TVP World: Liderii politici europeni folosesc revoltele din Franţa în disputele electorale privind migraţia

Revoltele şi protestele sociale din Franţa, declanşate iniţial în şcoli şi extinse la manifestaţii de 550.000 de persoane, sunt utilizate de liderii politici de pe continent şi din Statele Unite pentru promovarea agendelor electorale privind securitatea frontierelor şi costurile sprijinului pentru Ucraina, conform canalului de televiziune TVP World.

Mişcarea de contestare a izbucnit cu o lună înainte de summiturile europene, la liceul Saint-Exupery din localitatea Creteil, unde cadrele didactice au oprit activitatea din cauza posturilor neocupate, a claselor supraaglomerate cu aproape 40 de elevi şi a lipsei sistemelor de climatizare, transmite postul citat. La data de 17 octombrie 2026, acţiunile din unităţile de învăţământ s-au unit cu o zi de protest naţional generată de costul vieţii, iar violenţele nocturne au dus la jefuirea unor magazine din Paris, Lyon şi Marsilia şi la incendierea primăriei din oraşul Limoges, informează sursa menţionată.

Valul de indignare civică intervine într-un calendar electoral aglomerat, în condiţiile în care Spania organizează alegeri anticipate la 29 noiembrie 2026, iar anul 2027 aduce scrutine decisive în Franţa, Polonia şi Italia, alături de alegeri în Estonia, Finlanda, Grecia şi Slovacia, notează canalul de ştiri. „Franţa arde!”, a scris Donald Trump Fostul preşedinte al Statelor Unite, pe data de 18 octombrie 2026, acesta completând apelul: „Închideţi-vă graniţele şi preluaţi controlul, înainte de a fi prea târziu!”, conform postului TVP World. Liderul american a declarat ulterior în faţa jurnaliştilor că problemele Franţei au legătură directă cu imigraţia şi nu cu sistemul şcolar, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a respins această interpretare într-un discurs televizat, relatează sursa citată. „Cum pot francezii să facă asta Franţei?”, a afirmat Emmanuel Macron Preşedintele Franţei, potrivit canalului de televiziune.

Discursul centrat pe riscurile migraţiei a fost preluat şi de reprezentanţii partidelor de centru din Europa, precizează sursa menţionată. „Poate că acum este clar pentru toată lumea de ce Ungaria adoptă cea mai dură poziţie posibilă privind migraţia”, a scris Peter Magyar Liderul partidului Tisza din Ungaria, poziţie criticată dur de susţinătorii săi de la Paris, conform postului TVP World. În Polonia, premierul Donald Tusk a asociat incidentele violente din Franţa cu politicile de azil şi a evidenţiat o reducere de 87% a numărului de vize faţă de nivelul din 2022, informează sursa citată. „Toată lumea trebuie să respecte legea şi obiceiurile poloneze. Altfel, la revedere”, a declarat Donald Tusk Premierul Poloniei, menţionând că statul polonez nu acceptă cereri de azil la frontiera estică, transmite canalul de televiziune.

În cadrul reuniunii Consiliului European din 16 octombrie 2026, un grup format din 16 guverne a solicitat măsuri mai aspre de control şi a încercat să asocieze migraţia ilegală cu criminalitatea, ţinta principală fiind decizia Spaniei de acordare a statutului legal pentru 600.000 de migranţi fără documente, notează postul menţionat. Datele agenţiei Frontex arată însă că trecerile ilegale la frontierele externe ale Uniunii Europene au coborât la circa 178.000 în 2025, cel mai redus nivel după anul 2021 şi la mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2023, transmite sursa citată.

Moscova speculează aceste tensiuni interne din statele occidentale prin mesaje oficiale şi reţele digitale, indică postul de televiziune. „Arme şi obuze în loc de rechizite şcolare şi manuale”, a declarat Maria Zaharova Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, referitor la protestele din unităţile de învăţământ franceze, conform TVP World. La rândul său, Kirill Dmitriev Trimisul special al preşedintelui Vladimir Putin a catalogat revoltele drept căderea sinucigaşă a Europei cauzată de erori în politicile de migraţie, energie şi susţinere a războiului, în timp ce reţeaua rusă Matryoshka a difuzat 20 de materiale false depistate de compania NewsGuard, inclusiv un raport falsificat atribuit publicaţiei Deutsche Welle despre decesul a 54 de profesori, arată canalul citat. „Cred că se pot descurca şi singuri”, a spus Margarita Simonian Redactorul-şef al postului de stat RT, respingând ideea organizării protestelor de către Rusia, relatează sursa menţionată.

Dezbaterile electorale complică negocierile pentru susţinerea financiară a Ucrainei, în condiţiile în care preşedintele Volodimir Zelenski estimează costul total al războiului la 155 de miliarde de euro pentru anul viitor şi solicită Uniunii Europene fonduri suplimentare de cel puţin 70 de miliarde de euro, informează postul de ştiri. Datele sondajului Eurobarometru relevă că 76% dintre cetăţenii europeni susţin continuarea ajutorului acordat Ucrainei până la instaurarea unei păci juste, însă guvernele din Franţa, Spania, Polonia şi Italia sunt obligate să reconfirme acest sprijin în faţa propriilor alegători, concluzionează analiza TVP World.