TREI MINIŞTRI AI AGRICULTURII, ACEEAŞI OPINIE:Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică #Agricultură / 22 iulie

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

819.574 hectare contractate pentru irigare până la 19 iulie 2022, dintr-un potenţial de peste 1,3 milioane hectare Pierderi estimate de recoltă, la nivel naţional, de 30% la porumb şi 25% la floarea soarelui, din cauza secetei pedologice

Asigurarea securităţii alimentare a ţării noastre trebuie să reprezinte prioritatea oricărei guvernări, iar în acest context realizarea unui sistem de irigaţii care să acopere mare parte din suprafeţele cultivate trebuie să fie primul punt pe agenda factorilor decizionali de la Bucureşti. Situaţia actuală, în care combinaţia dintre seceta pedologică şi seceta atmosferică a compromis majoritatea culturilor agricole de toamnă (fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără ne-a spus că, potrivit estimărilor, în acest an vom avea doar 50% din producţia de porumb înregistrată anul trecut) arată încă o dată că realizarea unor sisteme de irigaţii trebuie finanţată urgent, pentru a reduce efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm.

Dacă înainte de 1990, ţara noastră avea o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de 3,2 milioane hectare, în anul 2002 - conform recensământului agricol realizat de Institutul Naţional de Statistică - mai erau irigate doar 400.518 hectare (din care doar 87.700 hectare aparţineau exploataţiilor agricole individuale), ceea ce înseamnă o scădere de opt ori a suprafeţelor irigate în numai 12 ani.

Acest lucru a fost cauzat de faptul că reţeaua de irigaţii a fost distrusă aproape în întregime imediat după 1989, majoritatea instalaţiilor de la staţiile de pompare fiind furate, în timp ce canalele de irigaţii au fost vandalizate, dalele de beton fiind luate de cetăţenii din mediul rural şi folosite în propriile gospodării.

Lipsa irigaţiilor s-a reflectat şi în privinţa suprafeţelor cultivate. Astfel, dacă în perioada 1986-1989, conform datelor statistice, cele mai multe suprafeţe erau cultivate cu cereale, producţia totală înregistrată fiind de 18.286.000 tone anual, după distrugerea sistemului de irigaţii a crescut suprafaţa cultivată cu plante care rezistă mai bine la seceta pedologică. Acest lucru este confirmat de datele statistice, care arată că în prima decadă de după 1990 se constată o scădere cu 10% a producţiei de cereale, dar o creştere cu 24% a producţiei de porumb şi cu 37% la floarea soarelui, ca urmare a măririi suprafeţelor cultivate (la floarea-soarelui s-a dublat suprafaţa, de la 445.000 hectare înainte de 1990 la 926.000 hectare la finalul anului 1999).

Conform estimărilor specialiştilor, pentru reabilitarea întregului sistem de irigaţii pe teritoriul naţional la nivelul celui existent în 1989 ar fi necesare investiţii de 14 miliarde euro, refacerea sistemului pe un hectar de teren fiind evaluată la aproximativ 7000 euro.

Din datele Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare reţinem că, la nivel naţional, avem amenajată pentru irigaţii o suprafaţă totală de 2.989.379 hectare, dar din care, la 19 iulie 2022, erau pregătite să fie irigate numai 1.331.616 hectare. Din păcate, fermierii au contractat irigarea pe numai 819.543 hectare. Tot din datele ANIF mai reţinem că, de la începutul anului şi până în prezent, au fost irigate la udarea întâi 409.354 hectare. Culturile care au beneficiat de irigare sunt: grâu, livadă, legume, orz, cartofi, porumb, plante medicinale, lucernă, soia, viţă de vie, floarea soarelui, orez, alte culturi, păşune, sfeclă de zahăr, sorg.

ANIF subliniază că, pentru 2,54 milioane hectare (85% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii), sursa de apă asigurată pentru amenajările de irigaţii este fluviul Dunărea, în timp ce irigarea se face din râuri interioare şi lacuri de acumulare doar pentru 448.409 hectare (15% din suprafaţa amenajată).

Conform ANIF, la nivel naţional avem canale de irigaţii care se întind pe 10.401 kilometri, 24.547 kilometri de conducte îngropate şi 2.568 de staţii de pompare.

Tot acest bilanţ prezentat pe site-ul ANIF nu se vede în realitate atât timp cât seceta pedologică şi seceta atmosferică au calamitat o bună parte din culturile de porumb şi floarea soarelui din ţara noastră. Probabil că de aceea premierul Nicolae Ciucă a decis înfiinţarea unui comitet interministerial destinat analizării şi monitorizării efectelor pe care le produce seceta şi înfiinţarea în cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a unei celule de criză pentru monitorizarea efectelor produse de temperaturile foarte ridicate.

O măsură care vine prea târziu este aceea anunţată recent de Ministerul Agriculturii, care a lansat în dezbatere publică proiectul privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România şi a infrastructurii de desecare şi drenaj.

Modificarea urmăreşte adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei. Suma destinată Programului are o valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027 şi are drept scop creşterea suprafeţei pentru care vor fi asigurate irigaţii de la 1.800.679 hectare la 2.600.439 hectare.

Comitete, celule de criză şi măsuri viitoare, în condiţiile în care jumătate din cultura de porumb s-a uscat pur şi simplu pe câmpurile din ţara noastră. Conform celei mai recente situaţii prezentată ieri de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, suprafaţa totală afectată de factorul de risc - secetă pedologică - este de 70.562 hectare, cultivate în judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Vaslui, Ilfov. Procesul de constatare este în plină desfăşurare şi la culturile prăşitoare (porumb şi floarea soarelui), comisiile sunt în teren pentru a evalua şi înregistra pagubele produse, urmând că acestea să fie comunicate periodic. Termenul de depunere a documentaţiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor de factorul de risc - secetă pedologică - este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu şi triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prăşitoare (porumb şi floarea soarelui).

PREMIERUL NICOLAE CIUCĂ: "Avem suficient grâu pentru consum propriu şi pentru export"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Premierul Nicolae Ciucă a spus că, în condiţiile secetei, există suficient grâu pentru consumul intern şi pentru export, el menţionând că nu sunt motive de îngrijorare nici la culturile de porumb şi floarea soarelui, pentru că sunt cantităţi suficiente pentru a asigura hrana.

"Culturile de toamnă se recoltează acum şi analiza pe care o avem, din cifrele pe care le-am primit rezultă foarte clar că avem suficient grâu pentru consum propriu, avem suficient grâu pentru însămânţat, avem suficient grâu pentru celelalte nevoi şi activităţi şi unde se foloseşte şi avem grâu şi pentru a exporta", a afirmat, ieri, Nicolae Ciucă la o conferinţă de presă, organizată după vizita la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea.

Şeful Guvernului a adăugat că sunt cantităţi suficiente şi de porumb şi floarea soarelui.

"În ceea ce priveşte cultura porumbului şi cultura de floarea soarelui, nu există motive de îngrijorare pentru că există, în baza datelor statistice, cantităţi suficiente astfel încât să putem să avem asigurată hrana. Este în sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii şi a energiei pe timp de iarnă pentru cetăţenii ţării şi asta facem în momentul de faţă", a subliniat premierul.

PETRE DAEA, MINISTRUL AGRICULTURII: "Nu se impune declararea stării de calamitate"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Deşi seceta din acest an a afectat culturile agricole, iar fermierii cer cu disperare să fie declarată starea de calamitate în toate zonele unde mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate sunt afectate, Petre Daea, ministrul Agriculturii, susţine că nu se impune luarea acestei măsuri.

"Nu se impune declararea stării de calamitate. Există secetă pedologică care afectează culturile, în diferite grade, dar în acest moment facem ceea ce stabileşte legea, iar legea stabileşte foarte clar: HG 557/6 noiembrie 2016 spune că Ministerul Agriculturii are responsabilitatea gestionării factorului de risc care înseamnă secetă pedologică. În acest echipaj normativ toate comisiile din teritoriu, sub coordonarea prefectului, care emite ordin şi coordonează această stare de lucruri, constată la faţa locului ce şi cum şi încheie procesele verbale de constatare cu daunele produse din cauza acestui factor. Noi centralizăm la MADR, pentru că sunt sole şi sole", a declarat Petre Daea, care a precizat că acolo unde nu mai există posibilitatea de intervenţie pentru salvarea culturilor, să fie schimbată destinaţia culturii afectate de secetă prin transformarea acestora în furaje pentru animalele din sectorul zootehnic.

Domnul Daea a mai spus că, în perimetrele irigate, nu se poate vorbi despre secetă pedologică, deoarece "plantele se dezvoltă şi au confortul hidric necesar pentru a se realiza producţia". În schimb, ministrul a arătat că în unele suprafeţe neirigate, "sunt pierderi de cultură care se măsoară în fiecare zi", pentru care fermierii vor fi despăgubiţi.

Referitor la reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul Agriculturii a menţionat că problema a fost oprirea, începând cu anul 2020, a programului aprobat în anul 2015 de Parlament.

"În agricultură nu trebuie să opreşti programele. Iată justificarea faptului că în construcţiile acestea hidroameliorate este o pagubă dacă opreşti lucrările, pentru că nu le mai iei din acelaşi loc. Uitaţi, nu le mai luăm de unde le-am lăsat; acum e cu vegetaţie, acum trebuie curăţată vegetaţia, să erbicidăm în aşa fel încât să nu mai crească vegetaţia pentru a putea curăţa taluzurile şi să punem folie pentru a realiza impermeabilizarea, să nu pierdem apă pe aceste canale. (...) Anul trecut au fost decolmatate, pentru că aici au fost pline cu pământ. Constructorul a executat lucrarea de decolmatare pentru că s-au oprit lucrările de investiţii şi iată ce vegetaţie; practic acest canal este impracticabil", a spus, ieri, Petre Daea, la finalul unei vizite de lucru efectuată într-unul din sistemele de irigare ce urmează a fi reabilitate.

El a mai anunţat că un obiectiv important este realizarea staţiilor de pompare şi echiparea lor cu mijloace moderne de pornire.

"În proiectele pe care le-am făcut şi în proiectele pe care le executăm urmărim trei obiective mari. Primul obiectiv este acela ca să realizăm staţiile de pompare, să le echipăm, cu mijloace moderne de pornire, practic să le automatizăm, să consume puţin curent. Al doilea punct este acela de a asigura secţiunea de scurgere. Curăţim secţiunile de scurgere ale canalelor în aşa fel încât ca apa să se ducă lin spre staţiile de punere sub presiune. Şi al treilea obiectiv este acela de a impermeabiliza canalul", a mai transmis Petre Daea.

VALERIU TABĂRĂ, FOST MINISTRU AL AGRICULTURII ŞI PREŞEDINTELE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE: "Punerea în funcţiune a Canalului Siret-Bărăgan ar fi dus la irigarea a 600.000 de hectare"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Autorităţile nu au cum să intervină acum pentru salvarea recoltelor din această toamnă, a declarat, pentru ziarul BURSA, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".

"Practic, la această dată nu se mai poate face nimic pentru culturile de floarea soarelui şi porumb, inclusiv la soia. Chiar dacă sistemele de irigaţii nu au funcţionat cum trebuie, să nu uităm că noi cultivăm şi soiuri adaptate la seceta pedologică din ţara noastră. Cu toate acestea, avem un alt fenomen specific: seceta atmosferică şi temperaturi şoc, care în câteva zile usucă planta şi avem suprafeţe întregi, inclusiv în sisteme irigate, în care ştiuleţii nu au boabe. Nu întâmplător discutăm de ani de zile despre rolul biotehnologiei în a crea forme care să fie tolerante la aceste fenomene. Uitaţi-vă că a venit vremea aceasta pe care este greu să o contracarezi, mai ales că noi nu suntem consecvenţi în programele de lungă durată. Cine ne-a oprit, de pildă, să punem în funcţiune Canalul Siret-Bărăgan, unde sunt 500.000-600.000 de hectare care ar fi putut fi irigate, inclusiv prin reducerea consumului de energie. Nu am mai făcut nici acumulările de apă, acele acumulări de sub deal care ar tebui să colecteze toate apele dintr-o anumită perioadă de timp. Ne aducem aminte de secetă, deşi am fost avertizaţi încă din anul 1994, şi am avut chiar o strategie antisecetă din care nu am implementat nimic", ne-a spus Valeriu Tabără.

Fostul ministru al agriculturii s-a arătat nemulţumit de recentele măsuri luate de guvernul Ciucă.

"Se fac acum comitete şi celule şi ce fac acestea? Constată o situaţie. Noi avem elementele analizate, ştiute foarte bine. Din păcate, facem tot felul de comitete şi comisii care nu-şi vor avea finalitate. Eu cred că trebuie reluată strategia antisecetă, să vedem ce se poate face din ea, ce nu se poate face, şi să realizăm completările de rigoare pentru a nu mai ajunge în astfel de situaţii. Repet ce am spus încă din 1994: în România seceta este prezentă 8 din 10 ani, mai extinsă sau mai puţin extinsă. Dar în 8 din 10 ani avem în multe zone ale ţării probleme extraordinare cu seceta şi, din păcate, fenomenul secetei atmosferice este unul teribil de periculos în ţara noastră pentru că îşi face efectele inclusiv în culturile irigate, de la a afecta viabilitatea polenului până la uscarea efectivă a plantei", a precizat Valeriu Tabără.

Domnia sa susţine că anul acesta pentru floarea-soarelui şi porumb nu se mai poate face nimic.

"Floarea-scoarelui este practic intrată pe maturizare, o maturizare forţată, cum se întâmplă în ultimii ani, şi care va afecta grav producţia. La porumb cred că se va pierde mai mult de 50% din producţia înregistrată anul trecut; ne aşteptăm la pierderi însemnate şi la floarea-soarelui pentru că a crescut suprafaţa cultivată cu această plantă", a menţionat Valeriu Tabără, care a menţionat că anul agricol va fi salvat totuşi de recoltele culturilor însămânţate în toamna trecută, care au înregistrate o creştere calitativă a producţiei.

"Seceta favorizează acumularea de proteine foarte bune în boabe şi, din acest punct de vedere, avem recolte foarte bune de grâu, orz şi rapiţă de foarte bună calitate pe piaţa internaţională. Numai că în acest moment piaţa respectivă este distorsionată şi cei care vor suferi vor fi producătorii şi, în final, consumatorii", a arătat Valeriu Tabără.

El a menţionat că problemele din agricultură şi factorii care influenţează producţia agricolă trebuie să fie o preocupare prioritară a guvernului şi nu tratată din patru în patru ani cu ocazia alegerilor sau în momente de criză, deoarece ele privesc securitatea alimentară şi, în final, liniştea socială.

DEPUTATUL DANIEL CONSTANTIN, FOST MINISTRU AL AGRICULTURII: "30% - gradul de implementare a programului de irigaţii aprobat în 2015, deşi acesta ar fi trebuit finalizat în 2020"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Seceta pedologică este un fenomen care a afectat frecvent ţara noastră în ultimii zece ani, ne-a spus deputatul liberal Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii.

"Ne-am confruntat cu seceta pedologică în 2012, 2015 şi 2020 când producţia la recolta de grâu a scăzut cu 40%. Iată că ne confruntăm din nou cu seceta pedologică şi în 2022. De fiecare dată, Guvernul a intervenit şi a plătit despăgubiri, autorităţile au fost prompte, dar nu este suficient. În loc să plătim în fiecare an 100 milioane euro sau 200 milioane euro - cât am alocat eu în 2015 - pentru despăgubiri, cred că putem să venim cu prevenţie şi să ne ţinem de implementarea programului de irigaţie aprobat în unanimitate în anul 2015 de Parlament. Este vorba despre legea 269/2015 care prevede alocarea unui miliard de euro, dar din păcate gradul de implementare atinge doar 30%, deşi ar fi trebuit ca reabilitarea infrastructurii principale să fie finalizată în anul 2020. Refacerea infrastructurii principale (căreia i se alocase un miliard de euro), alături de refacerea infrastructurii secundare care e în fază extrem de avansată - datorită celor 435 milioane euro alocaţi prin PNDR în anul 2014-, puteau să diminueze foarte mult efectele pe care le are acum seceta asupra agriculturii româneşti", ne-a declarat Daniel Constantin.

Fostul ministru al agriculturii a precizat că reabilitarea sistemului de irigaţii ar asigura apa necesară tuturor culturilor, în condiţiile în care în prezent folosim pentru irigaţii doar 1% din sursa de apă existentă în ţara noastră.

"Mai există sisteme de irigaţii prin puţuri forate, dar acestea sunt insuficiente, deoarece cei de la Apele Române au fost reticenţi, afirmând că trebuie să asigurăm sursa de apă din pânza freatică pentru consum. Eu cred că rezerva de apă a României este suficientă şi, din punctul meu de vedere, aceasta trebuie să fie folosită şi pentru zona de agricultură", ne-a spus Daniel Constantin.

ALINA CREŢU, DIRECTOR EXECUTIV APPR: "Estimăm în acest moment pierderi de producţie de 30% la porumb şi 25% la floarea-soarelui"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Seceta atmosferică, adică temperaturi de peste 35 grade Celsius în mai multe zile succesive, a creat probleme mari culturilor de porumb şi floarea soarelui, fermierii estimând deja o pierdere de producţie de o treime comparativ cu anul trecut.

"Încurajăm fermierii, chiar dacă sunt opinii că nu este bine să irigăm la temperaturi crescute, să irige suprafeţele cultivate, pentru că astfel pierderea de producţie nu va fi foarte mare. Din datele noastre este nevoie de o cantitate mare de apă în Moldova, în nordul Munteniei, în anumite zone din judeţele Ialomiţa şi Bărăgan şi chiar în Dobrogea - zonă pentru care fermierii ne-au alertat deja cu privire la scăderea potenţială a producţiei cu procente cuprinse între 30% şi 50%. Cele mai grav afectate culturi sunt în judeţele Vrancea, Buzău şi Galaţi, unde procentul de estimare a pagubelor produse de secetă se situează între 50% şi 100%, în special pe suprafeţele neirigate. Din păcate valul de căldură care a pus stăpânire pe ţara noastră dar şi pe alte zone ale Europei arată că există o mare fragilitate în modul în care facem agricultură şi ne arată că fără apă nu se poate. Oricât am dori noi să facem o agricultură durabilă, sustenabilă, cu folosirea redusă, optimă, a resurselor naturale, trebuie să înţelegem că apa este o prioritate în activitatea noastră", ne-a spus Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Deşi ne-a transmis că este greu să estimeze care va fi pierderea totală cauzată de seceta pedologică şi seceta atmosferică, domnia sa ne-a precizat că, prin prisma informaţiilor din acest moment, pierderea s-ar situa între 25% şi 30% la nivel naţional la porumb şi între 10% şi 25% la nivel naţional la floarea-soarelui.

"Fermierii fac deja declaraţii de pierderi de producţie şi sperăm să se întrunească rapid comisiile pentru a vedea dacă culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate, deoarece este important să ştim gradul de pierdere pe care îl au fermierii, în ideea că au cheltuieli efectuate cu culturile respective, cheltuieli care trebuie să fie deductibile", ne-a spus Alina Creţu.

Directorul executiv al APPR a arătat că, din cele peste 2,5 milioane hectare cultivate cu porumb în ţara noastră, este irigată anual o suprafaţă cuprinsă între 500.000 şi 800.000 hectare, şi că este nevoie ca suprafaţa irigabilă să fie mărită în actualele condiţii climatice.

CRISTIAN RUSU, PREŞEDINTE LEGROM: "Legumicultura din spaţiile protejate, neafectată de secetă"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Legumicultorii din ţara noastră nu sunt afectaţi de secetă, potrivit informaţiilor oferite de Cristian Rusu, preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de legume în sere, solarii şi câmp (LEGROM), care susţinte că fermierii îşi irigă prin intermediul puţurilor forate.

"Noi nu avem probleme cu apa în spaţiile protejate (solarii), deoarece irigăm din puţuri, fapt care ne asigură producţia necesară. Singurele probleme cu care ne confruntăm sunt lipsa forţei de muncă şi scăderea profitulului. Lipsa forţei de muncă este din ce în ce mai stresantă, deoarece deficitul este de 30%. Profiturile legumicultorilor au scăzut din cauza creşterii preţurilor la inputuri. Preţurile de vânzare la fermă au rămas similae cu anii trecuţi, existând puţini legumicultori care au mărit cu 5% sau maximum 10% preţul, preţurile inputurilor s-au dublat ori chiar triplat, iar acest lucru a dus la o marjă de profit infimă pentru producători", ne-a transmis Cristian Rusu.

NICU VASILE, PREŞEDINTELE LAPAR: "Nu putem să facem irigaţii pe 64 milioane de parcele"

Seceta - combătută doar prin irigarea culturilor

Lipsa comasării terenurilor agricole în exploataţii mai mari este una dintre principalele probleme cu care s-ar confrunta sistemul de irigaţii, chiar dacă ar fi reabilitat pentru a aduce apă pe 3,2 milioane hectare aşa cum era înainte de 1990, susţine Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"În România nu discutăm despre criterii de performanţă, despre comasarea terenurilor, despre reabilitarea sistemelor de irigaţii, despre dezvoltarea cercetării. Dacă nu faci comasarea terenurilor în exploataţii mai mari nu poţi avea un sistem perfomant de irigaţii. Avem acelaşi număr de sole ca cele de la răscoala din 1907. Când discuţi despre digitalizare, despre robotizare în agricultură, despre performanţe ridicate, cum o facem când avem 64 milioane de parcele? Cum poţi să faci irigaţii pe 64 milioane de parcele? Trebuie crescut gradul de profesionalism în acest sector, dezvoltată consultanţa şi implementate strategii economice la nivel naţional", ne-a declarat Nicu Vasile.

Preşedintele LAPAR a arătat că, în patru dintre ultimii cinci ani, fermierii din ţara noastră s-au confruntat cu secetă pronunţată şi cu pierderi de recoltă şi a lăsat să se înţeleagă că de vină pentru pierderile respective ar fi şi unele soiuri cultivate.

"Noi am renunţat la soiurile şi hibrizii româneşti din cauza lipsei oamenilor din cercetare, dar avem soiuri care vin din alte latitudini şi longitudini, care au fost create pentru zonele respective de unde au venit. Cercetarea românească a dezvoltat populaţii şi soiuri care aveau incubate genetic rezistenţa la secetă în grad mai mare decât multe dintre soiurile actuale aduse de peste hotare", ne-a spus Nicu Vasile.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. ANIF ?? Acolo pute de incompetenta, nu au fost în stare sa facă un proiect conform de irigații pentru includere în PNRR !! Au făcut o panarama ca pe vremea lui Dej, cu motopompe diesel și canale care urca - Comisia a respins proiectul și a cerut sa facem sisteme conforme prin picurare ca Cehia și Portugalia - care primesc câte 3 miliarde pt irigații !

    Irigatii se vor face cand toate terenurile vor fi detinute de straini, si nu mai este mult pana la acel moment. Seceta apropie acel moment si mai mult, prin saracirea agricultorilor, care vor dori sa scape de terenuri indiferent de pret. Din categoria "nu ne vindem tara, o dam pe degeaba".

    Oare si-a pus cineva problema de UNDE apa? Fiindca cotele Dunarii in anii secetosi erau foarte joase ceea ce nu permite o functionarea naturala a curgerii apei!

    Poate apa din Siret fiindca e mai la deal ar fi o solutie. 

    Insa NU nu cred ca DOAR irigatiile sunt solutia!

    Ci si crearea perdelelor verzi intre parcelele agricole etc 

    Cercetarea românească a dezvoltat populaţii şi soiuri care aveau incubate genetic rezistenţa la secetă în grad mai mare decât multe dintre soiurile actuale aduse de peste hotare", ne-a spus Nicu Vasile.

    Au bagat mARN si la mancare, vom sfarsi in pamant sa nu ne mai descompunem (dupa legea lui.Dumnezeu) ptr ca am urmat legea pamanteana. 

    1. Au inceput sa citeasca Bursa chiar si prostii.

    lasa baa ca o combateti strategic acum prin.....cresterea taxelor si impozitelor, dublarea pretului la motorina in ultimii doi ani, triplarea facturilor de gaz si curent, ingustarea benzilor de pe sosele cind le reasfaltati, jupuirea contribuabilului privat de catre Anaf control venituri persoane fizice.....mizerii sinteti toti.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

29 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9486
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1027
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2060
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5502
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.5444

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro