a fost observat pe o arteră importantă din centrul Moscovei.

Apariţia acestor afişe vine în contextul în care Suedia şi Finlanda au dat semne, după invadarea Ucrainei, că sunt interesate de o eventuală aderare la NATO.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro